Diabetul este o afecțiune cronică ce afectează modul în care organismul procesează glucoza din sânge, iar simptomele variază în funcție de tipul bolii și de gravitatea acesteia. De la manifestări subtile, precum setea excesivă și oboseala, până la complicații grave ce pot pune viața în pericol, este important să recunoaștem semnele timpurii pentru un diagnostic și tratament precoce. Mai jos o să găsești tot ceea ce trebuie să știi despre cele mai frecvente simptome ale diabetului și modul în care acestea pot diferi între tipurile de diabet și stadiile bolii.
Informații generale despre diabet
Diabetul este o boală cronică caracterizată prin niveluri ridicate de glucoză în sânge (hiperglicemie) cauzate fie de producția insuficientă de insulină, fie de incapacitatea organismului să utilizeze eficient insulina produsă. Există trei tipuri principale: diabetul de tip 1, diabetul de tip 2 și diabetul gestațional. Diabetul de tip 1 este o boală autoimună în care pancreasul nu produce insulină, în timp ce diabetul de tip 2 este asociat cu rezistența la insulină și factori de stil de viață. Diabetul gestațional apare în timpul sarcinii și dispare, de obicei, după naștere. Fără un tratament adecvat, diabetul poate duce la complicații grave, cum ar fi bolile cardiovasculare, neuropatiile și afecțiunile renale.
Tipurile principale de diabet
Diabetul este clasificat în mai multe tipuri principale, fiecare cu mecanisme și implicații diferite pentru sănătate. Cele mai comune sunt diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2, însă există și alte forme, cum ar fi diabetul gestațional sau alte tipuri rare de diabet asociate cu afecțiuni genetice sau boli endocrine.
Ce este diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă celulele beta din pancreas, responsabile pentru producerea insulinei. Se manifestă frecvent la copii și tineri, dar poate apărea la orice vârstă. Lipsa totală sau aproape totală de insulină determină creșterea glicemiei, ceea ce necesită administrarea zilnică de insulină. Simptomele includ sete excesivă, urinare frecventă, pierdere în greutate și oboseală extremă.
Ce trebuie să știi despre diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 este cea mai comună formă a bolii și este asociat cu rezistența la insulină, în care organismul nu folosește eficient insulina produsă de pancreas. Apare frecvent la adulți, dar este din ce în ce mai des întâlnit și la copii și adolescenți, din cauza stilului de viață sedentar și a alimentației dezechilibrate. Simptomele sunt mai subtile și includ oboseală, vedere încețoșată, infecții frecvente și vindecare lentă a rănilor. Tratamentul implică modificarea stilului de viață, medicamente orale și, uneori, administrarea de insulină.
Simptome comune, indiferent de tipul diabetului
Diabetul, indiferent de tip, prezintă o serie de simptome comune care semnalează dezechilibrele de zahăr din sânge. Aceste manifestări sunt cauzate de incapacitatea organismului să utilizeze eficient glucoza, ceea ce afectează funcționarea normală a organelor și țesuturilor.
Unul dintre cele mai frecvente simptome este setea excesivă (polidipsie), însoțită de urinare frecventă (poliurie), care apare din cauza efortului organismului de a elimina excesul de zahăr prin urină. Aceste simptome sunt adesea asociate cu o senzație de uscăciune a gurii.
Oboseala cronică și slăbiciunea sunt alte semne comune, cauzate de incapacitatea celulelor de a obține energia necesară din glucoză. Mulți pacienți experimentează, de asemenea, scădere inexplicabilă în greutate, în special în cazul diabetului de tip 1, din cauza utilizării grăsimilor și proteinelor ca sursă alternativă de energie.
Un alt simptom frecvent este vederea încețoșată, cauzată de fluctuațiile glicemiei care afectează cristalinul ochiului. În plus, pacienții pot observa o vindecare lentă a rănilor și o predispoziție la infecții, cum ar fi infecțiile urinare sau ale pielii, datorită afectării funcției imunitare.
Deși aceste simptome sunt comune tuturor tipurilor de diabet, intensitatea lor poate varia în funcție de severitatea bolii și de tipul acesteia. Este important să recunoaștem aceste semne timpurii pentru prevenirea complicațiilor și inițierea tratamentului adecvat.
Simptome și manifestări specifice
Simptome și manifestări comune în diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 apare adesea brusc, iar simptomele sunt mai evidente, deoarece organismul nu produce deloc insulină. Printre manifestările tipice se numără:
Setea excesivă și urinarea frecventă: acestea sunt rezultatul încercării organismului de a elimina excesul de glucoză din sânge prin urină.
Scădere rapidă în greutate: lipsa insulinei face ca organismul să utilizeze grăsimile și mușchii pentru energie, ducând la pierderea semnificativă a greutății.
Oboseală extremă: celulele nu primesc energia necesară din glucoză, ceea ce duce la epuizare.
Foamea intensă: nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot stimula o senzație constantă de foame (polifagie).
Respirație cu miros de fructe: acest simptom apare în cazurile severe, din cauza acumulării de cetone în sânge (cetoacidoză diabetică), o complicație gravă.
Vedere încețoșată: glicemia ridicată poate afecta cristalinul ochilor, cauzând probleme temporare de vedere.
Simptome des întâlnite în caz de diabet tip 2
Diabetul de tip 2 se dezvoltă mai lent, iar simptomele pot fi mai subtile sau ușor de ignorat inițial. Acestea includ:
Oboseală persistentă: nivelurile instabile de zahăr din sânge afectează energia organismului pe termen lung.
Infecții recurente: persoanele cu diabet de tip 2 sunt mai predispuse la infecții urinare, ale pielii sau fungice din cauza glicemiei crescute, care favorizează creșterea bacteriilor și fungilor.
Vindecare lentă a rănilor: circulația deficitară și afectarea nervilor încetinesc procesul de regenerare a țesuturilor.
Furnicături sau amorțeală la nivelul extremităților: acest simptom apare ca urmare a afectării nervilor (neuropatie diabetică).
Vedere neclară: creșterile și scăderile bruște ale glicemiei influențează focalizarea ochilor.
Zone de piele închisă la culoare: pielea poate deveni mai groasă și hiperpigmentată, mai ales în zone precum gâtul, axilele sau degetele, indicând rezistența la insulină (acanthosis nigricans).
Nivelurile de glicemie în sânge și cum le interpretezi corect
Monitorizarea glicemiei determină diagnosticarea, tratarea și gestionarea diabetului. Nivelurile de glicemie reflectă cantitatea de glucoză din sânge, iar interpretarea corectă ajută la înțelegerea stării metabolice a unei persoane.
Glicemia normală
A jeun (pe nemâncate): valori normale sunt între 70-99 mg/dL. Acestea indică o funcționare normală a insulinei și a metabolismului glucozei.
La două ore după masă: nivelurile ar trebui să fie sub 140 mg/dL.
Hemoglobina glicată (HbA1c): acest test măsoară media glicemiei pe ultimele 2-3 luni. O valoare sub 5.7% este considerată normală.
Prediabet
• Inainte de micul dejun: valori între 100-125 mg/dL indică un risc crescut de diabet, cunoscut ca glicemie bazală modificată.
• La două ore după masă: glicemia între 140-199 mg/dL este considerată toleranță scăzută la glucoză.
• HbA1c: valori între 5.7%-6.4% reflectă prediabet și necesitatea unor măsuri preventive.
Diabet
• Înainte de micul dejun: glicemia egală sau peste 126 mg/dL, măsurată de două ori, indică diabet.
• La două ore după masă: o valoare egală sau mai mare de 200 mg/dL este un semn clar al diabetului.
• HbA1c: un nivel de 6.5% sau mai mare confirmă diagnosticul de diabet.
Nivelurile hipoglicemiei și hiperglicemiei
• Hipoglicemie: glicemia sub 70 mg/dL indică o cantitate insuficientă de glucoză în sânge, ceea ce poate duce la amețeli, confuzie, leșin sau chiar convulsii în cazuri severe. Este necesară intervenția imediată prin consumul de carbohidrați rapizi, cum ar fi suc sau glucoză.
• Hiperglicemie: glicemia peste 180 mg/dL la două ore după masă sau valori constante peste acest prag pot semnala un control glicemic deficitar, asociat cu risc de complicații pe termen lung.
Recomandări pentru interpretarea glicemiei
1. Măsurători constante: măsoară glicemia în diferite momente ale zilei (pe nemâncate, după masă, înainte de culcare) pentru a observa fluctuațiile.
2. Notează valorile: păstrează un jurnal al glicemiei pentru a înțelege cum alimentația, activitatea fizică și medicația influențează nivelurile.
3. Consultă un medic: orice valoare neobișnuită trebuie discutată cu un specialist pentru ajustarea planului de tratament sau prevenirea complicațiilor.
4. Atenție la simptome: simptome precum oboseala extremă, sete excesivă sau urinare frecventă pot indica niveluri nesănătoase de glicemie.
Când trebuie să te prezinți la medic
Este indicat să consulți un medic de familie sau un medic endocrinolog dacă observi simptome precum sete excesivă, urinare frecventă, oboseală, vedere încețoșată sau răni care se vindecă lent. De asemenea, prezintă-te urgent dacă apar semne de hipoglicemie (tremurături, amețeli) sau hiperglicemie severă (respirație rapidă, confuzie). Alte motive includ dureri sau amorțeală în picioare, infecții frecvente, dureri toracice sau dificultăți de respirație.
Este recomandat să mergi la controale regulate pentru monitorizarea glicemiei, funcției renale și sănătății ochilor, mai ales dacă ai fost diagnosticat recent cu diabet sau ai schimbat tratamentul. Prezentarea la medic la primele semne de dezechilibru previne complicațiile.
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
