Laringita este o afecțiune comună a sistemului respirator, care apare atunci când laringele sau „cutia vocală” se inflamează, de obicei din cauza infecțiilor, iritației sau utilizării excesive a vocii. Mai jos o să găsești tot ceea ce trebuie să știi despre cauzele apariției laringitei, simptomele care o însoțesc, metodele de diagnostic și tratamentele recomandate.
Ce este laringita
Laringita este o inflamație a laringelui, organul situat în gât, care găzduiește corzile vocale și joacă un rol important în producerea vocii. Această afecțiune apare atunci când mucoasa care acoperă laringele devine iritată sau inflamată, afectând funcționarea normală a corzilor vocale.
În mod obișnuit, corzile vocale se deschid și se închid fără probleme, producând sunete clare. În cazul laringitei, inflamația sau iritația determină umflarea acestora, ceea ce duce la răgușeală, modificarea timbrului vocii sau, în cazuri severe, la pierderea temporară a vocii.
Această problemă poate duce la simptome precum răgușeală, durere în gât, senzație de uscăciune și, uneori, dificultăți de respirație. Deși, în cele mai multe cazuri, laringita este temporară și se vindecă fără complicații, în anumite situații poate deveni cronică sau semnalul unor probleme mai grave.
Tipuri
Laringita poate fi de doua tipuri, acuta sau cronica. Acestea vor fi discutate mai jos.
Laringită acută
Laringita acută este o inflamație temporară a laringelui, care apare brusc și durează de obicei până la două săptămâni. Este cel mai frecvent cauzată de infecții virale, cum ar fi răceala sau gripa, dar poate apărea și din cauza suprasolicitării vocii, expunerii la iritanți precum fumul sau substanțele chimice, ori ca răspuns la alergii.
Simptomele includ răgușeală, pierderea temporară a vocii, durere în gât, tuse uscată și, uneori, febră ușoară. În cele mai multe cazuri, laringita acută se rezolvă spontan, iar tratamentul constă în repaus vocal, hidratare și evitarea factorilor iritanți. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este important să consulți un medic pentru a exclude alte cauze mai grave.
Laringită cronică
Laringita cronică este o inflamație persistentă a laringelui care durează mai mult de trei săptămâni și este adesea cauzată de expunerea prelungită la iritanți, cum ar fi fumul de țigară, poluarea, alcoolul sau refluxul gastroesofagian. Această afecțiune poate fi agravată de utilizarea excesivă a vocii sau de infecții recurente.
Simptomele includ răgușeală persistentă, senzație de uscăciune sau iritație în gât, tuse frecventă, seacă, și, uneori, dificultăți la înghițire. Deoarece laringita cronică poate indica probleme mai grave, cum ar fi leziuni ale corzilor vocale sau chiar cancer laringian, este foarte bine să consulți un medic pentru evaluare și tratament adecvat.
Cauzele laringitei
Laringita apare atunci când laringele, organul care conține corzile vocale, se inflamează, afectând funcția acestuia. Cauzele laringitei pot fi împărțite în două categorii principale: acute și cronice.
Cauzele laringitei acute
Infecții virale: cele mai frecvente cauze sunt răceala sau gripa, provocate de virusuri care afectează căile respiratorii superioare.
Suprasolicitarea vocii: vorbitul, cântatul sau țipatul excesiv pot provoca iritarea temporară a corzilor vocale.
Infecții bacteriene sau fungice: deși mai rare, infecțiile bacteriene (cum ar fi Streptococcus) sau fungice (de obicei Candida) pot cauza laringită.
Expunerea la iritanți: fumul de țigară, poluarea, substanțele chimice sau inhalarea aerului uscat pot irita laringele.
Expunerea prelungită la iritanți: contactul frecvent cu fumul de țigară, alcool, poluare sau praf poate duce la inflamații recurente.
Refluxul gastroesofagian cronic (RGE): acidul gastric care ajunge constant în laringe poate irita corzile vocale și mucoasa laringelui.
Utilizarea excesivă a vocii: profesii care necesită vorbire intensă (profesori, cântăreți, actori) pot suferi de laringită cronică din cauza suprasolicitării.
Infecții recurente: infecțiile repetate ale căilor respiratorii superioare pot menține laringele inflamat.
Alergiile: expunerea continuă la alergeni, precum polenul sau praful, poate contribui la iritarea cronică a laringelui.
Boli autoimune: afecțiuni precum sarcoidoza sau lupusul pot afecta mucoasa laringiană.
Leziuni sau traumatisme ale laringelui: intubația prelungită sau alte traumatisme directe pot duce la inflamații persistente.
Cancerul laringian: deși rar, laringita cronică poate fi un simptom al unui cancer al laringelui, mai ales la fumători și consumatorii excesivi de alcool.
Simptomele laringitei
Simptomele laringitei pot varia în funcție de severitatea și durata inflamației laringelui, dar cele mai frecvente includ:
Simptome generale
Răgușeală: principalul semn al laringitei, cauzat de inflamarea corzilor vocale. Vocea poate deveni aspră, slabă sau complet pierdută (afonie).
Durere în gât: senzație de disconfort sau durere localizată în zona gâtului.
Senzație de uscăciune: laringita determină deseori uscarea mucoasei laringelui.
Dificultăți de vorbire: vorbitul poate deveni obositor sau dureros.
Tuse: de obicei uscată și iritativă, dar poate deveni productivă în cazurile avansate.
Febră ușoară: în cazul unei laringite cauzate de infecții virale sau bacteriene.
Simptome specifice laringitei acute
Debut brusc: simptomele apar rapid, de obicei după o infecție respiratorie superioară sau suprasolicitarea vocii.
Dificultăți respiratorii ușoare: în special la copii (laringita acută poate provoca crup, care necesită intervenție medicală urgentă).
Senzație de arsură în gât: poate fi intensă și însoțită de disconfort la înghițire.
Simptome specifice laringitei cronice
Persistența simptomelor: răgușeala, durerea sau tusea durează mai mult de 3 săptămâni.
Tuse frecventă: adesea iritativă și mai accentuată dimineața.
Senzație de corp străin în gât: pacienții pot simți nevoia constantă de a-și „curăța” gâtul.
Oboseală vocală: vorbirea devine dificilă și obositoare, mai ales după utilizarea prelungită a vocii.
Dificultăți de respirație: pot apărea în cazuri severe, mai ales dacă inflamația afectează căile respiratorii superioare.
Simptome care necesită atenție medicală urgentă
Dificultăți severe de respirație: poate indica un blocaj sau o inflamație gravă.
Durere intensă în gât: mai ales dacă este însoțită de febră mare sau dificultăți de înghițire.
Pierdere persistentă a vocii: dacă durează mai mult de 2-3 săptămâni.
Hemoptizie: tuse cu sânge, care poate indica o cauză gravă.
Cum diferă simptomele între adulți și copii
Laringita se manifestă diferit la adulți și copii din cauza diferențelor anatomice și fiziologice. La adulți, principalele simptome includ răgușeala, durerea și uscăciunea în gât, tusea uscată și oboseala vocală. De regulă, inflamația corzilor vocale nu provoacă dificultăți respiratorii semnificative, iar febra este ușoară, în special în cazurile infecțioase. Oboseala vocală și disconfortul pot fi accentuate după utilizarea excesivă a vocii.
La copii, simptomele sunt mai dramatice și pot include tuse lătrătoare, dificultăți respiratorii, răgușeală și febră mai ridicată. Inflamația severă poate duce la agitație și dificultăți la înghițire, iar simptomele sunt adesea mai pronunțate pe timpul nopții, afectând somnul. Datorită riscului de complicații, cum ar fi crupul sever, orice dificultăți respiratorii la copii necesită asistență medicală promptă.
Când și la ce medic să te prezinți
Dacă te confrunți cu simptome de laringită, precum răgușeală persistentă, durere în gât, tuse uscată sau dificultăți respiratorii, este important să consulți un medic pentru diagnostic și tratament adecvat. În cazurile ușoare, care durează câteva zile, medicul de familie este primul specialist la care poți apela. Acesta poate evalua simptomele, recomanda tratamente simple, precum repaus vocal, hidratare și antiinflamatoare, și poate oferi sfaturi pentru ameliorarea disconfortului.
Dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni, se agravează sau sunt asociate cu dificultăți respiratorii, un medic ORL (otorinolaringolog) este specialistul potrivit. Acesta poate examina laringele cu ajutorul unor instrumente speciale (laringoscopie) pentru a identifica inflamații, leziuni sau alte afecțiuni. În cazul laringitei cronice, pot fi necesare investigații suplimentare pentru a identifica cauzele, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau expunerea la iritanți. La copii, în cazul simptomelor severe, precum tusea lătrătoare sau dificultățile de respirație, este recomandată prezentarea de urgență la un medic pediatru sau ORL pentru a preveni complicațiile.
Diagnosticul corect: analize și investigații medicale
Diagnosticul corect al laringitei implică o evaluare detaliată, realizată de medic, care poate include examinarea fizică, analize de laborator și investigații specifice pentru a determina cauza inflamației și severitatea acesteia. Iată principalele metode utilizate:
Istoricul medical și examinarea fizică
Medicul va începe prin a discuta simptomele, durata acestora și eventualii factori declanșatori, cum ar fi infecțiile recente, utilizarea excesivă a vocii sau expunerea la iritanți. Examinarea fizică include inspectarea gâtului, a corzilor vocale și a căilor respiratorii pentru a evalua prezența inflamației, roșeții sau edemului.
Laringoscopia
Laringoscopia implică utilizarea unui dispozitiv optic, fie flexibil, fie rigid, pentru a vizualiza direct laringele și corzile vocale. Medicul poate identifica inflamații, iritații sau leziuni și poate exclude alte afecțiuni, precum nodulii vocali sau tumori.
Teste de laborator
• Exsudatul faringian: se prelevează o mostră din gât pentru a detecta prezența infecțiilor bacteriene, cum ar fi streptococul.
• Analize de sânge: pot fi recomandate pentru a verifica semne de inflamație (cum ar fi VSH crescut sau proteina C reactivă) sau pentru a exclude alte cauze sistemice.
• Teste pentru alergii: dacă laringita are o componentă alergică, medicul poate recomanda teste cutanate sau serologice pentru identificarea alergenilor.
Imagistica medicală
• Radiografia gâtului: este rar utilizată, dar poate fi necesară în cazuri severe, cum ar fi laringita obstructivă la copii, pentru a evalua căile respiratorii.
• Rezonanța magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT): se recomandă pentru cazurile cronice sau recurente, atunci când se suspectează alte afecțiuni structurale sau complicații, cum ar fi tumori sau abcese.
Teste de funcție vocală
În cazurile de laringită cronică, un specialist în voce (foniatru) poate evalua modul în care funcționează corzile vocale. Aceste teste sunt utile pentru pacienții care au profesii ce implică utilizarea intensă a vocii.
Teste pentru reflux gastroesofagian (BRGE)
Dacă laringita este suspectată a fi cauzată de reflux acid, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi monitorizarea pH-ului esofagian sau endoscopia digestivă.
Complicații și factori de risc
Deși laringita este adesea o afecțiune temporară, netratată sau asociată cu alte probleme de sănătate, aceasta poate duce la complicații care pot afecta serios calitatea vieții:
Pierderea vocii (afonie): în cazurile severe sau cronice, inflamația persistentă poate duce la pierderea completă a vocii sau la dificultăți de vorbire pe termen lung.
Leziuni ale corzilor vocale: utilizarea excesivă a vocii în timpul episoadelor de laringită poate provoca leziuni permanente, inclusiv noduli sau polipi vocali.
Infecții extinse: laringita infecțioasă netratată poate evolua către infecții mai grave, cum ar fi traheita, bronșita sau abcesul peritonsilar.
Obstrucția căilor respiratorii: mai frecventă la copii, inflamația severă a laringelui poate cauza dificultăți respiratorii acute, necesitând intervenție medicală imediată.
Laringita cronică severă: dacă inflamația devine persistentă, aceasta poate crește riscul de modificări structurale la nivelul laringelui și, în cazuri rare, poate fi asociată cu dezvoltarea unor afecțiuni precanceroase sau cancer al laringelui.
Factori de risc pentru laringită
Anumiți factori pot crește probabilitatea de a dezvolta laringită sau de a face forme mai severe:
Infecții respiratorii frecvente: persoanele care au răceli sau infecții virale recurente sunt mai predispuse la laringită.
Expunerea la iritanți: fumatul, poluarea, inhalarea de substanțe chimice sau iritanți din mediul de lucru pot inflama mucoasa laringiană.
Utilizarea excesivă a vocii: profesorii, cântăreții sau alte persoane care folosesc intensiv vocea sunt expuse riscului de a dezvolta laringită cronică.
Alergiile: persoanele cu alergii pot avea inflamații frecvente ale căilor respiratorii superioare, care favorizează apariția laringitei.
Refluxul gastroesofagian (BRGE): acidul gastric care ajunge la nivelul laringelui poate cauza inflamații recurente.
Sistem imunitar slăbit: persoanele cu boli cronice, stres prelungit sau imunodepresie sunt mai vulnerabile la infecții care pot afecta laringele.
Expunerea la temperaturi extreme: aerul rece sau uscat poate irita laringele, favorizând inflamația.
Factori ocupaționali: lucrul în medii zgomotoase sau cu expunere constantă la praf, fum sau vapori toxici crește riscul de iritație și inflamație a laringelui.
Tratament pentru laringită
Tratamentul laringitei variază în funcție de cauza subiacentă (virală, bacteriană, alergică sau cronică) și de severitatea simptomelor. Scopul tratamentului este reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
Tratamentul pentru laringita acută:
• Repaus vocal: evitarea utilizării excesive a vocii este un prim pas pentru a preveni agravarea inflamației corzilor vocale.
• Hidratare: consumul de lichide calde (ceaiuri, supă) și evitarea băuturilor reci sau alcoolice ajută la menținerea hidratării mucoasei laringiene.
• Umidificarea aerului: folosirea unui umidificator sau a inhalatorului cu aburi poate ameliora iritația și congestia.
• Medicație pentru durere: analgezicele precum paracetamolul sau ibuprofenul pot fi utilizate pentru reducerea durerii și a febrei.
• Spray-uri sau pastile pentru gât: acestea pot calma iritația și disconfortul local.
• Antibiotice: se prescriu doar dacă laringita este cauzată de o infecție bacteriană confirmată. În cazurile virale, antibioticele nu sunt eficiente.
Tratamentul pentru laringita cronică:
• Evitarea iritanților: renunțarea la fumat, reducerea expunerii la poluanți și evitarea consumului de alcool sau cafea reduc inflamației cronice.
• Tratarea cauzei subiacente:
o Pentru refluxul gastroesofagian (BRGE), medicul poate recomanda antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni.
o În cazul alergiilor, antihistaminicele sau corticosteroizii intranazali pot ajuta la reducerea inflamației.
• Terapia vocală: colaborarea cu un logoped poate ajuta la îmbunătățirea tehnicii vocale și la reducerea stresului asupra corzilor vocale.
• Intervenții medicale: în cazurile severe sau asociate cu noduli sau polipi vocali, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea leziunilor.
Tratamentul pentru laringita provocată de infecții severe sau complicații:
• Corticosteroizi: în cazurile acute, severe sau însoțite de edem al căilor respiratorii, medicul poate prescrie corticosteroizi pentru a reduce rapid inflamația.
• Antibiotice: utilizate în cazurile de suprainfecție bacteriană, cum ar fi epiglotita sau traheita.
• Spitalizare: în situații rare, cu dificultăți respiratorii severe, poate fi necesară asistență medicală de urgență, inclusiv intubație sau administrare intravenoasă de medicamente.
Remedii naturale pentru ameliorarea simptomelor:
• Gargara cu apă sărată: Poate ajuta la reducerea iritației și a inflamației.
• Mierea: Are proprietăți calmante și antibacteriene, fiind utilă în calmarea gâtului iritat.
• Ghimbirul: Consumat sub formă de ceai, ghimbirul are efect antiinflamator și ajută la reducerea disconfortului.
• Evitarea alimentelor iritante: Alimentele picante, reci sau foarte fierbinți pot agrava simptomele și ar trebui evitate.
Sfaturi pentru prevenție
Prevenirea laringitei implică adoptarea unor obiceiuri și măsuri care să protejeze sănătatea corzilor vocale și să reducă expunerea la factorii care pot cauza inflamația laringelui. Un prim pas este evitarea fumatului și a expunerii la fumul de țigară, care reprezintă un iritant major pentru corzile vocale. De asemenea, limitează consumul de alcool și cafea, care pot usca mucoasa laringiană, și menține un nivel adecvat de hidratare, consumând suficiente lichide pe parcursul zilei.
Protejează-ți vocea prin evitarea suprasolicitării acesteia. Vorbește la un volum moderat și evită să strigi sau să vorbești în șoaptă pentru perioade lungi, deoarece ambele pot tensiona corzile vocale. Dacă lucrezi în medii unde utilizarea vocii este intensă, cum ar fi educația sau arta teatrală, învață tehnici vocale corecte cu ajutorul unui logoped. Este important, de asemenea, să acorzi corzilor vocale repaus în perioadele de oboseală vocală.
Reducerea expunerii la infecții respiratorii este un alt aspect. Este bine să ne spălăm des pe mâini, mai ales în timpul sezonului rece, și să evităm contactul cu persoanele bolnave. În plus,e de recomandat să menținem umiditatea optimă în locuință utilizând un umidificator, mai ales în lunile de iarnă când aerul este mai uscat. Un mediu adecvat poate preveni uscarea și iritarea laringelui.
Pentru cei cu alergii sau boală de reflux gastroesofagian (BRGE), este bine să gestionezi aceste afecțiuni prin tratament adecvat și evitarea alergenilor sau a alimentelor declanșatoare. De asemenea, evită schimbările bruște de temperatură și expunerea prelungită la aer rece, deoarece acestea pot irita căile respiratorii superioare.
Prin adoptarea acestor măsuri, poți reduce semnificativ riscul de a dezvolta laringită și poți menține sănătatea corzilor vocale și a laringelui pe termen lung.
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
