Skip to main content
Noutăți NORD

Durerile de genunchi: cauzele frecvente ale durerii articulației, metode de diagnostic și tratamente eficiente

By 13 februarie 2024mai 10th, 2024No Comments

Durerile de genunchi. Ce se poate ascunde în spatele simptomului de durere

Durerile de genunchi pot ascunde o serie de patologii variate, de la leziuni comune la afecțiuni mai complexe. Printre cele mai frecvente cauze se numără leziunile ligamentelor sau ale meniscului, artrita, bursita și tendinita, dar chiar și simple întinderi. Leziunile ligamentelor sau ale meniscului pot apărea în urma activităților sportive intense sau a unor mișcări bruște, iar acestea pot cauza durere, umflături și dificultăți în mișcare. Diagnosticul corect al cauzei durerilor de genunchi este important pentru un plan de tratament eficient.

 

De ce nu este normal să trăiești cu durerea picioarelor

Ignorarea durerii persistente în genunchi nu este o soluție. Durerea cronică îți poate afecta mobilitatea, calitatea somnului și starea generală de bine. De asemenea, activitățile de zi cu zi pot deveni inconfortabile. De aceea, intervențiile timpurii pot preveni complicațiile și pot ajuta la menținerea sănătății articulațiilor pe termen lung.

 

Cele mai des întâlnite cauze în durerea genunchilor

Durerea de genunchi poate avea multiple cauze, iar identificarea acestora este importantă pentru un tratament adecvat. Iată câteva dintre cele mai comune probleme asociate durerilor la nivelul genunchilor.

Fractura

Fracturile la nivelul femurului (osul coapsei), tibiei (osul gambei) sau rotulei (patela), mai ales cele care au extensie intraarticulară, pot provoca dureri extrem de intense. Acestea apar în urma unor traumatisme violente, cu forțe foarte mari, cum sunt accidentele auto sau căderile de la înălțime. Totuși, dacă osul este slăbit, așa cum se întâmplă la persoanele cu osteoporoză, poate fi suficientă o cădere din picioare pentru a fractura aceste oase.

Ruperea meniscului

Meniscul, o structură în formă de C care acționează ca un amortizor în articulația genunchiului, poate suferi rupturi în urma unor mișcări bruște sau a activităților sportive intense sau repetate. De asemenea, meniscul poate avea de suferit când nu se efectuează corect unele manevre de ridicare sau când încălțările nu permit un mers corect, punându-se astfel o presiune neuniformă pe menisc, la nivelul articulației genunchiului.

Ligamentele genunchiului: LIA, LIP, LCM, LCL și suprasolicitarea acestora – entorsa de genunchi

Cele patru ligamente stabilizatoare ale genunchiului sunt ligamentul încrucișat anterior (LIA), ligamentul încrucișat posterior (LIP), ligamentul colateral medial (LCM) și ligamentul colateral lateral (LCL). Acestea sunt esențiale pentru menținerea alinierii articulației genunchiului în timpul mișcărilor. De asemenea, au rolul de a absorbi șocurile și de a preveni mișcările excesive.  O întindere sau o ruptură a acestora poate duce la durere și inflamație. În plus, leziunea acestora duce la instabilitate a genunchiului, care în timp se agravează cu afectarea celorlalte structuri precum meniscul și cartilajele articulare femurale și tibiale.

Tendinita

Inflamația tendonului, cunoscută sub numele de tendinită, poate apărea din cauza suprasolicitării sau a mișcărilor repetitive. Tendinita patelară, care afectează tendonul rotulian, este o cauză frecventă a durerilor de genunchi.

Artrita

Artrita genunchiului, fie osteoartrita (uzura cartilajului) sau artrita reumatoidă (o afecțiune autoimună), poate cauza dureri și rigiditate.

Bursita

Bursa, sacul umplut cu lichid care ajută la reducerea frecării în articulație, poate deveni inflamată, provocând durere și umflături.

 

Diagnosticul corect în funcție de tipul de durere

Atunci când te confrunți cu dureri de genunchi, primul pas spre ameliorare este să identifici corect cauza disconfortului. Durerile pot fi variate, iar diagnosticul corect depinde de tipul de durere resimțită. Iată câteva aspecte importante:

  • Durere ascuțită – Dacă resimți o durere ascuțită, de obicei localizată într-o zonă specifică a genunchiului, ar putea fi vorba de o leziune a ligamentelor sau tendoanelor. Consultul unui ortoped sau un specialist în medicina sportivă este esențială pentru evaluarea și tratamentul potrivit.
  • Durere surdă și constantă – Durerile surde, persistente pot indica o problemă cronică, cum ar fi artrita sau tendinita. Este recomandat să consulți un reumatolog sau un specialist în medicina fizică și de reabilitare pentru investigații suplimentare și opțiuni de tratament.
  • Durere la mișcare – Dacă durerea apare în timpul mișcării, cum ar fi mersul sau urcarea scărilor, s-ar putea să fie vorba de o leziune a meniscului sau a cartilajului articular. Ortopedul este specialistul potrivit pentru a diagnostica și a recomanda tratamentul adecvat.
  • Durere la nivelul rotulei – Durerile localizate la nivelul rotulei pot indica diverse afecțiuni, inclusiv bursita patelară sau sindromul de durere patelo-femurală. Un medic specialist în medicină fizică și de reabilitare sau un reumatolog poate oferi soluții pentru ameliorarea simptomelor.
  • Durere difuză – Durerile care nu pot fi localizate precis pot avea cauze variate, inclusiv inflamație generalizată sau o afecțiune sistemică. Un medic reumatolog poate evalua și investiga simptomele tale.

Medicul care se ocupă cu durerile de genunchi

Atunci când vine vorba de durerile de genunchi, consultarea unui specialist este esențială pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat. Ortopezii, reumatologii, și medicii specializați în medicina fizică și de reabilitare sunt experții care te pot ajuta în gestionarea și tratarea durerilor de genunchi.

Examinarea prin comparație a genunchilor

O examinare atentă a ambilor genunchi este crucială pentru a identifica diferențe semnificative între aceștia. Specialistul va evalua mobilitatea, forța musculară și va căuta eventuale umflături sau deformări.

Investigații imagistice. Când faci RMN, CT sau radiografie

Atunci când durerile de genunchi persistă sau devin severe, medicul tău ar putea recomanda investigații imagistice pentru a obține o imagine detaliată a structurilor genunchiului tău. Iată când fiecare dintre aceste investigații este potrivită:

  • Radiografia – Este adesea prima alegere și poate identifica probleme precum fracturile sau osteoartrita. Este utilă în evaluarea structurilor osoase.
  • Tomografia computerizată (CT) – Se folosește pentru a obține imagini detaliate ale oaselor, în special în cazul leziunilor complexe sau pentru evaluarea articulațiilor mici.
  • IRM (imagistica prin rezonanță magnetică, cunoscută și ca RMN) – Este eficientă în evaluarea țesuturilor moi, precum ligamentele și cartilajul. Este adesea folosită pentru a diagnostica leziuni ale meniscului și tendoanelor.

Alte investigații și teste medicale în durerea de genunchi

Pe lângă investigațiile imagistice, medicul tău ar putea recomanda și alte teste pentru a evalua mai în profunzime cauza durerilor de genunchi. Acestea pot include:

  • Analize de sânge de rutină – Pentru a detecta semne de inflamație sau afecțiuni sistemice care ar putea contribui la durere.
  • Teste pentru inflamație – Markerii inflamatori (VSH, CRP) pot oferi informații importante despre gradul de inflamație din organism.
  • Teste pentru depistarea unor afecțiuni specifice – În unele cazuri, medicul ar putea solicita teste pentru a exclude sau confirma prezența unor afecțiuni specifice, cum ar fi artrita reumatoidă.

 

Tratamente eficiente pentru genunchi și articulația genunchiului care doare

Durerile de genunchi pot fi extrem de deranjante și limitative în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, există mai multe opțiuni de tratament disponibile pentru a gestiona durerea și a-ți recăpăta mobilitatea.

Fizio și kinetoterapie

Fizio-kinetoterapia reprezintă un element central în tratarea durerilor de genunchi. Prin intermediul unui program personalizat de exerciții și tehnici de fizioterapie, poți întări mușchii din jurul genunchiului, îmbunătăți flexibilitatea și reduce stresul asupra articulației.

Administrarea de antiinflamatoare

Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul, pot fi eficiente în reducerea inflamației și a durerii asociate cu diverse afecțiuni ale genunchiului. Cu toate acestea, este important să le iei la recomandarea și în dozele prescrise după consultul unui medic cu competențe în tratarea acestui tip de patologii, întrucât abuzul de antiinflamatorii nesteroidiene are multiple efecte adverse. Printre acestea se numără toxicitatea renală, cea hepatică și scăderea barierei de protecție a stomacului cu dezvoltarea ulcerelor gastrice.

Infiltrații în genunchi

Infiltrațiile intraarticulare pot oferi alinare rapidă în cazul inflamațiilor severe. Acestea constau în injectarea unui medicament direct în articulație pentru a reduce umflarea și durerea. Cel mai frecvent, soluțiile injectate conțin corticosteroizi, acid hialuronic, botox (toxină botulinică) sau PRP (plasmă bogată în trombocite).

Operația genunchiului

În cazurile mai severe sau când alte tratamente nu au avut succes, operația la nivelul genunchiului ar putea fi o opțiune. De la artroscopii minim invazive, cu repararea ligamentelor până la înlocuirea uneia dintre fețele articulare sau chiar înlocuirea totală a articulației, există diverse proceduri chirurgicale adaptate nevoilor individuale.

Recuperarea medicală imediat după operația la genunchi

Recuperarea medicală după o intervenție chirurgicală la nivelul genunchiului este esențială pentru a asigura o revenire eficientă și sigură la activitățile zilnice. Iată ce poți să te aștepți imediat după operație:

  • Monitorizarea postoperatorie – După operația la genunchi, vei fi monitorizat îndeaproape într-o unitate medicală pentru a fi siguri că nu apar complicații.
  • Controlul durerii – Este posibil să experimentezi disconfort și durere imediat după operație. Echipa medicală îți va administra medicamente pentru a ține sub control aceste simptome și pentru a-ți asigura un confort optim.
  • Exerciții îndrumate – De îndată ce starea ta permite, kinetoterapeutul îți va introduce un program de exerciții ușoare și mișcări controlate. Acestea au rolul de a menține flexibilitatea, de a preveni rigiditatea și de a îmbunătăți circulația sângelui în zona operată.
  • Mobilizarea treptată – Pe măsură ce trec zilele, vei fi încurajat să începi să îți folosești genunchiul în mod treptat. Inițial, acest lucru se va face sub supravegherea atentă a personalului medical sau a kinetoterapeutului.
  • Îngrijirea plăgii – Dacă operația a implicat o incizie, va trebui să acorzi o atenție deosebită îngrijirii plăgii conform instrucțiunilor medicale. Aceasta poate include schimbarea pansamentelor și menținerea unei igiene adecvate.
  • Urmărirea – După externare, vei beneficia de controale de urmărire. Acestea sunt necesare pentru monitorizarea evoluției tale și pentru ajustarea programului de recuperare în funcție de nevoile tale.

Cum s-a recuperat Irina Fetecău cu ajutorul specialiștilor Nord

 

FAQ

De ce te doare în spatele genunchiului?

Durerea în spatele genunchiului poate avea diverse cauze, printre care se numără leziunile musculare, întinderile sau iritațiile tendoanelor. Această zonă sensibilă poate resimți disconfort din cauza efortului fizic intens, a pozițiilor incomode sau a unor afecțiuni medicale. De asemenea, în acestă zonă apar frecvent așa-numitele chisturi Baker (extensii ale cavității articulare umplute cu lichid) care pot avea un efect iritativ asupra structurilor din jur.

De ce te doare genunchiul când mergi?

Durerea în genunchi atunci când mergi poate indica probleme cu meniscul sau cartilajul articular. Suprasolicitarea sau uzura articulației pot contribui, de asemenea, la disconfortul resimțit în timpul mersului.

De ce te doare genunchiul când alergi?

Durerea la genunchi în timpul alergării poate fi cauzată de o serie de factori, inclusiv lovituri repetate, suprasolicitare sau, în unele cazuri, leziuni ale ligamentelor sau meniscului.

De ce te doare genunchiul când urci sau cobori scări?

Activitățile care implică urcatul sau coborâtul scărilor pot pune presiune suplimentară asupra genunchiului. Durerea în aceste situații poate fi rezultatul efortului sporit și al solicitării suplimentare asupra articulației genunchiului, precum și leziunile rotulei. Mușchiul cvadriceps femural, responsabil pentru ridicarea membrului inferior când urcăm scările se inseră și pe patelă, iar tracțiunea acesteia în contextul unei leziuni rotuliene generează durere.

De ce te doare rotula?

Durerea la nivelul rotulei poate fi cauzată de diverse patologii, cum ar fi bursita patelară sau sindromul de durere patelo-femurală, precum și tendinitele mușchilor ce se inseră pe patelă.

De ce te doare când îndoi genunchiul?

Durerea în timpul îndoirii genunchiului poate indica o problemă la nivelul meniscului sau ligamentelor.

De ce ai genunchiul umflat?

Umflarea genunchiului poate fi un semn al unei leziuni sau inflamații. Umflarea genunchiului este un semn de alarmă și se impune prezentarea la medic pentru diagnosticarea și tratarea prompte.

De ce apare vânătaie în spatele genunchiului?

Vânătaia în spatele genunchiului poate fi rezultatul unei contuzii sau leziuni. Regiunea poplitee, așa cum este numită zona aflată posterior de articulația genunchiului, conține o serie importantă de vase și nervi aflată aproape de suprafața pielii. Traumatismele regiunii poplitee pot duce, printre altele, la învinețire prin lezarea acestor vase.

Programează-te aici pentru o consultație la Reumatologie!

 

Referințe:

Knee ligaments – Cleveland Clinic

What are the different types of knee injections? – MedicineNet

Evaluation and treatment of knee pain: a review – Duong V, Oo WM, Ding C, Culvenor AG, Hunter DJ

Leave a Reply

Close Menu