Endometrioza este o afecțiune ginecologică cronică si inflamatorie caracterizata prin prezenta de țesut asemănător mucoasei uterine, numit endometru, se dezvoltă în afara cavității uterine.
Endometrioza - Ce este, cauze, diagnostic și tratament
Dr. Alin Constantin – medic cu expertiza internationala in diagnosticarea si tratamentul endometriozei
Citeste mai mult
Acest țesut poate fi localizat pe ovare, trompe uterine, peritoneu, vezica urinară, uretere, intestine, nervi pelvini și, în situații rare, în zone mai îndepărtate ale corpului, precum intestin subtire, apendic, cec, diafragm. Particularitatea bolii este că acest țesut răspunde la modificările hormonale ale ciclului menstrual, îngroșându-se și sângerând, ceea ce determină inflamație. Spre deosebire de mucoasa uterină normală, care este eliminată lunar prin menstruație, țesutul aflat în alte zone nu poate fi eliminat, fapt ce duce la formarea de leziuni, chisturi și aderențe.
Deși poate afecta orice femeie aflată la vârsta fertilă, endometrioza este frecvent diagnosticată între 20 și 40 de ani, însă poate fi diagnosticata și la adolescente. Impactul său nu este doar fizic, ci și emoțional, afectând calitatea vieții și, uneori, fertilitatea.
Diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat pot reduce simptomele și riscul complicațiilor, îmbunătățind șansele de fertilitate și confortul zilnic.
Dr. Alin Costantin – expert în chirurgie ginecologică și în diagnosticarea și tratamentul endometriozei
Programează-te acum la Dr. Alin Constantin
Programează-te acum
Ce este endometrioza
Endometrioza apare atunci când fragmente de țesut asemănător mucoasei uterine se implantează pe organe din pelvis – ovare, trompe uterine, peritoneu sau, mai rar, în alte zone ale corpului. Aceste formațiuni reacționează la schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual, provocând inflamație și durere.
Importanța diagnosticării precoce constă în faptul că identificarea bolii în stadii incipiente poate preveni apariția aderențelor, a durerilor cronice și a infertilității.
Mituri VS Realitate în Endometrioză
Mit: Durerea menstruală severă este normală și trebuie suportată.
Realitate:
Durerile intense care afectează activitățile zilnice nu sunt normale și sunt frecvent un semn de endometrioză sau alte afecțiuni ginecologice și justifică investigații suplimentare.
Mit: Endometrioza dispare după sarcină.
Realitate:
Simptomele se ameliorează frecvent temporar pe parcursul sarcinii, dar boala nu dispare. Frecvent simptomele reapar la scurt timp după naștere fără un tratament adecvat.
Mit: Menopauza vindecă endometrioza.
Realitate:
Simptomele se pot reduce după menopauză din cauza scăderii nivelului de estrogen, însă leziunile și aderențele existente pot continua să provoace durere.
Mit: Doar femeile cu probleme de fertilitate au endometrioză.
Realitate:
Endometrioza poate apărea la orice vârstă reproductivă. Multe femei cu această afecțiune nu întâmpină dificultăți în a rămâne însărcinate, iar boala poate fi prezentă chiar și la adolescente.
Mit: Singurul tratament eficient este chirurgia.
Realitate:
Tratamentul este individualizat și, de cele mai multe ori, multimodal. Poate include terapie hormonală, medicamente pentru controlul durerii, fizioterapie, suport psihologic, schimbări în stilul de viață și, atunci când este necesar, chirurgie.
Mit: Endometrioza apare doar la femeile peste 30 de ani.
Realitate:
Boala poate debuta încă din adolescență, însă este adesea diagnosticată tardiv din cauza lipsei de informare, constientizare și a suprapunerii simptomelor cu alte simptomele altor afecțiuni.
Mit: Dacă nu ai dureri, nu ai endometrioză.
Realitate:
Unele paciente nu prezintă dureri semnificative, iar diagnosticul este stabilit în context de infertilitate sau investigații efectuate din alte motive.
Mit: Endometrioza nu revine după operație.
Realitate:
Deși chirurgia excizională reprezintă standardul terapeutic în cazurile selectate și poate ameliora semnificativ simptomele, endometrioza rămâne o afecțiune cronică, cu risc de recidivă. Monitorizarea clinică și utilizarea terapiei hormonale de întreținere pot reduce riscul reapariției simptomelor și al progresiei bolii.
Mit: Endometrioza poate fi diagnosticată doar prin laparoscopie.
Realitate:
Deși laparoscopia rămâne metoda de diagnostic histopatologic definitiv, în cele mai multe cazuri endometrioza poate fi identificată prin investigații imagistice avansate, precum ecografia transvaginală sau RMN-ul. Aceste metode permit un diagnostic corect și planificarea tratamentului, atunci când acestea sunt efectuate de către experti, reducând necesitatea intervențiilor invazive doar pentru diagnostic.
Mit: Pentru a diagnostica endometrioza, este obligatoriu să faci un RMN
Realitate:
Ecografia transvaginală efectuată de către un expert în diagnosticul ecografic este metoda de primă linie pentru diagnosticarea endometriozei, fiind accesibilă, precisă și cost-eficientă. RMN-ul poate fi util în anumite situații, dar nu este obligatoriu pentru toate pacientele.”
Factori genetici
predispoziția familială și anumite variații genetice cresc probabilitatea apariției bolii.
Factori hormonali
niveluri crescute de estrogen, activitatea locală de sinteză a estrogenului (ex. aromataza) și rezistența la progesteron pot stimula dezvoltarea și persistența leziunilor.
Disfuncții imunologice și inflamație cronică
sistemul imunitar mai puțin eficient în eliminarea celulelor endometriale ectopice, asociat cu un mediu inflamator, facilitează implantarea și supraviețuirea acestora.
Factori de mediu
expunerea la toxine și perturbatori endocrini poate contribui la dezvoltarea bolii, deși dovezile sunt încă parțial confirmatorii.
Cauzele și factorii de risc în endometrioză
Originea exactă a endometriozei nu este pe deplin cunoscută, însă cercetările arată că boala este multifactorială, implicând factori genetici, hormonali, imunologici și de mediu.
Menstruația retrogradă, fenomen prin care sângele menstrual se deplasează prin trompele uterine către cavitatea abdominală transportând fragmente de țesut endometrial, este una dintre teoriile cel mai frecvent acceptate. Totuși, acest fenomen este comun și nu toate femeile cu menstruație retrogradă dezvoltă endometrioză, ceea ce sugerează rolul suplimentar al altor factori.
Riscurile în absența tratamentului:
Aderențe pelvine, chisturi ovariene (endometriom), infertilitate și afectarea altor organe pelvine.
Simptomele endometriozei
Simptomele endometriozei pot varia ca intensitate, iar severitatea durerii nu este întotdeauna proporțională cu extinderea bolii. Cele mai frecvente manifestări includ:
durere pelvină cronică, care poate apărea înainte, în timpul sau după menstruație
menstruații dureroase (dismenoree), cu dureri intense ce pot necesita tratament medicamentos
durere în timpul sau după contact sexual (dispareunie)
dificultăți în obținerea unei sarcini (infertilitate)
simptome digestive precum balonare, diaree, constipație sau greață în perioada menstruației
simptome urinare, cum ar fi durere la urinare sau prezența sângelui în urină în timpul ciclului menstrual
dureri la nivelul abdomenului superior care pot iradia către umăr
oboseală accentuată și tulburări de somn
impact emoțional manifestat prin anxietate, depresie și scăderea calității vieții
Ai aceste simptome? Programează o consultație!
Contactează-neTeste și analize pentru endometrioză
Ai aceste simptome? Programează o consultație!
Diagnosticul endometriozei se bazează pe evaluarea clinică, investigații imagistice și, în
anumite cazuri, proceduri minim invazive.
Evaluare clinică
anamneză detaliată și examinare fizică pelvină, orientate pe simptome (dismenoree, dispareunie, durere cronică pelvină) și palparea eventualelor formațiuni sau zone de sensibilitate.
Ecografia transvaginală (TVS)
reprezintă metoda de primă linie pentru diagnostic. Examinarea avansata presupune o cartografiere completă a pelvisului:
- identificarea leziunilor de endometrioză profundă (lig. uterosacrate, sept rectovaginal,vagin, vezică, uretere, rect, sigmoid);
- detectarea endometriomelor ovariene;
- aprecierea mobilității organelor pelvine și a eventualelor aderențe;
- în anumite cazuri, vizualizarea leziunilor de endometrioză peritoneală;
- evaluarea posibilei afectări a nervilor pelvini;
- identificarea adenomiozei (focale sau difuze).
RMN pelvin
util ca metodă complementară, în special pentru cartografierea extinderii bolii în afara pelvisului sau în situațiile neclare.
Analize de sânge - Markeri serici (ex. CA-125):
Markerii CA-125 pot fi crescuți, dar nu sunt specifici și nu se recomandă ca metodă de diagnostic.
Laparoscopia diagnostică
nu mai este prima opțiune, fiind rezervată cazurilor în care investigațiile imagistice nu sunt concludente sau atunci când este planificată excizia chirurgicală a leziunilor.
Programeaza-te acum la Dr. Alin Constantin
Contactează-neTipuri și stadii ale endometriozei
Endometrioza poate fi clasificată atât după localizarea și profunzimea leziunilor, cât și după gradul de severitate:
Tipuri de endometrioză (după localizare și profunzime):
Endometrioza superficială
afectează peritoneul pelvin.
Endometrioza ovariană
implică formarea chisturilor endometriozice, numite endometriom.
Endometrioza profundă
Adenomioza
atunci când leziunile se află în peretele uterului (miometru).
Stadii ale endometriozei (clasificarea I-IV, după severitate):
Clasificarea rASRM (revised American Society for Reproductive Medicine, stadiile I–IV).
Se bazează pe extensia leziunilor, dimensiunea chisturilor și severitatea aderențelor.
Stadiul I
leziuni minime.
Stadiul II
leziuni ușoare.
Stadiul III
leziuni moderateu cu endometriom mic și aderențe limitate
Stadiul IV
boală severă, cu chisturi mari și aderențe extinse.
Limitările rASRM
Nu corelează severitatea simptomelor cu stadiul bolii
Subevaluează endometrioza profundă;
Nu oferă informații pentru planificarea chirurgicală.
Clasificarea #ENZIAN (revizuită 2021)
Considerată în prezent standardul pentru descrierea endometriozei, completând și depășind limitele rASRM.
Evaluează separat:
Compartimentul A:
spațiul rectovaginal și septul rectovaginal;
Compartimentul B:
ligamente uterosacrate și parametre;
Compartimentul C:
intestinul gros (rect);
Extensia în alte organe
vezică – FB, uretere – FU, FI – intestin
Include și evaluarea adenomiozei și a adenomiozei focale – FA.
Permite o cartografiere detaliată a leziunilor, utilă pentru planificarea chirurgicală, comunicarea între specialiști și comparabilitatea studiilor.
Tratamentul endometriozei
Tratamentul endometriozei se personalizează în funcție de simptome, dorința de sarcină și extensia bolii. Strategia terapeutică poate include abordări medicamentoase, chirurgicale și suport emotional, adesea combinate pentru rezultate optime.
Scop: ameliorarea durerii, îmbunătățirea calității vieții și prevenirea recurenței simptomelor. Tratamentul medicamentos nu vindecă boala și nu are ca obiectiv principal regresia leziunilor, ci controlul manifestărilor clinice.
Terapia hormonală
- Contraceptive orale combinate (estrogen–progestativ): reduc durerea asociată menstruației și stabilizează ciclul menstrual; pot fi administrate continuu pentru a suprima menstruația.
- Progestative (orale, injectabile sau sistem intrauterin cu levonorgestrel): inhibă proliferarea țesutului endometrial și reduc inflamația; sunt eficiente și bine tolerate pe termen lung.
- Agoniști și antagoniști de GnRH: induc o stare de hipoestrogenism reversibil („pseudo-menopauză”), reducând durerea și volumul leziunilor. Acestea ar trebui sa fie combinate cu „add-back therapy” (doze mici de estrogen/progestativ) pentru protecția osului și tolerabilitate.
Analgezice
- AINS (antiinflamatoare nesteroidiene): utilizate pentru ameliorarea durerii pelvine și a dismenoreei. Eficiența lor variază, dar pot fi utile ca adjuvant.
Alte terapii în studiu sau adjuvante:
- Inhibitori de aromatază (letrozol, anastrozol) – utilizați off-label, în cazuri rezistente, de obicei combinați cu alte terapii hormonale.
- Suplimente (vitamina D, acizi grași omega-3, resveratrol, melatonină etc.): pot avea efecte antiinflamatoare sau imunomodulatoare, dar dovezile clinice sunt limitate. Nu fac parte din ghidurile de tratament standard.
Tratament chirurgical
Chirurgia este recomandată atunci când tratamentul medicamentos nu este eficient, în caz de infertilitate asociată sau pentru forme profunde ale bolii:
- Laparoscopia reprezintă standardul actual în tratamentul endometriozei, fiind o metodă minim invazivă care permite îndepărtarea leziunilor endometriozice și a aderențelor, tratarea chisturilor ovariene și, în același timp, conservarea fertilității în măsura posibilului. Recuperarea postoperatorie este rapidă, iar durerea este redusă.
- În cazuri rare, poate fi necesară chirurgie deschisă (laparotomie) sau intervenții specializate pe organele afectate.
Abordare holistică și suportivă
- Nutriție antiinflamatoare – dietă bogată în legume, fructe, pește gras, evitarea alimentelor procesate și bogate în zahăr.
- Activitate fizică moderată – exerciții regulate pentru reducerea durerii și îmbunătățirea stării generale.
- Terapie psihologică – suport pentru anxietate, depresie sau impactul emoțional al bolii.
- Terapial durerii – tehnici de relaxare, fizioterapie pelvină, acupunctură sau alte terapii complementare pot fi integrate.
Tratamentul endometriozei se personalizează în funcție de simptome, dorința de sarcină și stadiul bolii. Strategia terapeutică poate include abordări medicamentoase, chirurgicale și suportive, adesea combinate pentru rezultate optime.
Viața cu endometrioză
Trăirea cu endometrioză presupune adaptarea zilnică a stilului de viață, atenția la semnalele corpului și sprijin emoțional constant.
Gestionarea durerii:
prin medicație adaptată, fizioterapie pentru zona pelvină și tehnici de relaxare, precum yoga, exerciții de respirație sau meditație, pentru reducerea disconfortului și tensiunii.
Sprijin psihologic:
consiliere individuală sau participarea la grupuri de suport, pentru a înțelege mai bine boala, a împărtăși experiențe și a dezvolta strategii de adaptare.
Parteneriat cu medicul și adaptarea stilului de viață:
comunicare deschisă pentru ajustarea tratamentului, adoptarea unor obiceiuri sănătoase, echilibrul între odihnă și activitate, alimentația atentă și acceptarea limitelor proprii pentru o viață cât mai confortabilă.
Ai aceste simptome? Programează o consultație!
Contactează-neUnde găsești ajutor specializat în București
La Spitalul Nord Pipera, echipa multidisciplinara dedicată endometriozei combină cu profesionalism si empatie, cele mai noi abordari si tratamente holistice. Aici, evaluarea este completă și integrată, incluzând analize specifice, investigații imagistice avansate, precum ecografie, RMN pentru endometrioză, și opțiuni de tratament personalizate, inclusiv chirurgie minim invazivă, realizată cu grijă de specialiști dintr-o echipă multidisciplinară.
Pacientele beneficiază de sprijin constant din partea experților în ginecologie, imagistică, nutriție și psihoterapie, într-un mediu modern și sigur, gândit pentru a oferi atât eficiență medicală, cât și confort emoțional pe parcursul întregului proces de diagnostic și tratament.
Întrebări Frecvente
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o boală cronică în care țesut asemănător mucoasei uterine se dezvoltă în afara uterului, cauzând inflamație, durere și infertilitate. Nu reprezintă doar o „menstruație dureroasă”, nu este o boală rară și nici o problemă imaginară. Citește mai mult în secțiunea „Ce este endometrioza”
Care sunt simptomele endometriozei?
Simptomele pot varia de la dureri menstruale severe și durere pelvină cronică, oboseală, dureri la contact sexual, până la tulburări digestive sau urinare. În unele cazuri, boala poate fi descoperită doar atunci când apar dificultăți în obținerea unei sarcini. Detalii în secțiunea „Simptomele endometriozei”
Cum se depistează endometrioza?
Pentru un diagnostic corect sunt necesari următorii pași: consultație medicală, ecografie transvaginală, eventual RMN și chirurgie laparoscopică sau robotică atunci cand excizia leziunilor este indicată. Află mai mult în secțiunea „Diagnosticarea endometriozei”
Ce analize se fac pentru endometrioză?
Pe lângă ecografie transvaginală și RMN, medicul poate recomanda teste de sânge (markeri de inflamație, CA-125), examen ginecologic detaliat și, în unele cazuri, laparoscopie diagnostică. Vezi lista completă în secțiunea „Teste și analize pentru endometrioză”
Ce tipuri de endometrioză există?
Boala poate fi superficială (la nivelul peritoneului), ovariană (cu formarea de chisturi endometriozice) sau profundă (cu afectarea organelor pelvine în profunzime). În funcție de extindere și severitate, se clasifică în stadii I–IV, fără stadializare. Detalii în secțiunea „Tipuri și stadii ale endometriozei”
Cum se tratează endometrioza?
Tratamentul este individualizat și poate include medicație hormonală sau antiinflamatoare, intervenții chirurgicale minim invazive și suport holistic (nutriție, fizioterapie, psihoterapie). Citește mai mult în secțiunea „Tratamentul endometriozei” Detalii în secțiunea „Tratamentul endometriozei”
Cum influențează endometrioza fertilitatea?
Endometrioza poate îngreuna concepția naturală prin afectarea ovarelor, trompelor sau uterului. Soluțiile includ chirurgie pentru eliberarea organelor, fertilizare in vitro (FIV) și consiliere de planning familial.
Care este legătura cu alte boli?
Endometrioza se asociază frecvent cu SOP, adenomioză, tulburări digestive și dezechilibru al microbiomului.
De ce nu apare endometrioza pe lista bolilor cronice?
Endometrioza nu este recunoscută oficial ca boală cronică ceea ce limitează accesul la compensații și servicii speciale. Organizațiile de paciente fac demersuri legislative pentru schimbare.
Există o componentă genetică a endometriozei?
Femeile cu rude apropiate diagnosticate prezintă un risc mai ridicat, ceea ce indică o predispoziție genetică.
Ce presupune chirurgia pentru endometrioză?
Laparoscopia reprezintă standardul de aur, minim invazivă și eficientă. Chirurgia robotică oferă mai multă precizie, fiind folosită mai ales în cazurile complexe. În forme severe se tratează și endometrioza profundă, cu afectarea organelor pelvine.
Cum poate fi oferit sprijin emoțional, medical și social?
Sprijinul provine din grupuri de suport, psihoterapie, medici specializați, familie și comunități online. Echipe multidisciplinare (ginecolog, nutriționist, psiholog, fizioterapeut) pot oferi îngrijire completă.
Ce rol au nutriția și stilul de viață?
O dietă antiinflamatoare, mișcarea blândă (yoga, stretching, mers) și reducerea stresului pot ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea vieții, fără a vindeca boala.
Unde apar povești reale de viață?
Experiențele reale se găsesc în grupuri de paciente, asociații și conferințe. Aceste povești ajută la validarea simptomelor și oferă soluții practice.
