Fibrinogenul este o proteină cu un rol important în formarea cheagurilor de sânge din organism. Se produce în ficat și formează o substanță numită fibrină, principala proteină dintr-un cheag de sânge. Fibrina ajută la oprirea sângerării și la vindecarea rănilor.
Uneori, în cazul pacienților cu anumite tipuri de cancer, substanțe precum fibrina pot fi găsite în cantități mai mari decât cele normale. Măsurarea cantității acestora este importantă, întrucât ne ajută să descoperim dacă boala s-a agravat ori dacă tratamentul împotriva bolii funcționează.
Acest test poate verifica fie nivelul de fibrinogen din sânge, fie activitatea acestuia, în funcție de cât timp durează formarea unui cheag de sânge. Dacă durează prea mult, ar putea însemna că nivelurile sale sunt mai mici decât ar trebui să fie. Testul se mai poate găsi și sub denumirile: factor I (fibrinogen), fibrinogen seric și test de fibrinogen funcțional.
Cândesterecomandatăanaliza?
Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de fibrinogen dacă aveți simptome care ar putea indica un nivel scăzut de fibrinogen, cum ar fi:
De asemenea, un test de fibrinogen se mai poate efectua dacă aveți:
Rezultate atipice în urma altor tipuri de teste ce măsoară coagularea, cum ar fi testul Quick PT(numit și „testul pentru timp de protrombină”) ori testul aPTT (numit și ,,testul timp de tromboplastină parțială activată”): Aceste analize măsoară cât timp durează pentru ca sângele să se coaguleze în răspuns la anumite substanțe chimice.
Semne ale tulburărilor de coagulare a sângelui: Se referă la manifestări fizice care pot indica o perturbare în procesul de coagulare a sângelui.
Semne ale tulburărilor genetice care afectează coagularea sângelui: Unele simptome pot indica prezența unei tulburări genetice care afectează capacitatea de coagulare a sângelui. Aceste tulburări pot fi moștenite și pot fi asociate cu o predispoziție crescută la sângerare sau la formare de cheaguri.
Pierderi repetate de sarcini: Situația în care o femeie suferă în mod recurent pierderi de sarcină înainte de termenul de naștere, fapt ce poate fi asociat cu tulburări de coagulare.
Condiții de recoltaresau cum sătepregătești
Repaus alimentar: De obicei, recoltarea fibrinogenului se face pe stomacul gol. Aceasta înseamnă că nu trebuie să mănânci sau să bei nimic (cu excepția apei) cu aproximativ 8 ore înainte de recoltare.
Medicamente: Dacă iei medicamente, informează-ți medicul sau personalul de laborator cu privire la acestea. Unele tratamente pot afecta valorile fosforului seric. În unele cazuri, medicul poate decide să-ți întrerupă temporar anumite medicamente înainte de testare, dar nu îți modifica singur tratamentul fără aprobarea medicului.
Stil de viață și dietă: Nu este necesar să faci schimbări majore în stilul tău de viață sau dietă înainte de recoltare.
Hidratare: Bea apă ca în mod obișnuit înainte de recoltare. Hidratarea poate facilita prelevarea de sânge și poate ajuta la obținerea unor rezultate mai precise.
Îmbrăcăminte potrivită: Poartă haine care permit acces ușor la brațul dumneavoastră, deoarece proba de sânge se prelevează de obicei dintr-o venă a brațului. Mânecile scurte sau mânecile care se pot rula ușor sunt ideale.
Informați persoana care vă prelevează proba de sânge: Anunță dinainte dacă ai antecedente de leșin, amețeli sau dacă ai avut dificultăți la prelevările de sânge din trecut. Personalul clinicii poate lua măsuri suplimentare pentru a face experiența mai confortabilă pentru tine.
Interpretarerezultate
Un interval normal al fibrinogenului este de la 200 la 400 mg/dL (2,0 la 4,0 g/L). Este important de menționat faptul că intervalele de valori normale pot varia ușor între laboratoare. Unele laboratoare folosesc măsurători diferite sau pot testa probe diferite. Cel mai recomandat este să discutați cu furnizorul dumneavoastră despre semnificația rezultatelor.
Vârstă
Valoare mg/dL
Sub un an
160-390
2-10 ani
140-360
11-18 ani
160-390
Peste 18 ani
200-400
Valori scăzute
Dacă nivelul de fibrinogen este mai mic de 50 de miligrame/decilitru, este posibil să aveți o șansă mai mare de a sângera excesiv după operație. Este posibil să aveți chiar:
Afibrinogenemie: O afecțiune rară în care nivelul de fibrinogen în sânge este aproape sau complet absent. Lipsa fibrinogenului poate duce la o coagulare deficitară a sângelui și la un risc crescut de sângerare excesivă.
Hipofibrinogenemie congenitală: O condiție în care nivelul de fibrinogen din sânge este scăzut, dar nu complet absent. Persoanele cu hipofibrinogenemie pot avea o coagulare afectată, dar nu la fel de severă ca în cazul afibrinogenemiei.
Disfibrinogenemie: O tulburare care implică niveluri normale de fibrinogen în sânge, dar fără ca acesta să funcționeze corect. Poate duce la o coagulare ineficientă sau la formarea de cheaguri anormale.
Coagularea intravasculară diseminată (DIC): O afecțiune în care corpul produce cheaguri de sânge în exces, iar apoi le distruge prea repede. Acest lucru poate duce la consumul rapid de fibrinogen și alte componente necesare pentru coagulare.
Boli hepatice, cum ar fi hepatita, ciroza hepatică sau ficatul gras: Pot afecta producția de fibrinogen de către ficat, caz în care funcția acestuia este compromisă.
Cancer: Anumite tipuri de cancer, în special cancerele de sânge sau cancerele care metastazează la ficat (procesul în care cancerul se răspândește dintr-un organ primar către alte părți ale corpului), pot afecta nivelurile de fibrinogen. Unele tumori pot secreta substanțe care determină o creștere a fibrinogenului în sânge sau pot perturba procesele normale de coagulare.
Hemoragie: Se referă la sângerarea excesivă, care poate avea diverse cauze, inclusiv traumatismele, tulburările de coagulare sau anumite afecțiuni medicale. Aceasta duce la un nivel scăzut de fibrinogen deoarece este utilizat pentru a forma cheagurile care să oprească sângerarea.
Malnutriție: Poate fi cauzată de o dietă săracă în nutrienți esențiali sau de afecțiuni care afectează absorbția acestor nutrienți. Deficiențele nutriționale pot afecta funcționarea normală a organismului, inclusiv producția de fibrinogen, ceea ce poate duce la niveluri anormale în sânge.
Valori ridicate
Dacă valorile de fibrinogen sunt mai mari de 700 de miligrame/decilitru, este posibil să fiți mai predispus în a forma cheaguri de sânge care pot ajunge la creier, plămâni sau inimă. De asemenea, aceste valori pot fi cauzate de:
Infecții: Infecțiile acute sau cronice pot determina creșterea nivelului de fibrinogen în sânge ca parte a răspunsului imun al organismului. Aceasta poate fi o reacție naturală pentru a ajuta la combaterea infecției prin formarea de cheaguri de sânge pentru a preveni răspândirea acesteia.
Inflamații: Reprezintă un răspuns natural al organismului la leziuni sau infecții și poate duce, de asemenea, la creșterea nivelului de fibrinogen în sânge. Substanțele inflamatorii eliberate în timpul procesului inflamator pot stimula producția de fibrinogen în ficat.
Cancer: Anumite tipuri de cancer pot stimula producția de fibrinogen sau pot elibera substanțe care cresc nivelurile de fibrinogen în sânge. Acest lucru poate fi cauzat de efectul direct al celulelor canceroase sau de reacția organismului la prezența cancerului.
Boli de rinichi: Funcția anormală a rinichilor poate afecta nivelurile de fibrinogen în sânge, întrucât sunt implicați în eliminarea deșeurilor și a substanțelor chimice din sânge, iar disfuncția lor poate influența echilibrul normal al proteinelor în sânge, inclusiv fibrinogenul.
Rezistență la insulină: O condiție în care celulele nu răspund eficient la insulină, hormonul care controlează nivelul de zahăr din sânge. Acest lucru poate duce la inflamație și la creșterea nivelului de fibrinogen în sânge, contribuind la riscul crescut de boli cardiovasculare și cheaguri de sânge.
Sarcină: Este complet normal ca femeile gravide să prezinte niveluri ridicate de fibrinogen, fapt care are un scop natural: de a evita sângerarea excesivă la momentul nașterii. În timpul sarcinii, nivelurile acestei proteine pot crește de până la 3 ori față de intervalul său normal. După aproximativ 4-6 săptămâni de la naștere, valorile revin la normal.
Stres: După efectuarea unei activități care implică un nivel ridicat de tensiune, nivelurile de fibrinogen cresc imediat. Astfel, dacă un pacient prezintă niveluri crescute de cortizol, va avea, de asemenea, niveluri crescute de fibrinogen. Această relație poate fi atribuită reglării ascendente a genelor de fibrinogen de către IL-6, o citokină care promovează inflamația.
Consum de tutun: Atât fumătorii, cât și foștii fumători au niveluri mai mari de fibrinogen decât cei care nu fumează (cu 53% și, respectiv, cu până la 11% mai mult fibrinogen). Fumatul crește cantitatea de fibrinogen din sânge, iar valorile sale normale nu revin la normal decât după 15 ani de la renunțarea la fumat. Fumătorii cu diabet și/sau colesterol ridicat ar trebui să acorde o atenție deosebită deoarece cantitatea de fibrinogen este chiar mai mare în aceste cazuri.
Obezitate: Persoanele supraponderale tind să aibă niveluri crescute de fibrinogen. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat o relație cauzală. Grăsimea corporală și inflamația cronică determină parțial nivelurile de fibrinogen, deci, atâta timp cât urmați o dietă sănătoasă și echilibrată, puteți combate nivelurile neregulate ale acestei proteine.
Nivelurile mai mari de fibrinogen cresc, de asemenea, riscul de a suferi un accident vascular cerebral sau o boală de inimă, deși nu se știe dacă fibrinogenul este o cauză directă a acestor probleme de sănătate. Uneori, însă, un nivel ridicat de fibrinogen poate apărea ca răspuns normal al organismului la o leziune, stres acut, infecție sau inflamație.
Ce pot face pentru a reduce nivelul de fibrinogen?
Dacă concentrația de fibrinogen este crescută din cauza sarcinii sau a unui proces inflamator acut, de obicei va reveni la normal după sarcină.
Dacă se datorează unei afecțiuni dobândite, cum ar fi artrita reumatoidă, poate fi foarte puțin ce puteți face pentru a afecta rezultatul, dar odată ce afecțiunea a fost tratată, va reveni la normal.
Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aceste concentrații ridicate de fibrinogen vă cresc riscul de boli cardiovasculare, puteți face modificări în stilul de viață care vor afecta alți factori de risc cardiac, cum ar fi renunțarea la fumat, pierderea în greutate, creșterea exercițiilor fizice, reducerea colesterolului și creșterea HDL-ului. Există, de asemenea, unele dovezi că dietele bogate în acizi grași omega-3 și omega-6 (uleiuri de pește) pot ajuta la reducerea nivelului de fibrinogen.
Preț test fibrinogen
Un test de analiză a fibrinogenului se poate efectua atât contra cost, cât și cu decontare CAS, la prezentarea cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medic specialist în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
