Leziunea ligamentului încrucișat anterior survine cel mai adesea în cursul unor activități sportive care generează forțe importante la nivelul articulației genunchiului. Cele mai frecvente cauze sunt reprezentate de oprirea sau schimbarea bruscă a direcției, efectuarea unei mișcări de pivotare cu piciorul fixat în sol, aterizare eronată ca urmare a unei sărituri sau o lovitură directă la nivelul genunchiului ca urmare a contactului cu un adversar.
Principalele date clinice care sugerează existența unei leziuni a ligamentului încrucișat anterior sunt:
- Perceperea unei „trosnituri” puternice la nivelul genunchiului în momentul traumatismului
- Tumefacția importantă și rapidă a genunchiului, datorită sângerării intra-articulare
- Senzație de nesiguranță sau instabilitate la încărcarea pe membrul afectat
- Limitarea mobilității articulare
- Durere puternică, de durată relativ scurtă
- Incapacitatea de a continua activitatea pe parcursul căreia s-a produs traumatismul
Ligamentul încrucișat anterior are, datorită vascularizației precare, un potențial scăzut de vindecare, motiv pentru care refacerea anatomiei normale în absența intervenției chirurgicale nu este posibilă. Spontan, persistă cel mai adesea un anumit grad de laxitate care se poate accentua în timp și care este responsabilă de apariția instabilității articulare. Practicare activităților sportive de către pacienții cu leziune la nivelul ligamentului încrucișat anterior crește riscul de apariție a unor noi episoade de instabilitate și odată cu acestea a unor leziuni secundare meniscale sau condrale, cu degradarea progresivă a articulației.
Dr. Ștefan Mogoș
Medic primar Ortopedie – Traumatologie
Medic primar Ortopedie-Traumatologie