CENTRU INTEGRAT DE PNEUMOLOGIE SI BRONHOSCOPIE NORD

Abordare Integrată a afectiunilor respiratorii

Centru Integrat de Pneumologie si Bronhoscopie NORD se diferențiază printr-o abordare unică, care integrează mai multe discipline medicale și tehnologii avansate într-un singur loc.

Acesta reunește profesioniști recunoscuți la nivel național și internațional în domenii esențiale precum pneumologia, endoscopia bronsica (bronhoscopia) , explorările funcționale respiratorii, poligrafia diagnostică, imagistica de înaltă rezoluție (CT, PET-CT, RMN 1.5 și 3 Tesla), radiologia diagnostică (sisteme analogice și digitale), radiologia intervențională , ATI ( Anestezie- Terapie Intensiva )  , chirurgia toracică toracoscopica si robotica, oncologia medicala, terapia durerii.

Unul dintre elementele cheie ale acestui centru este echipa de specialiști în pneumologie, experți în diagnosticul și tratamentul bolilor respiratorii..

Pneumologii din cadrul centrului lucrează îndeaproape cu specialiști din domeniile conexe pentru un diagnostic cat mai personalizat si ulterior un tratament care să răspundă nevoilor fiecărui pacient în parte.

Colaborarea între diverse specialități medicale și tehnologii avansate ajută la stabilirea unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat, în funcție de natura afecțiunii respiratorii.

Bronhoscopia: O Procedură Cheie în Diagnosticul și Tratamentul Afecțiunilor Respiratorii

Un element esențial în cadrul acestui centru de diagnostic este utilizarea bronhoscopiei, o procedură minim invazivă care permite examinarea directă a căilor respiratorii .Bronhoscopia este deosebit de utilă în diagnosticarea afecțiunilor pulmonare, cum ar fi tumori pulmonare, infecții, hemoragii sau boli inflamatorii. Bronhoscopia joacă un rol esențial în cadrul centrului de diagnostic, contribuind la diagnosticarea rapidă și precisă a afecțiunilor respiratorii.

Tehnici Inovative în Bronhoscopie

În cadrul centrului utilizăm tehnici de bronhoscopie avansate pentru a investiga și evalua afecțiunile tractului respirator.

Suntem o echipă dedicată de profesioniști medicali specializați în utilizarea tehnicilor endoscopice avansate pentru diagnosticarea și screening-ul afecțiunilor respiratorii. Cu experiență vastă în domeniu și echipamente de ultimă generație, ne angajăm să oferim pacienților noștri cea mai precisă și mai înaltă calitate a diagnosticului și tratamentului.

Suntem specializați în utilizarea tehnicilor inovatoare de imagistică endoscopică bronșică (bronhoscopie) precum:

• Blue Light Imaging (BLI) – Imagistică și contrast de mare intensitate în Lumina Albastră
• Linked Color Imaging (LCI) – Contrast și conexiuni ale maginilor superioare în gama de culori roșii
• Flexible Spectral Imaging Color Enhancement (FICE) – Cromoendoscopie vituală computerizată

Bronhoscopia – Informații pacienti

Ce este bronhoscopia?

Bronhoscopia este investigația care permite medicului să-ți examineze căile aeriene (căile respiratorii).

Practic bronhoscopia este o tehnică de vizualizare (explorare) a interiorului căilor aeriene în scop diagnostic și terapeutic. Această analiză contribuie la formularea diagnosticului și astfel ajută la inițierea tratamentului.

Medicul va folosi un aparat numit bronhoscop flexibil care se introduce prin gura pacientului (sau uneori prin nas) pentru examinarea căilor aeriene, pentru a detecta eventuale anomalii: corpi străini, sângerări, tumori, inflamație.

Bronhoscopul flexibil este un tub lung si subțire alcătuit din material flexibil ce conține fibre optice, o sursă de lumină și uneori o cameră video. Imaginile de la nivelul căilor respiratorii sunt preluate cu ajutorul camerei video și proiectate pe un monitor (ecran) unde sunt analizate de medic.

Astfel, imaginile din interiorul căilor respiratorii (aeriene) pot fi văzute de medicul care efectuează bronhoscopia. În acest fel medicul va vizualiza circa 2/3 din interiorul plămânilor tăi. Bronhoscopul flexibil este cel mai comod pentru pacient. Bronhoscopul rigid este folosit numai în situații speciale. Medicul te va anunța din timp pentru această procedură specială.

Beneficiile Bronhoscopiei în Diagnosticarea Afecțiunilor Pulmonare

Când recomandă medicul bronhoscopia?

Folosind bronhoscopul, medicul poate vizualiza o mare parte din sistemul respirator: laringe, trahee, bronhii (arborele bronșic, căile aeriene). Bronhoscopia poate fi utilă pentru diagnosticarea și tratarea corespunzătoare (pe baza rezultatelor obținute în urma bronhoscopiei) a numeroase afecțiuni respiratorii:

• tumori diverse sau cancer pulmonar
• tuse cronică, persistentă
• infecții, inflamații (pneumonii, infecții fungice, parazitare)
• hemoptizii (sânge din plămâni), tuse cu sânge
• boala pulmonară interstițială
• bronșectazii
• „pete” semnalate la radiografia pulmonară
• disfonie (răgușeală) fără cauză ORL
• alte boli pulmonare.

Uneori, bronhoscopia flexibilă are și rol terapeutic (de tratament). Prin bronhoscop se pot aspira secrețiile abundente din plămâni.

În cazul bronhoscopiei terapeutice este necesară de cele mai multe ori o procedura complexă: bronhoscopia rigidă și anestezie generală (exemple: extragerea unor corpi străini /obiecte sau bucăți de mâncare aspirate accidental, stenoze/îngustări ale traheei, extirpare/cauterizare tumori endobronșice etc.). Medicul te va anunța și îndruma dacă este necesară această procedură specială, ce se efectuează în anumite centre medicale specializate.

Cum te pregătești pentru bronhoscopie?

Pacienții cu indicații pentru bronhoscopie pot fi fumători sau ex-fumători și pot avea afecțiuni respiratorii (BPOC, astm etc.) care necesită inițierea unui tratament cu cel puțin 2 săptămâni înainte de efectuarea bronhoscopiei pentru evitarea complicațiilor în timpul procedurii. Te rugăm să informezi medicul dacă: ai alergii, dacă ai mai fost anesteziat(ă)/sedat(ă) și ai tolerat dificil procedura.

Astfel, vei efectua înainte de bronhoscopie un Consult pre-bronhoscopie la medicul pneumolog pentru evaluarea afecțiunilor respiratorii sau a bolilor asociate (cardiologice, neurologice, psihiatrice, hematologice, etc.) care necesită consulturi de specialitate (și tratament adecvat) înainte de bronhoscopie, tot pentru evitarea complicațiilor în timpul procedurii.

În cazul în care vei merge acasă în aceeași zi cu investigația este bine să vii însoțit/ însoțită de o persoană cunoscută la bronhoscopie și să ai asigurat transport după procedură deoarece după analiză este absolut interzis să conduci mașina sau alt vehicul de locomoție sau să operezi sisteme automatizate timp de 24 ore.

Pacientul nu va mai înghiți alimente solide cu minim 8 ore înainte de bronhoscopie și lichide cu minimum 4 ore înainte de procedură (se acceptă o cantitate minimă de apă pentru administrarea medicamentelor care trebuie înghițite în dimineața zilei respective).

Medicația inhalatorie pentru afecțiunile respiratorii (astm, BPOC, etc.) va fi administrată OBLIGATORIU inclusiv în dimineața zilei în care se va efectua bronhoscopia.

Pacienții diabetici – dacă ești diabetic întrebă medicul dacă iei insulina sau tabletele înaintea analizei.

Pacienții își vor lua medicamentele antiaritmice și antihipertensive din schema personală nemodificat în dimineața procedurii.

Aspirina NU se întrerupe decât cel mult în ziua intervenției.

Dacă primești medicație anticoagulantă de tipul Eliquis, Xarelto, Pradaxa sau de tip cumarinic (Acenocumarol, Trombostop, Sintrom) sau antiagregantele plachetare de tipul Plavix, Trombex, Ticlid, Prasugrel, Cangrelor, Aflen etc), te rugăm să informezi medicul; în general medicația anticoagulantă trebuie întreruptă câteva zile înaintea analizei. Dacă ai tratament cu medicamente anticoagulante de tipul Acenocumarol, Trombostop, Sintrom (de tip cumarinic ) sau dacă ai o afecțiune hepaticӑ, este necesară efectuarea INR-ului frecvent cu 24 ore înaintea bronhoscopiei (în general, dacӑ INR < 1,7, BRONHOSCOPIA POATE FI EFECTUATĂ, dacă INR > 1,7, BRONHOSCOPIA SE AMÂNĂ).

În cazul în care recomandările referitoare la tratamentul cronic al pacienților pentru comorbidități nu sunt respectate, procedura se va amâna, pentru siguranța pacientului.

Cum va decurge bronhoscopia?

Medicul îți va explica în amănunt în ce constă analiza și va răspunde la orice întrebare a ta. Trebuie să înțelegi motivul efectuării bronhoscopiei și riscurile posibile. Te rugăm să informezi medicul dacă: ai alergii, daca ai mai fost anesteziat(ă)/sedat(ă) și ai tolerat dificil procedura.

Vei fi rugat să semnezi un formular de consimțământ informat care va permite medicului să facă investigația.

1. Bronhoscopia cu anestezie locală

Pe durata bronhoscopiei vei fi treaz, dar vei avea anestezie locală pentru confortul tău (anestezie la nivelul gâtului și căilor respiratorii).

Un spray cu anestezic este aplicat local, în gât sau nas, apoi prin gargară și picături. Efectul anestezicului este de amorțire a gâtului.

Vei avea senzația de «nod» în gât, nu veți mai putea «înghiți» atât timp cât durează anestezia.

Uneori pacienții se tem că nu mai pot respira din cauza acestor senzații datorate anesteziei.

Anestezia NU blochează (nu astupă) căile respiratorii!!!/

Vei avea spațiu suficient pentru respirat inclusiv în momentul în care medicul introduce în căile aeriene bronhoscopul!

2. Bronhoscopia cu sedare conștientă asistat de medicul ATI (anestezist). Sedarea cu propofol/dormicum

Sedarea conștientă este o tehnică de anestezie ce presupune administrarea intravenoasă a unor anestezice ușoare care determină o diminuare a stării tale de conștiență, totodată păstrând-se funcția cardiacă și a aparatului respirator (vei respira spontan în timpul bronhoscopiei). În timpul procedurii starea ta este supravegheată în permanență de medicul anestezist (ATI). Sedarea conștientă contribuie la reducerea anxietății și a stresului la pacienții care prezintă un obstacol psihologic referitor la procedura bronhoscopiei, suplimentează senzația de confort, de bine, pe parcursul efectuării endoscopiei bronșice.

Medicul va monta o linie venoasă, prin care ulterior se va injecta medicația (propofol, dormicum). La nivelul nărilor se vor pune tuburi din silicon moale prin care se va administra oxigen. O manșetă de tensiometru vi se va pune pe braț, iar la un deget ți se va prinde un clip (pulsoximetru). Acestea sunt necesare pentru monitorizarea în timpul procedurii de către medicul anestezist a tensiunii arteriale, ritmului cardiac și nivelul oxigenării.

Anestezia locală va fi efectuată și în cazul sedării conștiente pentru buna desfășurare a bronhoscopiei, deoarece deși starea ta de conștiență este diminuată, tusea sau reacția de bronchospasm ar putea îngreuna sau împiedica desfășurarea investigației, vizualizarea endoscopică și procedurile de recoltare a analizelor necesare (biopsii, aspirat bronșic, lavaj etc.).

În cazul bronhoscopiei cu sedare conștientă va fi efectuat și Consultul pre-bronhoscopie al medicului anestezist/ATI, fie înainte de ziua efectuării bronhoscopiei (dacă există afecțiuni asociate care necesită acest lucru), fie în dimineața zilei programării pentru bronhoscopie.

3. Bronhoscopia propriu-zisă

În timpul investigației veți sta în șezut pe un scaun special prevăzut cu suport pentru susținerea capului. Între dinți ți se va pune o piesă de plastic prin care se va introduce ulterior bronhoscopul flexibil. Acest suport împiedică pericolul de a mușca endoscopul (instrumentul). Uneori bronhoscopia se va efectua cu pacientul culcat pe pat, așezat cu fața în sus.

Va fi montată o linie venoasă (branulă). Frecvent se administrează oxigen pe durata bronhoscopiei. La nivelul nărilor se vor pune tuburi subțiri din silicon moale prin care se va administra oxigenul. La un deget ți se va prinde un clip (pulsoximetru) pentru măsurarea nivelului oxigenării.

Odată ce sunteti relaxat și pregătit, după anestezia locală +/- sedare conștientă, medicul va introduce bronhoscopul prin gură la nivelul căilor aeriene.

În funcție de afecțiunea dumneavoastra, medicul poate găsi: sânge, mucus, infecție, inflamație, diverse „blocaje” sau tumori.

Prin bronhoscop pot fi introduse mici instrumente (perii, pense) pentru a colecta probe de țesut din căile respiratorii și din plămân, necesare pentru diagnostic, dacă este cazul (biopsie, brosaj/periaj).

De asemenea, medicul va «spăla» bronșiile cu ser fiziologic pentru a recolta celule și secreții pentru diagnostic (aspirat bronșic, lavaj bronșic, LBA: lavaj bronhoalveolar / lichid introdus în plămâni și apoi îndepărtat care poate ajuta la diagnosticul leziunilor aflate in periferia plămânilor). Uneori bronhoscopia ajută la îndepărtarea secrețiilor, sângelui, dopurilor de mucus sau altor modificări, astfel “curățând” căile respiratorii. La finalul procedurii, bronhoscopul este retras din căile respiratorii.

Care sunt riscurile bronhoscopiei?

Bronhoscopia este o procedură sigură pentru majoritatea pacienților cu riscuri minime dacă se folosește bronhoscopul flexibil, care un are un risc considerabil mai mic de a deteriora țesutul și poate fi manipulat mult mai adecvat pentru a oferi acces optim la zone greu accesibile ale arborelui respirator.

Toate procedurile au anumite riscuri. Riscurile acestei proceduri sunt enumerate în continuare. Eventualele evenimente, întâlnite mai frecvent, care în general nu sunt severe, includ următoarele aspecte:

• sângerare, mai ales după biopsie
• dificultăți respiratorii
• nivel scăzut de oxigen în timpul procedurii
• vomă
• tuse persistentă
• bronhospasm.

Destul de frecvent apar și reacții datorate medicamentelor folosite pentru anestezie în cazul bronhoscopiei cu sedare conștientă (senzație de greață, uscăciunea gurii, urticarie) sau umflătură, roșeață la locul puncției intravenoase. Frecvent acestea sunt de scurtă durată.

În literatura de specialitate sunt raportate în timpul administrării Propofolului (substanță anestezică) cazuri de deces extrem de rare, circa 3 pacienți din peste 1 milion de cazuri, în special la pacienții cu boli grave asociate.

Extrem de rar apar incidente severe: infarct miocardic, sângerări în cantitate mare (până la 2,2%) , pneumotorax /colabarea plămânului ( 0,7%-2% ), tulburări severe ale bătăilor inimii (aritmii), spasm al căilor aeriene (bronhospasm, laringospasm) 0,8%, complicații generale (oxigen redus în sânge cu sau fără creșterea CO2 :hipoxemie și/sau hipercapnie, embolie pulmonară /infarct pulmonar, sincopă, aritmii, hipotensiune) intre 0,1 %-1,6% , traumatisme ale căilor aeriene, stop cardiorespirator ( 0,03%). În cazul în care survine o asemenea complicație veți fi nevoit(ă) să rămâneți în spital. Intervenția chirurgicală ar putea fi necesară.

În general complicațiile bronhoscopiei diagnostice flexibile sunt rare. Rata complicațiilor este cuprinsă între 0,2 %-2%, ajungând până la 5-5,5 % dacă există afecțiuni severe asociate.

Rata de mortalitate prin bronhoscopie este extrem de redusă: sub 0,1 % și în general este asociată (ca și complicațiile severe) cu prezența bolilor grave sau cu a bronhoscopiei rigide pentru proceduri complexe de tratament endoscopic (extirpare/cauterizare tumori endobronșice, oprire de hemoragie, inserție de stenturi, tratament complex al stenozelor/îngustărilor traheei, etc.). Medicul te va anunța și îndruma dacă este necesară această procedură specială, care să efectuează în anumite centre medicale specializate.

Contactați medicul dumneavoastră dacă, după bronhoscopie, apar:

• febră peste 38 grade Celsius care persistă după primele 24 de ore
• tuse cu sânge în cantitate mare
• respirație dificilă
• durere în piept.

În cazul bronhoscopiei terapeutice este necesară de cele mai multe ori o procedura complexă: bronhoscopia rigidă și anestezie generală (exemple: extragerea unor corpi străini /obiecte sau bucăți de mâncare aspirate accidental, stenoze/îngustări ale traheei, extirpare/cauterizare tumori endobronșice etc.). Medicul va anunța și îndruma dacă este necesară această procedură specială, ce se efectuează în anumite centre medicale specializate.

Recuperarea după bronhoscopie

Durata unei proceduri de bronhoscopie este în general de aproximativ 20-60 de minute, din momentul în care sunteți introdus în sala de bronhoscopie. În funcție de afecțiune, de starea generală a pacientului, de necesitatea anumitor tehnici de prelevare, de anestezie, procedura se poate prelungi sau poate fi mai scurtă ca timp.

Frecvent efectuarea anesteziei cuprinde cea mai lungă perioadă de timp din durata totală a procedurii.

Ulterior e necesar să aveți un repaus supravegheat după bronhoscopie (uneori sunt necesare câteva ore) până trece efectul anesteziei.

După terminarea procedurii, vei fi dus în camera de recuperare, unde starea dumneavoastra va fi monitorizată în continuare. Veti putea bea lichide sau mânca alimente solide când gâtul nu mai este deloc amorțit. Revenirea poate să dureze 1 – 2 ore.

Gâtul dumneavoastra poate fi ușor uscat sau puteti avea senzația de «zgârietură» timp de câteva zile și poți fi răgușit. Aceste senzații sunt normale după bronhoscopie, pot să dureze câteva zile și dispar, în general, fără tratament.

După analiză este absolut interzis să conduceti mașina sau alt vehicul de locomoție sau să operezi sisteme de automatizate timp de 24 ore. Este indicat să fiiti însoțit de o persoana cunoscută în cazul în care vei merge acasă în aceeași zi cu investigația.

BRONHOSCOPIA – INFORMAȚII DE REȚINUT

Bronhoscopia este o procedură sigură pentru majoritatea pacienților!

Anestezia NU blochează (nu astupă) căile respiratorii!

Vei avea spațiu suficient pentru respirat inclusiv în momentul în care medicul introduce în căile aeriene bronhoscopul!

Explorările Funcționale Respiratorii

În diagnosticarea afecțiunilor respiratorii, evaluarea funcției pulmonare joacă un rol crucial. Explorările funcționale respiratorii includ o serie de teste care măsoară capacitatea plămânilor de a absorbi oxigen și a elimina dioxidul de carbon, esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect în afecțiuni precum astmul , boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), patologiile interstitiale ale plamanilor, etc. Spirometria cu test bronhodilatator, pletismografia și măsurarea difuziei prin membrana alveolo-capilară sunt teste utilizate pentru evaluarea funcției pulmonare și pentru diagnosticul diferitelor afecțiuni respiratorii. Fiecare dintre aceste teste are un scop specific în examinarea sănătății plămânilor.

Spirometria cu test bronhodilatator:

Spirometria este un test care măsoară volumul de aer pe care îl poți inspira și expira ,precum și viteza cu care  se efectueaza. Acest test este folosit pentru a evalua funcția pulmonară și pentru a diagnostica afecțiuni precum astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Testul bronhodilatator asociat spirometriei implică administrarea unui medicament care dilată căile respiratorii (un bronhodilatator inhalator) , apoi se masoara din nou functia respiratorie. Acest test ajută la evaluarea reversibilității obstrucției căilor respiratorii (de exemplu, în cazul astmului, obstrucția se poate îmbunătăți după administrarea medicamentului).

Pletismografia:

Este o tehnică care măsoară volumul total de aer din plămâni, inclusiv aerul care rămâne în plămâni după o expirație completă (volumul rezidual). Pletismografia măsoară și rezistența căilor respiratorii ,putand  ajuta la evaluarea prezenței unor afecțiuni pulmonare restrictive sau obstructive,  BPOC ,pneumopatii interstitiale, fibroza pulmonară.

Măsurarea difuziunii prin membrana alveolo-capilară:

Este un test care măsoară eficiența schimbului de gaze între alveolele pulmonare ( saci de aer din plămâni) și sângele din capilarele adiacente.

Detecteaza problemele legate de membrana alveolo-capilară, care pot apărea în afecțiuni  fibrozante ale plamanilor sau in alte boli care degradeaza schimbul de gaze la nivelul plămânilor.

Aceste teste sunt esențiale pentru a diagnostica, monitoriza și evalua t o gamă largă de boli respiratorii, ajutând medicii să înțeleagă mai bine funcția plămânilor și eficiența schimbului de gaze.

Poligrafia Diagnostică și Pulsoximetria Nocturnă

Poligrafia diagnostică este o tehnologie inovativă utilizată în acest centru , pentru diagnosticul apneei în somn sau al altor tulburări respiratorii nocturne. Prin monitorizarea și înregistrarea datelor fiziologice în timpul somnului, poligrafia permite identificarea unor posibile disfuncționalități respiratorii care ar putea rămâne nediagnosticate prin alte metode.

  Titrarea poligrafică pentru sindromul de apnee în somn este un proces diagnostic care utilizează un aparat pentru a monitoriza și evalua respirația si tulburarile de somn ale unei personae. Procedura se realizeaza pe parcursul somnului sub tratament cu CPAP (Continuos Positive Airway Pressure) sau ventilatie non invaziva. Scopul principal este de a determina severitatea apneei și de a stabili cel mai eficient tratament, cum ar fi utilizarea unui CPAP (aparat de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii). Aceasta poate include măsurători precum fluxul respirator, saturația oxigenului, ritmul cardiac și mișcările toracice > Titrarea poligrafica identifica episoadele de apnee (oprirea respirației) sau hipopnee (scăderea fluxului de aer) : se alege presiunea necesara pentru a scadea sau exclude aceste pauze respiratorii .În funcție de rezultate, medicul poate ajusta parametrii tratamentului.

     Pulsoximetria nocturnă este o metodă de monitorizare a nivelului de oxigen din sânge pe parcursul nopții. Se realizează cu ajutorul unui dispozitiv numit pulsoximetru, care măsoară saturația oxigenului (SpO2) și ritmul cardiac. Dispozitivul se fixează de obicei pe un deget sau pe ureche și poate înregistra fluctuațiile nivelului de oxigen pe întreaga durată a somnului.

     Această tehnică este utilizată în special pentru a diagnostica și monitoriza afecțiuni precum apneea de somn, care poate duce la scăderi ale oxigenului din sânge în timpul nopții. Practic, pulsoximetria nocturnă oferă informații despre cum se oxigeneaza organele in timpul somnului  și dacă există perioade de desaturare a oxigenului care ar putea necesita atenție medicală si investigatii suplimentare.

Imagistica Avansată în Diagnosticul Bolilor Respiratorii

Imagistică joacă un rol fundamental în diagnosticul afecțiunilor respiratorii, iar  Centrul de Imagistica NORD Pipera  utilizează cele mai avansate echipamente pentru a oferi imagini de înaltă calitate, esențiale pentru evaluarea corectă a pacienților.

Radiologia Diagnostica

Radiologia diagnostică este un  pilon al centrului, cu echipamente moderne atât analogice, cât și digitale. Radiografiile de torace sunt esențiale în diagnosticarea afecțiunilor pulmonare comune, cum ar fi pneumonia, tuberculoza sau insuficiența cardiacă. De asemenea, tehnologia digitală permite obținerea unor imagini de înaltă rezoluție, facilitând un diagnostic rapid și precis.

CT-ul (Tomografia Computerizată)

Permite o vizualizare detaliată a plămânilor și a structurilor înconjurătoare, fiind util în identificarea tumorilor, a inflamațiilor sau a altor leziuni pulmonare.

RMN-ul (Rezonanta Magnetica Nucleara)

Cu tehnologie 1.5 și 3 Tesla, oferă imagini extrem de detaliate ale structurilor toracice, fiind deosebit de util în evaluarea afectării pulmonare și a țesuturilor adiacente, înclusiv în cazul pacienților cu afecțiuni toracice complexe sau rare.

PET-CT (Tomografia cu Emisie De Pozitroni)

Reprezintă o tehnică de imagistică nucleară care ajută la evaluarea stării metabolice a țesuturilor și este esențială în diagnosticarea și stadializarea cancerului pulmonar, precum și în monitorizarea tratamentului acestuia.

Mai multe informatii despre Centrul de Imagistica NORD Pipera

Radiologia intervențională

Este de asemenea un reper esential pentru abordul integrat al afectiunilor pulmonare. Procedurile utilizeaza  tehnici minim invazive  ghidate imagistic , utile pentru diagnosticul afectiunilor pulmonare cu localizare periferica. Aceste proceduri se efectueaza transtoracic, reducând necesitatea interventiilor chirurgicale efectuate in scop diagnostic , recuperarea fiind mult mai rapida pentru pacient.

Mai multe informatii despre Centrului de Radiologie Interventionala NORD Pipera 

Chirurgia Toracică

Chirurgii toracici din Spitalul NORD Pipera abordeaza  intervenții chirurgicale in scop terapeutic sau diagnostic atat pe cale minim invaziva ( prin toracoscopie) cat si prin interventii clasice , pentru afectuini localizate la nivelul  plămânilor, traheei  precum si și pentru maladii localizate la nivelul altor structuri toracice. Aceste intervenții pot include rezecții pulmonare pentru cancer, tratamente chirurgicale pentru afecțiuni benigne ale plămânilor, dar și intervenții pentru traume toracice.

Totodata in Centrul de Chirurgie Robotica NORD  interventiile chirurgicale la nivelul toracelui se efectueaza de catre experti  prin intermediul Sistemului Chirurgical Robotic da Vinci Xi. Chirurgia robotică toracică oferă o serie de avantaje față de tehnicile tradiționale, atât pentru pacienți, cât și pentru chirurgi: precizie crescută, manipulare foarte precisă a instrumentelor ,incizii mai mici ,recuperare mai rapidă, vizibilitate îmbunătățită ,ccesibilitate mai bună in zonele dificile ,reducerea pierderii de sânge ,minim de cicatrici vizibile

Aceste avantaje ofera interventii chirurgicale  mai sigure și mai confortabile pentru pacienți, cu o recuperare rapidă și o îmbunătățire a rezultatelor pe termen lung.

Experiența echipei multidisciplinara si tehnologii avansate garantează o abordare completă și personalizată pentru fiecare pacient, contribuind la îmbunătățirea semnificativă a șanselor de recuperare și la creșterea calității vieții acestora

Mai multe informatii despre Centrul de Chirurgie Robotica NORD LINK

Oncologia medicală

Aceasta specialitate  joacă un rol crucial în tratamentul și gestionarea cancerului pulmonar și a altor neoplazii cu localizare pulmonară. În ceea ce privește tratamentele și abordările terapeutice, medicii oncologi se concentrează pe tratamente sistemice, care includ chimioterapia, terapia țintită, imunoterapia și, în unele cazuri, terapii de susținere.

Tratamentul cancerului pulmonar și al altor neoplazii pulmonare necesită o abordare multidisciplinară :  oncologie medicala, pneumologie ,chirurgie toracica, radiologie și alți specialiști. Specialistii evaluaza afectiunea  împreună pentru a stabili un plan de tratament personalizat în funcție de stadiul bolii, comorbiditățile pacientului și caracteristicile tumorii.

Iată câteva aspecte cheie legate de cancerul pulmonar și alte neoplazii pulmonare:

Cancerul Pulmonar

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai frecvente și letale forme de cancer. Există două tipuri principale:

• Cancerul pulmonar cu celule non-mici (NSCLC): Reprezintă aproximativ 85% din cazurile de cancer pulmonar. Este de obicei diagnosticat în stadii mai avansate din cauza lipsei simptomelor precoce. Tratamentul depinde de stadiul cancerului și de caracteristicile moleculare ale tumorii.
• Cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC): Este mai rar dar are o rată  “răspândire” mai  rapidă . Este frecvent diagnosticat în stadii  avansate și necesită o abordare terapeutică diferită față de NSCLC.

Tratamentul cancerului pulmonar depinde de tipul specific al tumorii, stadiul bolii și caracteristicile moleculare ale celulelor tumorale. Iată principalele tipuri de tratamente oncologice utilizate:

• Chimioterapia:

Este o opțiune de tratament sistemic care poate distruge celulele tumorale prin administrarea de medicamente care afectează proliferarea celulelor. Este adesea utilizată pentru tratamentele de cancer pulmonar cu celule mici, dar și pentru cancerul pulmonar non-mic în stadii mai avansate.

De asemenea, chimioterapia poate fi utilizată în combinație cu alte tratamente (radioterapie sau imunoterapie).

• Terapia țintită:

Aceasta implică utilizarea unor medicamente care vizează anumite mutații genetice sau proteine care permit creșterea tumorilor. Exemple :  inhibitorii  EGFR (receptorul factorului de creștere epidermică) sau inhibitorii ALK (kinază limfomatoidă anaplazică) sunt  folosiți în anumite tipuri de cancer pulmonar non-microcelular.

• Imunoterapia:

Imunoterapia stimulează sistemul imunitar al pacientului să recunoască și să distrugă celulele tumorale. Medicamente precum inhibitori ai PD-1 sau PD-L1  au revoluționat tratamentele pentru cancerul pulmonar avansat.

Aceasta este o opțiune importantă pentru pacienții cu cancer pulmonar în stadiu avansat, în special pentru cei cu tumori care exprimă anumiti markeri moleculari

Oncologia medicală pentru cancerul pulmonar și alte neoplazii pulmonare implică o combinație de tratamente inovative care vizează distrugerea celulelor tumorale, îmbunătățirea calității vieții pacientului și, în unele cazuri, prelungirea supraviețuirii. Tratamentul este individualizat în funcție de caracteristicile pacientului și ale bolii, iar cercetările recente au deschis noi posibilități de tratament.

Screening-ul pentru cancer pulmonar

Efectuăm screening anual prin bronhoscopie cu tehnici inovatoare pentru persoanele cu risc pentru apariția cancerului pulmonar. Indicațiile pentru acest screening endoscopic sunt următoarele:

Vârsta: 55-80 de ani

Istoric de fumat > 30PA

Fumători activi sau care au renunțat la fumat în ultimii 15 ani

BPOC

Acest screening endoscopic prin bronhoscopie se recomandă a fi efectuat alături de screeningul anual low dose CT – tomografie computerizată cu doză joasă (disponibil în Nord-Grupul Medical Provita).

Screeningul pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar  este indicat în daca va incadrati in următoarele circumstanțe:

• Vârsta: 55-80 de ani
• Istoric de fumat peste 30 de ani ( 1 pachet/zi sau mai mult)
• Fumători activi sau care au renunțat la fumat în ultimii 15 ani

Daca  va incadrati in acest parametri si sunteti interesat pentru acest screening de depistare precoce a cancerului pulmonar solicitati un consult la medicul pneumolog.

Asocierea cancer pulmonar-BPOC

BPOC ul este cel mai important factor de risc pentru cancerul bronhopulmonar: riscul atribuit este mai mare decât numărul de ţigări și numărul anilor de fumat!!!

Relaţia strânsă BPOC-cancer bronhopulmonar presupune dincolo de istoricul de fumat, o susceptibilitate genetică comună la inflamaţia cronică indusă de consumul de tutun şi de alţi poluanţi aerieni. Fumatul este principalul factor implicat atât în etiologia BPOC cât şi a cancerului pulmonar.

Cancerul pulmonar apare frecvent la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC). Pe de altă parte, BPOC-ul este în mod independent şi strâns asociat cu neoplasmul bronhopulmonar. Cel mai important factor de risc pentru cancerul bronhopulmonar este BPOC, riscul atribuit fiind mai mare decât numărul de ţigări sau numărul anilor în care pacientul a fumat.

Obstrucţia bronşică moderată–severă (amputarea, pierderea funcției pulmonare) din BPOC este un predictor important al cancerului pulmonar. Prezenţa BPOC-ului creşte de patru-şase ori riscul de cancer pulmonar, independent de istoricul de fumat. Prevalenţa BPOC la pacienţii cu neoplasm bronhopulmonar este de 40-70% până la 70 % din pacienții diagnosticați cu neoplasm pulmonar au BPOC.

Diagnosticul de BPOC trebuie să fie un semnal de alarmă pentru riscul crescut  de asociere a cancerului pulmonar. Astfel, primele  modificări sugestive ale tabloului clinic al fumatorului trebuie să presupună o evaluare la medicul specialist pneumolog.

Această asociere are implicaţii clinice importante :

evaluarea pneumologica periodică (inclusiv  spirometrie) a marilor fumatori și a persoanelor  cu alti factori de risc pentru BPOC (poluare, expuneri frofesionale) pentru detecţia precoce a BPOC (pacienți ce pot avea un risc crescut de cancer pulmonar )

Tehnicile endoscopice de depistare precoce a cancerului pulmonar pot fi extrem de utile în acelaşi sens pentru pacienții cu BPOC (la pacienții fumători BPOC sunt depistate frecvent forme proximale de cancer bronşic care pot fi depistate prin aceste proceduri)

Daca aveti BPOC sau sunteti mare fumator si doriti o evaluare pneumologica pentru riscul cancerului pulmonar solicitati un consult la medicul pneumolog

Terapia durerii si afectiunile toracelui

Centrul Integrat de terapia a Durerii din Spitalul Nord Pipera  oferă soluții profesionale și inovatoare de ameliorare a durerii utilizand proceduri endoscopice moderne, minim invasive pentru ameliorarea durerii.

Terapia durerii joacă un rol esențial în managementul patologiilor toracice, având multiple avantaje pentru pacienți. Iată câteva dintre acestea:

1. Ameliorarea durerii acute și cronice: Patologiile toracice acute sau cronice precum infecțiile pulmonare,  neoplaziile sau intervențiile chirurgicale , pot cauza dureri intense. Terapia durerii ajută la reducerea disconfortului și la îmbunătățirea calității vieții pacientului
2. Reducerea riscurilor de complicații postoperatorii: După intervențiile chirurgicale toracice, controlul adecvat al durerii reduce riscul de complicații, cum ar fi infecțiile pulmonare, deoarece pacienții pot efectua mai bine exerciții respiratorii și mobilizare precoce.
3. Reducerea stresului și anxietății: Durerea toracică severă poate cauza anxietate, care poate agrava starea generală a pacientului. Prin controlul durerii, se reduce și nivelul de stres, ceea ce îmbunătățește starea emoțională a pacientului.
4. Gestionarea durerii cronice: În cazul unor afecțiuni cronice, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau fibroză pulmonară, terapia durerii poate ajuta la gestionarea durerii pe termen lung, îmbunătățind viața pacientului..

Prin urmare, terapia durerii  reduce suferința si  contribuie semnificativ la recuperarea globală a pacientului și la prevenirea complicațiilor în patologia toracică.

Mai multe informatii despre Centrul Integrat de terapia a Durerii din Spitalul Nord Pipera 

Concluzii finale

Centru integrat de Pneumologie si Bronhoscopie NORD reprezintă un model inovativ de îngrijire a pacienților, integrând expertiza medicală de vârf cu tehnologia de ultimă generație.

Prin integrarea specialiștilor în pneumologie, bronhoscopie, imagistică avansată, radiologie interventionala, chirurgie toracică minim invaziva si toracoscopica,oncologie medicala,ATI,terapia durerii si reabilitare medicala , acest centru oferă pacienților o abordare unică și personalizată, care garantează diagnosticarea rapidă și tratamentele cele mai eficiente pentru o gamă largă de afecțiuni respiratorii. Această abordare integrată este o oportunitate rară pentru pacienții din România, care beneficiază de cele mai bune standarde de evaluare  respiratorie.