Bolile sistemului digestiv afectează o mare parte a populației și pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. De la tulburări minore, cum ar fi indigestia sau refluxul gastroesofagian, până la afecțiuni grave precum bolile inflamatorii intestinale sau cancerul colorectal, problemele digestive necesită atenție și adesea intervenție medicală promptă. Dacă vrei să afli mai multe despre aceste afecțiuni citește rândurile de mai jos.
Ce trebuie să știi despre sistemul digestiv și starea ta de bine generală
Sistemul digestiv joacă un rol foarte important în starea de bine generală, fiind responsabil nu doar de procesarea alimentelor, ci și de absorbția nutrienților necesari pentru energie, creștere și repararea țesuturilor. Sănătatea digestivă influențează imunitatea, metabolismul și chiar echilibrul emoțional, având legături directe cu starea noastră mentală.
Pentru o bună funcționare a sistemului digestiv avem nevoie de o alimentație echilibrată, bogată în fibre, o hidratare adecvată și să evităm consumul excesiv de alimente procesate sau cu un conținut ridicat de zaharuri și grăsimi nesănătoase. Un sistem digestiv sănătos contribuie la prevenirea bolilor, reduce inflamațiile și menține echilibrul bacteriilor intestinale benefice care joacă un rol foarte important pentru un sistem imunitar puternic.
Un dezechilibru digestiv poate duce la simptome precum durerea abdominală, balonare, oboseală sau chiar stări de anxietate. Recunoașterea și gestionarea corectă a acestor semne este necesară pentru menținerea stării de bine și prevenirea unor afecțiuni mai grave.
Din ce este compus sistemul digestiv
Sistemul digestiv este compus dintr-o serie de organe care lucrează împreună, așa cum scrie mai sus, cu scopul descompunerii alimentelor, absorbției nutrienților și eliminării deșeurilor. Principalele componente ale sistemului digestiv includ:
- Cavitatea bucală: unde începe digestia prin masticație și amestecarea alimentelor cu saliva, care conține enzime digestive.
- Esofagul: un tub muscular care transportă alimentele de la gură la stomac.
- Stomacul: un organ muscular în care alimentele sunt amestecate cu sucurile gastrice, spărgând proteinele și pregătindu-le pentru digestia ulterioară.
- Intestinul subțire: format din duoden, jejun și ileon, este locul unde are loc cea mai mare parte a absorbției nutrienților în fluxul sanguin.
- Intestinul gros: alcătuit din cecum, colon și rect, are rolul de a absorbi apa și sărurile minerale, formând și eliminând materiile fecale.
- Organele digestive accesorii, alcătuite din ficat, vezică biliară și pancreas. Ficatul produce bila (necesară pentru digestia grăsimilor), vezica biliară o stochează, iar pancreasul secretă enzime pentru digestia carbohidraților, proteinelor și grăsimilor.
Clasificarea bolilor aparatului digestiv
Bolile aparatului digestiv pot fi clasificate astfel:
- Afecțiuni inflamatorii și infecțioase
• Boala Crohn și colita ulcerativă: inflamații cronice ale intestinului.
• Gastroenterita: inflamația stomacului și a intestinului, de obicei din cauza unor infecții.
• Hepatita: inflamația ficatului, cauzată de virusuri sau de alcool. - Probleme structurale
• Hernia hiatală: stomacul urcă prin diafragmă, ceea ce poate provoca arsuri.
• Diverticuloza și diverticulita: mici pungi pe colon care se pot inflama.
• Obstrucțiile intestinale: blocaje în intestin care împiedică trecerea alimentelor. - Tulburări funcționale
• Sindromul de colon iritabil: disconfort abdominal și modificări ale tranzitului.
• Dispepsia: dureri abdominale superioare fără cauze clare.
• Refluxul gastroesofagian: acidul din stomac ajunge în esofag, provocând arsuri. - Probleme ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului
• Ciroza: deteriorarea cronică a ficatului, deseori din cauza alcoolului.
• Calculi biliari: pietre în vezica biliară care pot cauza dureri.
• Pancreatita: inflamația pancreasului, legată de alcool sau pietre biliare. - Tumori
• Cancerul colorectal: o formă comună de cancer la nivelul intestinului gros.
• Cancerul de stomac, esofag și pancreas: afecțiuni grave cu risc crescut.
• Polipii colonici: excrescențe pe colon, uneori cu risc de cancerizare. - Boli metabolice și autoimune
• Boala celiacă: reacție autoimună la gluten care afectează intestinul subțire.
• Ficatul gras: acumularea de grăsime în ficat, adesea legată de obezitate.
• Hemocromatoza: acumulare excesivă de fier, care afectează ficatul și alte organe.
Aceste boli au diferite simptome și necesită tratamente specifice, iar multe dintre ele pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos și controale regulate. Pe cele mai întâlnite le vom detalia mai jos.
Cel mai des întâlnite afecțiuni digestive și simptomele asociate
Iată câteva dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive și simptomele lor asociate:
- Refluxul gastroesofagian (GERD)
• Simptome: arsuri la stomac, durere în piept, gust acid sau amar în gură, dificultăți la înghițire.
• Cauze: slăbirea valvei care separă stomacul de esofag, alimentația bogată în grăsimi, cafeaua, alcoolul sau fumatul - Sindromul de colon iritabil (SCI)
• Simptome: dureri abdominale, balonare, constipație sau diaree alternantă, disconfort după mese.
• Cauze: sensibilitate crescută a intestinului, stres, modificări ale bacteriilor intestinale. - Boala Crohn și colita ulcerativă
• Simptome: diaree persistentă, dureri și crampe abdominale, scădere în greutate, oboseală.
• Cauze: boli inflamatorii intestinale, cu posibile legături genetice și factori imunitari. - Gastrita
• Simptome: dureri și disconfort abdominal, greață, senzație de arsură în stomac, pierderea apetitului.
• Cauze: infecția cu Helicobacter pylori, consumul excesiv de alcool, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). - Boala celiacă
• Simptome: diaree, balonare, scădere în greutate, oboseală, anemie.
• Cauze: reacția autoimună la gluten care afectează intestinul subțire. - Calculii biliari
• Simptome: durere în partea dreaptă a abdomenului, greață, vărsături, febră.
• Cauze: acumulări de colesterol sau bilirubină care formează pietre în vezica biliară. - Pancreatita
• Simptome: dureri abdominale intense care iradiază spre spate, greață, vărsături, febră.
• Cauze: alcoolul, calculii biliari, anumite medicamente.
Aceste afecțiuni digestive au simptome care pot varia ca intensitate și frecvență. Recunoașterea și tratarea timpurie pot ajuta la prevenirea complicațiilor și la îmbunătățirea calității vieții.
La ce medic te programezi dacă ai simptome digestive
Dacă ai simptomele digestive descrise mai sus, este indicat să te programezi la un medic gastroenterolog. Gastroenterologul este specializat în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor sistemului digestiv, incluzând stomacul, intestinele, ficatul, pancreasul și vezica biliară.
Pentru simptome mai generale, cum ar fi disconfortul abdominal ocazional, medicul de familie poate face o evaluare inițială și îți poate recomanda un gastroenterolog dacă este necesar.
Investigații și analize medicale pentru diagnosticul corect
La un consult gastroenterologic, medicul poate recomanda o serie de investigații și analize pentru a identifica cauzele simptomelor digestive. Iată câteva dintre cele mai comune:
- Analize de sânge
• Hemoleucogramă completă: pentru a verifica anemia sau inflamația.
• Teste pentru funcția ficatului: transaminazele (ALT, AST), bilirubina, fosfataza alcalină.
• Amilază și lipază: pentru evaluarea funcției pancreatice.
• Proteina C reactivă (CRP) și VSH: markeri ai inflamației.
• Teste pentru boala celiacă: anticorpi anti-transglutaminază tisulară (tTG) sau anti-endomisium (EMA).
• Teste de vitamine și minerale: pentru a verifica carențele, cum ar fi vitamina B12, fierul, calciul, magneziul. - Analize de scaun
• Testul de sânge ocult în scaun: pentru a detecta sângerările intestinale.
• Examen coproparazitologic: pentru a depista paraziți intestinali.
• Calprotectina fecală: un marker de inflamație la nivel intestinal, util pentru diagnosticarea bolilor inflamatorii intestinale.
• Cultura de scaun: pentru a identifica infecțiile bacteriene, virale sau fungice. - Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia)
• Gastroscopia este o investigație care permite vizualizarea esofagului, stomacului și duodenului cu ajutorul unui tub flexibil dotat cu cameră. Se utilizează pentru diagnosticarea gastritei, ulcerului, refluxului gastroesofagian și a altor afecțiuni ale tractului digestiv superior. - Colonoscopia
• Colonoscopia este un test endoscopic care permite examinarea întregului colon și a rectului. Este folosit pentru a diagnostica afecțiuni precum polipii, colita ulcerativă, boala Crohn, cancerul colorectal și alte inflamații sau leziuni ale intestinului gros. - Ecografia abdominală
• Ecografia este o metodă imagistică non-invazivă care permite vizualizarea organelor abdominale, inclusiv ficatul, vezica biliară, pancreasul, rinichii și structura intestinelor. Este adesea folosită pentru a detecta calculii biliari, problemele hepatice și alte afecțiuni. - Tomografia computerizată și Rezonanța magnetică (RMN)
• CT-ul și RMN-ul sunt metode de imagistică oferă detalii precise ale organelor abdominale și sunt folosite în cazurile complexe, pentru diagnosticarea tumorilor, inflamațiilor sau a altor anomalii ale tractului digestiv. - Testul respirator cu uree
• Testul pentru Helicobacter pylori: verifică prezența bacteriei care cauzează gastrita și ulcerul.
• Testul pentru sindromul de suprapopulare bacteriană (SIBO): măsoară gazele produse de bacteriile intestinale pentru a depista dezechilibre bacteriene. - Biopsia
• În timpul endoscopiei sau colonoscopiei, medicul poate preleva mici mostre de țesut (biopsii) pentru analize microscopice, utile în diagnosticarea inflamațiilor, a bolilor celiace, a cancerului sau a altor afecțiuni.
Aceste investigații sunt personalizate în funcție de simptomele pacientului și de suspiciunile medicale, ajutând la stabilirea unui diagnostic precis și a unui plan de tratament adecvat
Factori de risc și recomandări pentru prevenție
Bolile sistemului digestiv pot fi influențate de factori precum alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul, utilizarea frecventă a antiinflamatoarelor nesteroidiene, spre exemplu, a ibuprofenului, și predispoziția genetică.
Pentru a preveni aceste afecțiuni, se recomandă o alimentație echilibrată, bogată în fibre și grăsimi sănătoase, hidratarea corespunzătoare, activitatea fizică regulată și limitarea consumului de alcool și tutun. Gestionarea stresului prin tehnici precum meditația sau yoga poate reduce riscul afecțiunilor digestive, la fel ca evitarea excesului de antiinflamatoarelor nesteroidiene, pentru a proteja mucoasa stomacului.
Controalele medicale periodice la un gastroenterolog sunt importante, mai ales pentru cei cu antecedente familiale de boli digestive, pentru a identifica la timp eventualele probleme. Aceste măsuri preventive susțin sănătatea sistemului digestiv și reduc riscul de afecțiuni gastrointestinale pe termen lung.
Referințe:
World Gastroenterology Organisation (WGO) – Digestive Health Guidelines
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK)
Mayo Clinic – Digestive Disorders
Sursă foto: Freepik