Glicemia reprezintă nivelul glucozei (“zahărului”) din sânge. Această analiză este un indicator de bază al sănătății, glucoza fiind esențială pentru funcționarea organismului. Glucoza este sursa principală de energie pentru celulele noastre, iar nivelul său trebuie menținut în limite normale pentru a evita apariția unor complicații cu un impact foarte mare asupra vieții.
Când este recomandată glicemia?
Există mai multe situații în care medicul poate recomanda efectuarea unui test de glicemie. Iată câteva dintre acestea:
Diagnosticarea diabetului zaharat: Testele de glicemie sunt esențiale pentru diagnosticul diabetului zaharat. Diabetul este o afecțiune cronică care afectează modul în care organismul metabolizează zahărul din sânge. Diabetul este direct corelat cu apariția multor boli ale inimii și vaselor de sânge, cu dislipidemia (colesterol și/sau trigliceride crescute), precum și a multor altor afecțiuni. Dacă prezinți simptome specifice, cum ar fi sete excesivă, urinarea în cantități mari, oboseală sau răni care se vindecă greu, medicul va solicita un test de glicemie pentru a stabili dacă nivelul de glucoză din sânge este crescut.
Monitorizarea pacienților cu diabet: Persoanele diagnosticate cu diabet zaharat trebuie să își monitorizeze regulat nivelul de glicemie pentru a asigura un control adecvat al bolii. Aceasta ajută la ajustarea tratamentului și la evitarea complicațiilor legate de diabet.
Evaluarea riscului de diabet: Dacă ai factori de risc pentru diabet, cum ar fi istoricul familial de diabet, obezitate sau hipertensiunea arterială, medicul poate recomanda teste periodice de glicemie pentru a depista precoce semnele bolii.
Investigarea tulburărilor metabolice: Glicemia poate fi folosită pentru a investiga tulburări ale metabolismului glucidelor, cum ar fi sindromul metabolic.
Evaluarea stării generale de sănătate: Ca parte a analizelor de rutină anuale, medicul poate solicita glicemia pentru a evalua starea generală de sănătate sau pentru a investiga simptome neclare, cum ar fi oboseala excesivă, setea crescută sau urinarea frecventă.
Condiții de recoltare sau cum să te pregătești
Pregătirea pentru prelevarea de sânge pentru măsurarea nivelului de glucoză din ser este esențială pentru a asigura rezultate precise. Iată câteva sfaturi generale pentru pregătire:
Repaus alimentar: De cele mai multe ori, trebuie să postești 8-12 ore înainte de recoltare. Postul înseamnă să nu mănânci sau să bei nimic (cu excepția apei, dar de preferat nici apă în dimineața recoltării) în acest timp. De obicei, se recomandă să postești peste noapte și să mergi la recoltare dimineața. Glicemia recoltată după un număr de ore de post, în principiu dimineața, se numește glicemie à jeun, aceasta fiind analiza relevantă pentru ridicarea suspiciunii de diabet, în cazul în care este peste anumite valori limită, după cum vom vedea.
Medicamente: În unele cazuri, ți se poate recomanda să nu iei anumite medicamente în dimineața testului, întrucât pot afecta valorile analizei. Nu ajusta tratamentul fără a consulta medicul.
Hidratare: Consumul de apă este, în general, permis și încurajat înainte de un test de sânge, deoarece ajută la îmbunătățirea fluidității sângelui și face mai ușoară recoltarea sângelui. Cu toate acestea, evită celelalte băuturi, cu atât mai mult pe cele care conțin zahăr, cofeină sau aditivi. De asemenea, nu consuma cantități însemnate în dimineața recoltării, întrucât pot modifica valorile analizei.
Activitate fizică: Evită exercițiile fizice sau activitățile fizice intense în dimineața testului, deoarece acestea pot afecta nivelurile de glucoză. Sunt, bineînțeles, activități ușoare, cum ar fi mersul pe jos.
Alcool: Evită consumul de alcool cu cel puțin 24 de ore înainte de test, deoarece acesta poate afecta nivelurile de glucoză și funcția ficatului.
Fumat: Dacă ești fumător, evită fumatul în dimineața testului, deoarece fumatul poate afecta metabolismul glucozei.
Stres: Reducerea stresului și a anxietății înainte de test este recomandată, deoarece și acestea pot influența glicemia.
Glicemia: interpretare rezultat
Parametrul (mg/dL)
Valoarea
Valoare normală
50-100
Hipoglicemie
<50
Hiperglicemie
>100
Prediabet
100-125
Diabet zaharat
2 glicemii à jeun >126
Glicemia reprezintă concentrația în sânge a glucozei, principala sursă de energie a celulelor organismului. La menținerea nivelului glicemiei în limite normale intervin absorbția intestinală a glucozei, producția proprie a organismului (în anumite organe precum ficatul și rinichiul, în anumite condiții), precum și captarea și utilizarea celulară a glucozei. În acest proces intervin și anumiți hormoni, cum ar fi insulina, glucagonul și hormonii tiroidieni. Valorile glicemice se măsoară în miligrame pe decilitru (mg/dL). Nivelul normal se situează între 50 și 100 mg/dL.
Cauze de glicemie scăzută
Glicemia scăzută (hipoglicemia) apare la valori sub 50 mg/dL. Există multiple cauze pentru acest lucru și variază de la o persoană la alta.
Medicația pentru diabet: Hipoglicemia este un efect secundar al anumitor medicamente utilizate pentru tratarea diabetului, cum ar fi insulina și unele antidiabetice orale. Acestea sunt concepute pentru reglarea glucozei serice, dar, dacă doza este prea mare sau dacă nu mănânci în concordanță cu doza de medicament administrată, apare hipoglicemia.
Săritul peste mese sau amânarea lor: Săritul peste mese sau pauzele lungi între mese, în care organismul nu are un aport constant de glucoză, duc la hipoglicemie.
Activitate fizică excesivă: Exercițiul intens sau prelungit poate face ca organismul tău să consume rezervele de glucoză mai repede decât acestea pot fi reînnoite.
Consumul de alcool: Consumul de alcool poate interfera cu capacitatea organismului de a menține normale valorile glicemice. Acesta poate, de asemenea, masca simptomele hipoglicemiei.
Afecțiuni medicale: Insulinomul (tumoră a pancreasului care produce prea multă insulină), boli de ficat și anumite tulburări endocrine pot afecta metabolismul glucozei cu apariția hipoglicemiei.
Aport inadecvat de carbohidrați: O dietă săracă în carbohidrați, principala sursă de glucoză a organismului, precipită hipoglicemia.
Medicamente sau substanțe: Anumite medicamente sau substanțe pot interfera cu capacitatea organismului de a regla zahărul din sânge. De exemplu, chinina (găsită în unele medicamente) și anumite toxine pot duce la scăderea glucozei serice.
Stările de sănătate critice: Hipoglicemia poate apărea la persoanele aflate în stare critică, în special cele internate în unitățile de terapie intensivă. De obicei, aceasta este legată de factori complecși legați de răspunsul organismului la boală și tratamentele medicale.
Afecțiuni genetice rare: Anumite afecțiuni genetice rare pot provoca hipoglicemie la sugari și copii. Acestea sunt de obicei cauzate de defecte enzimatice sau ale unor proteine implicate în metabolismul glucozei.
Cauze de glicemie crescută
Glicemia crescută (hiperglicemia) apare când valorile glicemiei depășesc 100 mg/dL. Pentru această situație există mai multe cauze:
Diabetul zaharat: Hiperglicemia este cel mai adesea asociată cu diabetul zaharat. Există două tipuri principale de diabet:
Diabetul de tip 1 – cauzat de distrugerea celulelor producătoare de insulină din pancreas. Persoanele afectate trebuie să-și administreze insulină injectabil pentru a menține glicemia la valori normale.
Diabetul de tip 2 – în care celulele nu răspund eficient la insulină, sau pancreasul nu produce suficientă insulină. Acest tip de diabet este adesea asociat cu factori precum obezitatea, sedentarismul și predispoziția genetică.
Este important de menționat faptul că valorile glicemiei à jeun (dimineața, pe nemâncate) situate între 100-125 mg/dL se consideră prediabet și impun efectuarea de teste suplimentare (testul de toleranță la glucoză pe cale orală). Două valori ale glicemiei à jeun peste 126 mg/dL confirmă diagnosticul de diabet zaharat.
Administrarea necorespunzătoare a medicamentelor: La persoanele cu diabet, administrarea necorespunzătoare sau omiterea administrării antidiabeticelor orale sau a insulinei poate duce la hiperglicemie.
Alimentația necorespunzătoare: Consumul excesiv de carbohidrați sau alimentele bogate în zaharuri rapide (dulciurile) poate crește glicemia.
Sarcina: La unele femei, hiperglicemia poate apărea în timpul sarcinii, fiind cunoscută sub numele de diabet gestațional. Aceasta apare din cauza unui răspuns celular inadecvat la insulină în timpul sarcinii.
Stresul fizic sau emoțional: Stresul poate duce la creșterea glicemiei. Acesta poate fi datorat eliberării hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul, cu rol hiperglicemiant.
Infecții: Anumite infecții, cum ar fi cele respiratorii sau de tract urinar, pot cauza creșterea glicemiei.
Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi corticosteroizii sau diureticele, pot afecta nivelurile de glucoză în sânge.
Boala tiroidiană: Anumite afecțiuni ale glandei tiroide, cum ar fi hipertiroidismul, pot influența nivelurile de glucoză.
Boli pancreatice: Afecțiuni ale pancreasului, precum pancreatita sau tumorile pancreatice, pot afecta producția de insulină, astfel ducând la hiperglicemie.
Preț glicemie
Analiza glicemiei se poate efectua atât contra cost, cât și cudecontare CAS,la prezentarea cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medic specialist în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
