Ce este steatoza hepatică?
Steatoza hepatica non alcoolică (cunoscută popular ca ficat gras) reprezintă acumularea de țesut gras la nivelul ficatului.
Este una din cele mai frecvente afecțiuni gastroenterologie, la nivel global fiind întâlnită la aproximativ 25% din populația generală.
Este asociată în mod frecvent cu obezitatea, diabetul zaharat și valori crescute ale colesterolului.
În 6% din cazurile de steatoză hepatică non-alcoolică, acumularea de țesut gras determină o reacție inflamatorie la nivelul ficatului, afecțiune cunoscută sub numele de steato-hepatită non-alcoolică.
Pacienții diagnosticați cu steatoză hepatică au un risc crescut de afecțiuni cardio-vasculare, iar cei cu steato-hepatită pot dezvolta, în timp, leziuni hepatice care pot evolua până la ciroză hepatică.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul steatozei hepatice este ușor de realizat printr-o simplă evaluare ecografică, dar poate fi pus și prin examinarea CT sau RMN.
Evaluarea inițială trebuie să ia în considerare prezența sau absența bolilor frecvent asociate cum ar fi obezitate, dislipidemie, diabet zaharat, hipotiroidism, sindromul ovarului polichistic și apneea de somn.
Este importantă excluderea altor boli hepatice cronice care se pot asocia cu steatoza hepatică (consumul cronic de alcool, hepatita cronica B sau C, consumul de anumite medicamente, alte boli hepatice mai rare).
După stabilirea diagnosticului urmează evaluarea severității bolii hepatice, mai ales la pacienții cu factori de risc metabolic, diabet sau modificări ale transaminazelor hepatice. Aceasta presupune stabilirea gradului de fibroză și se poate face prin măsurarea unor markeri sanguini (test Fibromax), non invaziv prin elastografia ecografică sau în caz de dubiu, diagnostic prin puncție hepatică.
Cum se tratează?
Tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice este reprezentat de regim alimentar hipocaloric (reducerea cu 500-1000Kcal a consumului zilnic) asociat cu activitate fizică moderată. O reducere de 3-5% a greutății corporale ameliorează gradul de steatoză, o scădere ponderală mai semnificativă (7-10%) fiind necesară pentru reducerea inflamației si a gradului de fibroză la pacienții cu steato-hepatită. De asemenea, este recomandată evitarea medicamentelor hepatotoxice și a consumului de alcool întrucât acestea pot determina leziuni suplimentare la nivelul ficatului.
Evaluarea și tratarea pacienților cu diabet zaharat, hipertensiune arterială, boala coronariană, dislipidemie sunt importante deoarece aceștia au un risc cardiovascular crescut.
În cazul pacienților care dezvoltă ciroza este necesar screeningul ecografic al cancerului hepatic și endoscopic al varicelor esofagiene.
Medic primar Gastroenterologie
