Ce este postul intermitent?
Postul intermitent sau fastingul este atunci când alternezi perioadele în care mănânci și perioadele în care te abții din a mânca. Acest tip de alimentație este adesea descris ca „modele” sau „cicluri” de post. Postul intermitent nu înseamnă să te înfometezi, ci presupune o reducere a caloriilor pentru perioade scurte de timp.
Alimentele pe care le consumăm sunt împărțite în macro și micronutrienți. Carbohidrații, cum ar fi orezul și legumele cu amidon, se descompun în glucoză și sunt absorbiți pentru energie. Glucoza neutilizată este stocată în ficat și mușchi sub formă de glicogen și grăsime în celulele adipoase. Când postești, corpul tău își epuizează rezervele de zahăr și începe să ardă grăsimile pentru energie, ceea ce duce la pierderea în greutate.
De câte tipuri este postul intermitent?
În timpul unui post intermitent este important să menții o nutriție adecvată în dietă pentru a nu te expune riscurilor. Scăderea în greutate funcționează diferit pentru fiecare, motiv pentru care există mai multe tipuri de post intermitent. Acestea variază în funcție de numărul de ore de fasting și aportul de calorii.
Post de 12 ore
- În cadrul acestui tip de post intermitent, o persoană alege o perioadă de 12 ore, în fiecare zi, în care se abține din a mânca.
- Potrivit cercetărilor, postul de 12 ore poate determina organismul să-și transforme depozitele de grăsime în energie, lucru care ar trebui să încurajeze pierderea în greutate.
- Este adesea considerată a fi o opțiune bună pentru începători. Acest lucru se datorează faptului că fereastra de fasting este relativ scurtă, o mare parte a postului are loc în timpul somnului, iar persoana poate consuma același număr de calorii în fiecare zi.
- Cel mai simplu mod de a face postul de 12 ore este prin includerea perioadei de somn în fereastra de post.
Post de 14 ore
- Postul intermitent 14:10, adesea găsit sub denumirea de dietă Langains, implică abstinența de la mâncare timp de 14 ore și mâncarea într-o fereastră de 10 ore.
- Este eficient pentru pierderea în greutate prin crearea unui deficit de calorii și promovarea cetozei (procesul metabolic prin care corpul trece de la arderea zaharurilor la arderea grăsimilor pentru a produce energie).
- Este, de asemeena, considerată a fi o opțiune bună pentru începători.
Post de 16 ore
- Un post intermitent 16:8 presupune o fereastră de 8 ore pentru consumul de alimente și o perioadă de fasting de 16 ore.
- Beneficiile potențiale pot include pierderea în greutate, arderea grăsimilor și reducerea riscului unor boli.
- Persoanele care fac post intermitent 16:8 ar trebui să se concentreze pe consumul de alimente integrale bogate în fibre și să rămână hidratate pe tot parcursul zilei.
- Acest tip de fasting nu este potrivit pentru toată lumea. Cei care doresc să urmeze fastingul intermitent 16:8 ar trebui să discute cu un medic sau un dietetician dacă au probleme de sănătate, înainte de a începe.
Post de 18 ore
- Fastingul 18:6 este una dintre cele mai populare forme de post intermitent.
- În acest tip de post, este necesar să te abții de la mâncare timp de 18 ore și să mănânci în următoarele 6 ore.
- Postul intermitent 18:6 este asociat cu pierderea în greutate, sănătate intestinală, beneficii cognitive, inflamație mai scăzută și rezistență redusă la insulină.
- Postul intermitent 18:6 poate fi intens, așa că este recomandat să începi cu o formă mai puțin intensă, de la care poți avansa.
Post de 24 ore
- Această metodă implică postul complet timp de 24 de ore. Adesea, se face doar o dată sau de două ori pe săptămână.
- Majoritatea oamenilor postesc de la micul dejun până la următorul mic dejun sau de la prânz până la următorul prânz.
- În cazul acestui tip de post intermitent, efectele secundare pot fi extreme, precum oboseală, dureri de cap, iritabilitate, foame și energie scăzută.
- Dacă urmați această metodă, ar trebui să reveniți la o dietă normală și sănătoasă în zilele fără post.
Beneficiile fastingului pentru organism
Controlul glicemiei
Postul intermitent poate fi o metodă eficientă pentru controlul glicemiei, mai ales pentru persoanele cu risc de a dezvolta diabet. Cercetările arată că fastingul poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină, permițând celulelor să utilizeze mai eficient glucoza din sânge. Acest mecanism ajută la menținerea nivelurilor constante de zahăr în sânge și previne fluctuațiile care pot conduce la complicații diabetice. În plus, stabilizarea glicemiei poate reduce riscul de complicații cardiovasculare asociate cu hiperglicemia cronică.
Scădere în greutate
Decizia de a face fasting te poate ajuta să pierzi în greutate și grăsime corporală fără a fi nevoie să restricționezi în mod conștient caloriile. Această metodă funcționează prin creșterea perioadei de timp în care organismul este în stare de ardere a grăsimilor. În timpul postului, nivelurile de insulină scad, iar corpul începe să folosească grăsimile stocate ca sursă de energie.
Rezistență la insulină
Fastingul poate reduce rezistența la insulină, care se întâmplă atunci când corpul nu răspunde corespunzător la acțiunea acesteia, ducând la niveluri ridicate de zahăr în sânge. Postul intermitent ajută la scăderea acestor niveluri și poate preveni apariția diabetului de tip 2. Gestionarea rezistenței la insulină este esențială pentru prevenirea complicațiilor metabolice, dar și pentru menținerea sănătății pe termen lung.
Reducerea inflamației
Inflamația cronică este un factor cheie în dezvoltarea multor boli cronice, inclusiv bolile de inimă, cancerul și bolile autoimune. Unele studii arată reduceri semnificative ale markerilor de inflamație la persoanele care practică post intermitent. Markerii precum proteina C reactivă și alți indicatori inflamatori au fost observați la niveluri mai scăzute în urma perioadelor de post. Aceasta sugerează că fastingul poate avea un efect antiinflamator, contribuind la reducerea riscului de boli cronice și la îmbunătățirea sănătății generale.
Contraindicații. Cine nu are voie să țină fasting
Unele persoane încearcă postul intermitent pentru a-și ține greutatea sub control, iar altele pentru a gestiona anumite afecțiuni cronice, cum ar fi sindromul colonului iritabil, colesterolul ridicat sau artrita. Postul intermitent nu este pentru toată lumea. Înainte de a încerca postul intermitent (sau orice dietă), ar trebui să te consulți mai întâi cu medicul.
Copii și adolescenți sub 18 ani
Postul intermitent nu este recomandat copiilor sau adolescenților. În acești ani de creștere rapidă, este recomandat ca aceștia să mențină o greutate sănătoasă prin mese și gustări planificate, bogate în nutrienți, pentru a gestiona foamea, oferind în același timp suficienți nutrienți pentru creștere și dezvoltare.
Femeile care sunt însărcinate sau care alăptează
Consumul de calorii în timpul sarcinii și alăptării trebuie să fie suficient pentru a asigura bunăstarea generală a bebelușului și producția de lapte. Postul intermitent poate duce la deficiențe nutriționale critice, afectând dezvoltarea fătului și sănătatea bebelușului. În această perioadă, este vital ca femeile să aibă o dietă variată și echilibrată pentru a sprijini atât propria sănătate, cât și pe cea a copilului.
Persoanele cu diabet de tip 1 care iau insulină
Persoanele cu diabet de tip 1 care iau insulină nu ar trebui să urmeze un regim de post intermitent fără o supraveghere medicală atentă. Aceste persoane necesită un regim alimentar constant și echilibrat pentru a menține nivelurile de zahăr din sânge într-un interval sigur. Postul poate provoca fluctuații ale glicemiei, ceea ce poate duce la hipoglicemie severă (scăderea nivelului de glucoză din sânge), o condiție periculoasă care necesită intervenție imediată.
Persoanele cu tulburări de alimentație
Persoanele care suferă de tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia sau bulimia, nu ar trebui să încerce postul intermitent. Restricționarea alimentară severă poate agrava simptomele acestor afecțiuni și poate duce la complicații grave de sănătate. Fastingul poate duce la o intensificare a comportamentelor obsesive legate de mâncare și poate declanșa recidive în cazul celor care sunt în recuperare.
Este crucial ca aceste persoane să primească sprijin și tratament adecvat pentru a-și gestiona condițiile într-un mod sănătos și sigur, evitând orice practici dietetice extreme.
Cum ții post intermitent corect. Sfaturi esențiale recomandate de medici
- Rămâi hidratat: Bea multă apă și băuturi fără calorii, cum ar fi ceaiurile din plante, pe tot parcursul zilei. Acest lucru te poate ajuta să te asiguri că obții destui electroliți, sodiu și clorură de potasiu.
- Odihnă și relaxare: Evită activitățile obositoare în zilele de post intemitent, deși exercițiile ușoare, cum ar fi yoga, pot fi benefice.
- Alege alimente nutritive: Dacă planul ales permite câteva calorii în perioadele de post, selectează alimente bogate în nutrienți sau în proteine, fibre și grăsimi sănătoase. Exemplele includ fasole, linte, ouă, pește, nuci, avocado și carne neprocesată.
- Consumă alimente cu densitate calorică scăzută: Selectează alimente sățioase, dar cu un conținut scăzut de calorii, cum ar fi floricelele de porumb, legumele crude și fructele cu un conținut ridicat de apă ca strugurii și pepenele.
- Alege alimente bogate în nutrienți după perioada de post: Consumul de alimente bogate în fibre, vitamine, minerale și alți nutrienți ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge constant și la prevenirea deficiențelor de nutrienți.
Întrebări frecvente despre fasting
Cât de des poți ține post intermitent?
O formă de post intermitent poate fi făcută zilnic, cum ar fi posturile de 8 ore, 12 ore, 14 ore, 16 ore și 18 ore. Perioadele de post care durează 24 de ore se fac de obicei de câteva ori pe săptămână în loc de zilnic.
Postul zilnic este, în general, sigur dacă nu ai afecțiuni medicale specifice care necesită ore mai dese de masă. Cu toate acestea, rețineți că postul scade mișcarea vezicii biliare, ceea ce poate crește riscul de calculi biliari atunci când este făcut prea des. Acest lucru este valabil mai ales dacă ești o femeie care pierde în greutate într-un ritm rapid.
Poți face sport în timpul postului?
Da, practicarea sportului în timpul postului este permisă. Cu toate acestea, evită antrenamentele intense în mijlocul zilei de fasting, când corpul este obosit. Încercă să-l încadrezi, în schimb, înainte de a începe postul sau după.
E normal să mă doară capul în timp ce țin fasting?
Este normal ca durerile de cap să apară în timpul unei perioade de fasting. Durerea de cap este de obicei de intensitate ușoară până la moderată. Vestea bună este că atunci când începi să mănânci din nou, durerea de cap va dispărea. O posibilă cauză a durerilor de cap din timpul perioadelor de post intermitent este hipoglicemia sau scăderea zahărului din sânge. Pentru unele persoane cu o anumită structură genetică, mici modificări ale zahărului din sânge pot afecta receptorii durerii din creier. Aceasta duce la durere de cap.
E normal să mă doară stomacul?
Problemele digestive – inclusiv indigestia, diareea, greața și balonarea – sunt efecte secundare pe care le poți experimenta dacă ții post intermitent. În timpul postului intermitent, reducerea cantității de alimente poate afecta negativ digestia, provocând anumite efecte secundare. Alegerea alimentelor bogate în nutrienți și bogate în fibre poate ajuta la prevenirea acestor probleme digestive.
Pot ține post intermitent dacă urmez un tratament?
Dacă ai o anumită afecțiune care necesită consumul de medicamente, este important să discuți despre beneficiile și riscurile postului intermitent cu un medic. Anumite persoane pot fi mai expuse riscului de reacții adverse asociate cu fastingul. De aceea, este important să determinați dacă postul intermitent este o alegere sigură pentru nevoile tale specifice.
Pot să fac fasting dacă sufăr de o boală cronică?
Dacă suferi de o boală cronică, este esențial să consulți un medic înainte de a începe un regim de post intermitent. Anumite afecțiuni, cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare, pot necesita ajustări specifice ale dietei și monitorizare atentă. Fastingul poate influența metabolismul, nivelurile de glucoză din sânge și tensiunea arterială, de aceea, supravegherea medicală este crucială pentru a evita complicațiile și pentru a asigura că regimul alimentar este sigur și benefic pentru starea ta de sănătate.
Ce mănânci imediat după ce ai terminat postul intermitent?
După terminarea unui post intermitent, este important să începi cu alimente ușor de digerat pentru a evita suprasolicitarea sistemului digestiv. Opțiuni recomandate includ fructe proaspete, legume gătite ușor, supe și proteine slabe precum pui sau pește. Este esențial să te rehidratezi adecvat, consumând apă sau băuturi electrolitice. Începe cu porții mici și crește treptat cantitatea de alimente pentru a permite organismului să se adapteze și pentru a preveni disconfortul gastrointestinal.
Este esențial să recunoaștem că postul intermitent nu este o opțiune adecvată pentru toate categoriile de persoane. Pacienții cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii și adolescenții, precum și persoanele cu tulburări de alimentație ar trebui să consulte un profesionist din domeniul sănătății înainte de a recurge la fasting. O dietă echilibrată și o hidratare corespunzătoare sunt fundamentale pentru a asigura siguranța și eficacitatea acestui regim.
Programează un consult la unul dintre medicii noștri!
Referințe:
9 Potential Intermittent Fasting Side Effects – Healthline
A guide to 16:8 intermittent fasting – Medical News Today
How Does Intermittent Fasting Work? Benefits, Risks, and How to Do It Safely – Health Plus
How Fasting Causes Headaches – Very Well Health
How Often Should You Do Intermittent Fasting? – MedicineNet
Intermittent Fasting: What is it, and how does it work? – John Hopkins medicine
Is It Safe to Work Out While You’re Fasting? – Cleveland Clinic
Six ways to do intermittent fasting – Medical News Today