Pancreasul reprezintă un organ important în fiziologia organismului, funcțiile sale exo sau endocrine având un rol important în menținerea homeostaziei.
Testele de laborator au un rol important în depistarea unui eveniment acut cât și în investigarea patologiei cronice a pancreasului.
Ce teste și analize sunt recomandate pentru pancreas
Amilaza serică este un test care crește în primele 6-12 ore de la debutul unei pancreatite acute și care revine la normal în cazul unei evoluții fără complicații în 3-5 zile. Creșterea amilazei este de mai mult de 3 ori fașă de limita normală (cu sensibilitate pentru diagnostic de până la 83%) existând însă câteva excepții (pancreatita alcoolică – unde creșterea este mai mică din cauza incapacității pancreasului de a produce amilaza sau a pancreatitei asociate cu hipertrigliceridemie).
Lipaza serică are o sensibilitate pentru diagnosticul pancreatitei acute de până la 100 %. Valorile lipazei cresc în 4-8 ore și revin la normal după aproximativ 8-14 zile. Deoarece valoarea este crescută mai mult timp lipaza reprezintă un test util pentru pacienții care se prezintă la mai mult de 24 de ore după debutul evenimentului acut.
Alte teste sunt mult mai puțin utilizate în evaluarea unui proces acut (peptidul de activare a tripsinogenului, tripsinogenul 2 seric sau urinar etc.)
Interpretarea principalelor analize în monitorizarea funcției pancreatice
Testele uzuale de laborator se modică și ele în timpul procesului acut (leucocitoza cu neutrofilie, creșterea hematocritului, a ureei, precum și scăderea calciului. Se poate evidenția și hipo sau hiperglicemie.
Testele de laborator sunt utile pentru diagnostic însă, ele trebuiesc completate cu investigații imagistice care au rolul de a confirma și de a stadializa pancreatita acută, dar mai ales evidențiază complicațiile.
- Radiografia abdominală simplă are un rol limitat, dar ea poate evidenția modificări de ileus la nivelul anselor intestinale sau complicații pleurale (atelectazie, pleurezie etc.).
- Ecografia pancreatică poate evidenția o mărire a organului sau prezența de calculi la nivelul vezicii biliare. De asemenea, ea poate evidenția complicațiile (colecții lichidiene, zone de necroza, etc.).
- Tomografia Computerizată cu substanță de contrast are indicație de efectuare după 48 de ore de la debutul procesului acut. Ea evidențiază modificările de parenchim (edem, necroză și uneori chiar prezența de formațiuni tumorale) precum și colecții lichidiene localizate sau difuze.
- Examinarea RMN are o utilitate în special când există o suspiciune de prezență a unui calcul la nivelul căii biliare extrahepatice.
Cum se pune diagnosticul corect în cazul pancreatitei acute sau cronice
Diagnosticul de pancreatită acută se pune în cazul unui pacient care se prezintă cu o durere severă, persistentă în zona epigastrică cu iradiere uneori în spate, asociata cu o creștere de peste 3 ori a enzimelor (amilaza, lipaza). Examenele ecografic ,CT cu substanță de contrast sau cel RMN au rol în confirmare și stadializare.
Ce simptome ai în deficit de enzime pancreatice
Pancreatita cronică reprezintă un sindrom care implică inflamație, fibroză și pierdere de structură la nivelul pancreasului și care se manifestă cu durere abdominală, steatoree, modificări ale funcției pancreatice (exo sau endocrine).
Factorii de risc pentru pancreatita cronică sunt reprezentați, în principa, de consumul de alcool, fumatul, hipertrigliceridemia, pancreatite acute recurente etc.
Din punct de verere clinic, durerea abdominală reprezintă principalul simptom. Ea este localizată în epigastru, poate să iradieze în spate și poate să fie exacerbată de poziția întins și după mâncare, asociind greața, senzație de vărsături și inapetență.
Un simptom important și stresant pentru pacient este apariția steatoreei (scaune grăsoase) și uneori chiar diaree apoasă. Ea este determinată de un proces de insuficiență pancreatică exocrină care apare în pancreatita cronică după 5-10 ani de evoluție. Ea conduce și la scadere ponderală și este asociată cu un risc crescut de mortalitate.
Probele de laborator evidențiază valori scăzute ale enzimelor pancreatice (amilaza, lipaza). Ele sunt utile doar în procesele de acutizare a pancreatitei, când valorile acestora cresc la peste 3 ori față de normal.
Creșterea bilirubinei și fosfatazei alcaline poate să sugereze o compresiune a ductului biliar în porțiune intrapancreatică secundată edemului sau fibrozei de la acest nivel.
Deficiența de vitamina D este frecvent urmată de consecințe ale metabolismului în osos. Testele imagistice au utilitate în diagnosticul pancreatitei cronice.
Radiografia abdominală – prezența de calcificări (care nu sunt însă caracteristice)
Ecografia abdominală – pancreas neomogen, zone de atrofie, dilatație de duct biliar.
Examenul CT și cel RMN asociat și cu protocol de tip colangio au rol în diagnosticul de pancreatită cronică
Ecoendoscopia reprezintă un test util mai ales pentru evidențierea anormalităților prezente și tot cu ajutorul ei se pot recolta și biopsii .
Există și teste care au rol în evaluare a funcțiilor pancreasului. Ele sunt fie directe (test la cholecistokinină sau secretină) sau indirecte (măsurarea elastazei în materiile fecale).
La ce medic trebuie să te programezi dacă vrei să verifici sănătatea pancreasului tău
În momentul în care acuzele pacientului conduc spre o afecțiune pancreatică, recomandarea este de evaluare a unui medic gastroenterolog .
Medic specialist Medicină Internă
