Ce este endometrioza. Simptome, tratament și când durerile menstruale ar trebui să te trimită la un consult ginecologic

Endometrioza este o boală cronică, adesea caracterizată prin dureri menstruale, durere în timpul actului sexual și infertilitate. Cauza exactă a bolii nu este pe deplin înțeleasă, dar caracteristica principală este inflamația cronică provocată de prezența unui țesut asemănător endometrialului (mucoasa interioară a uterului), dar localizat în alte zone decât căptușeala uterului. Poți să te gândești la endometru ca la un strat de țesut care se formează pe pereții interiori ai uterului. În timpul menstruației, aceste straturi se desprind și sunt eliminate din corp.

Ce este endometrioza. Cât de frecventă este afecțiunea în rândul femeilor

Endometrioza este o afecțiune care afectează cel mai frecvent persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani, care întâmpină dificultăți în a rămâne însărcinate. În cazul acestei afecțiuni, țesutul asemănător endometrului crește pe alte organe sau structuri din corp, cea mai afectată zonă fiind pelvisul. Fiind sensibil la hormonii ciclului menstrual, acest țesut se inflamează. Zonele afectate duc la apariția chisturilor ovariene, leziuni superficiale, noduli mai adânci, aderențe (țesut care leagă organele între ele) și țesut cicatricial în corp.

Cauzele afecțiunii și factori de risc

Cauza exactă a endometriozei nu este pe deplin cunoscută, însă există câteva teorii care încearcă să explice apariția acestei afecțiuni:

Menstruația retrogradă: Aceasta apare atunci când sângele menstrual circulă înapoi prin trompele uterine și ajunge în cavitatea pelviană, în loc să fie eliminat din corp. Sângele conține celule endometriale din mucoasa uterină, care se atașează de pereții pelvieni și de suprafețele organelor pelvine. Acolo, aceste celule cresc, se îngroașă și sângerează în fiecare ciclu menstrual.
Transformarea celulelor peritoneale: Specialiștii sugerează că hormonii sau factorii imuni transformă celulele care acoperă interiorul abdomenului (numite celule peritoneale) în celule similare cu cele endometriale, care se găsesc în uter.
Modificări ale celulelor embrionare: Hormonii, cum ar fi estrogenul, influențează transformarea celulelor embrionare (celule aflate în primele etape de dezvoltare) în creșteri de tip endometrial în timpul pubertății.
Complicații ale cicatricilor chirurgicale: Celulele endometriale se atașează de țesutul cicatricial format în urma unei intervenții chirurgicale (cum ar fi o cezariană) și contribuie la dezvoltarea endometriozei.
Transportul celulelor endometriale: Sistemul de vase de sânge sau cel de fluide tisulare transportă celulele endometriale în alte părți ale corpului.
Probleme ale sistemului imunitar: O deficiență a sistemului imunitar împiedică organismul să recunoască și să distrugă țesutul de endometrioză.

Aceste cauze oferă o perspectivă asupra modului în care se dezvoltă endometrioza, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege complet afecțiunea. Anumiți factori cresc riscul de a dezvolta endometrioză. Riscul este mai mare dacă:

Ai o rudă apropiată (de exemplu, mamă, soră sau mătușă) care suferă de endometrioză.
Ai un indice de masă corporală (IMC) scăzut.
Ai cicluri menstruale scurte (mai puțin de 28 de zile între începutul unui ciclu și următorul).
Ai menstruații abundente, care durează mai mult de o săptămână.
Ai avut prima menstruație la o vârstă foarte fragedă.
Ai intrat la menopauză la o vârstă mai înaintată.
Nu ai născut niciodată.
Ai niveluri ridicate de estrogen.
Ai o afecțiune medicală care împiedică fluxul normal al sângelui menstrual.

Simptomele endometriozei

Durere menstruală intensă: Deși multe femei se confruntă cu crampe în timpul menstruației, cele care suferă de endometrioză adesea resimt o durere cronică, care le împiedică să muncească. Un disconfort ușor în timpul menstruației este normal, dar o durere care oprește o femeie din a lucra, a merge la școală sau a-și desfășura activitățile zilnice nu este normală și ar trebui evaluată de un ginecolog.
Durere pelvină cronică: Unele femei se confruntă cu dureri pelvine severe și cronice chiar și atunci când nu sunt la menstruație. Aceasta este cauzată de o formă avansată de endometrioză sau de țesutul cicatricial format în urma bolii.
Relații sexuale dureroase: Un simptom frecvent al endometriozei este durerea în timpul actului sexual, cunoscută și sub numele de dispareunie. Aceasta apare din cauza endometriozei localizate sub uter, provocând dureri intense și localizate în timpul penetrării.
Chisturi ovariene: Deși multe chisturi ovariene sunt normale și se pot rezolva fără tratament, chisturile asociate cu endometrioza, numite endometriomuri, sunt un semn specific al acestei afecțiuni. Aceste chisturi devin mari și dureroase și, în unele cazuri, necesită îndepărtare chirurgicală.
Infertilitate: Infertilitatea este definită ca incapacitatea de a concepe după un an de relații sexuale regulate, fără contracepție. Aproximativ 25% până la 50% dintre femeile cu probleme de infertilitate au endometrioză, care duce la infertilitate prin formarea de țesut cicatricial, deteriorarea și inflamarea trompelor uterine. De asemenea, studiile arată că endometrioza afectează calitatea ovulelor și reduce numărul acestora în organism.

Endometrioza în rândul femeilor tinere

Multe femei diagnosticate cu endometrioză raportează că simptomele au început în adolescență, înainte de vârsta de 15 ani. Deoarece endometrioza prezintă unele simptome similare cu cele ale menstruației normale, este dificil pentru adolescente să recunoască atunci când ceva nu este în regulă. Crampele și disconfortul sunt normale în primele zile ale menstruației și medicamentele fără prescripție medicală ajută la ameliorarea simptomelor. Este recomandat să consulți un ginecolog în următoarele cazuri:

Durerea te împiedică să mergi la școală sau să desfășori alte activități;
Durerea apare înainte sau după primele zile ale menstruației;
Durerea nu se ameliorează cu medicamentele fără prescripție.

În alte cuvinte, când durerea este severă și interferează cu activitățile cotidiene, vizita la ginecolog este necesară.

Endometrioza la menopauză

Majoritatea doctorilor consideră că menopauza duce, treptat, la încheierea endometriozei. Aceasta este explicată de faptul că endometrioza este o afecțiune dependentă de estrogen, iar menopauza reduce nivelul de estrogen din organism. Astfel, pentru majoritatea persoanelor cu endometrioză, simptomele se vor îmbunătăți după menopauză. Totuși, este posibil să apară și simptome asociate menopauzei, cum ar fi:

Bufeuri;
Schimbări de dispoziție;
Atrofiere vaginală;.
Transpirații nocturne.

Diagnosticul endometriozei

Medicii identifică prezența endometriozei pe baza istoricului medical sau a unui examen fizic și utilizează diverse metode pentru a confirma diagnosticul.

Teste, analize de laborator și investigații imagistice

Laparoscopia: Aceasta este o procedură în care medicul face o mică incizie în abdomen și introduce un tub subțire cu lumină și cameră. Intervenția permite examinarea țesuturilor din jurul uterului și identificarea eventualelor creșteri de țesut endometrial.
Biopsia: Dacă medicul găsește un țesut suspect, va preleva o mică probă folosind un dispozitiv special, pe care o va trimite la laborator. Ulterior, un patolog va examina probele sub microscop. Este important de știut că biopsia este necesară pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de endometrioză.
Ecografia: Această procedură utilizează unde sonore pentru a vizualiza organele interne. Ecografiile transvaginale folosesc o sondă mică introdusă în vagin pentru a examina uterul, zona pelviană și organele reproducătoare.
RMN-ul: Această scanare noninvazivă folosește unde magnetice pentru a vizualiza organele și țesuturile din corp.

Ce tip de durere menstruală ar trebui să te trimită la un consult ginecologic

Durerea menstruală variază pentru fiecare femeie, însă majoritatea o descriu ca fiind ascuțită și asemănătoare cu crampele. Femeile cu endometrioză folosesc aceleași descrieri, însă durerea este de obicei mult mai intensă. O altă diferență semnificativă este că durerea cauzată de endometrioză apare frecvent, chiar și atunci când nu ai menstruație. În timp ce durerile menstruale obișnuite sunt gestionabile, de regulă, cu medicamente care nu necesită prescripție, durerea provocată de endometrioză poate fi atât de severă încât îți afectează activitățile zilnice, iar medicamentele nu sunt, de obicei, suficiente pentru a o controla.

Ar trebui să consulți un medic dacă:

Observi modificări în ciclul menstrual, mai ales în ceea ce privește durerea și disconfortul, iar aceste simptome îți afectează viața de zi cu zi.
Ai modificări ale ciclului, precum sângerări mai abundente sau sângerări în momente neobișnuite.
Medicamentele precum ibuprofenul și paracetamolul nu reușesc să îți reducă durerea și disconfortul.
Ai avut o viață sexuală normală, dar începi să simți dureri în timpul actului sexual, dureri resimțite adânc în pelvis.
Încerci să rămâi însărcinată, dar simți aceste simptome.

Tratamentul endometriozei

Nu există un tratament definitiv pentru endometrioză, însă medicii oferă opțiuni care ajută la gestionarea afecțiunii. Alegerea tratamentului depinde de mai mulți factori, precum vârsta și simptomele. De asemenea, medicii vor discuta dacă dorești să ai copii deoarece acest aspect influențează metodele de tratament potrivite pentru situația ta.

Tratament hormonal

Cele mai comune tratamente non-chirurgicale pentru endometrioză sunt terapia hormonală și gestionarea durerii. Țesutul endometrial asociat endometriozei este influențat de hormoni în același mod ca mucoasa uterină. Schimbările hormonale care au loc în timpul ciclului menstrual agravează durerea cauzată de endometrioză. Terapia hormonală modifică nivelurile hormonale sau oprește producția anumitor hormoni. Aceasta influențează capacitatea de a rămâne însărcinată, deci nu este potrivită pentru toate femeile.

Terapia hormonală poate fi administrată sub formă de pastile, injecții sau spray nazal. Opțiunile frecvente includ:

Contraceptive orale cu estrogen și progesteron pentru a controla hormonii;
Progestine pentru a opri menstruația și a împiedica creșterea țesutului endometrial;
Antagoniști ai hormonului eliberator de gonadotropină pentru a limita hormonii ovarieni;
Agoniști ai hormonului eliberator de gonadotropină pentru a opri hormonii ovarieni.

Medicamentele pentru durere, inclusiv antiinflamatoarele nesteroidiene (precum ibuprofenul) sunt, de asemenea, eficiente în gestionarea durerii provocate de endometrioză.

Laparoscopie

Pacientele cu endometrioză avansată, cu dureri care nu cedează la alte tratamente (sau care doresc să conceapă la un moment dat) necesită intervenție chirurgicală. Laparoscopia este cea mai frecventă metodă chirurgicală folosită pentru tratarea endometriozei.

În timpul procedurii, chirurgul face câteva mici incizii în abdomen. Printr-o incizie se introduce un tub subțire cu lumină și cameră, iar prin celelalte, instrumente mici. Acestea elimină țesutul endometrial (excizie) sau utilizează căldură intensă pentru a distruge țesuturile (ablație).

Chirurgul, de asemenea, va îndepărta țesutul cicatricial format. Laparoscopia implică, de obicei, un timp de recuperare mai scurt și cicatrici mai mici comparativ cu chirurgia deschisă tradițională (laparotomie).

Laparotomie

În unele cazuri, este necesară laparotomia în locul laparoscopiei. Aceasta presupune o incizie mai mare în abdomen pentru a elimina țesutul endometrial, dar este mai puțin frecventă. Îndepărtarea țesutului endometrial prin laparoscopie sau laparotomie oferă o ameliorare temporară a durerii, dar aceasta poate reveni.

Histerectomie

Histerectomia este o intervenție chirurgicală care presupune îndepărtarea uterului. În unele cazuri, se recomandă și îndepărtarea ovarelor (ovarectomie) cu sau fără histerectomie. Aceasta oprește producția de hormoni și tratează endometrioza definitiv, însă te va aduce la menopauză. Îndepărtarea ovarelor scade semnificativ nivelul de estrogen și încetinește sau oprește creșterea țesutului endometrial. Totuși, acest lucru vine cu riscuri și efecte secundare, precum bufeuri, pierderea densității osoase, boli cardiace, scăderea libidoului, probleme de memorie și depresie sau anxietate. Din aceste motive, decizia de a face ovarectomie trebuie luată împreună cu medicul, în funcție de situația specifică și obiectivele personale.

După histerectomie, nu vei mai putea rămâne însărcinată sau purta o sarcină. Dacă îți dorești copii, discută cu medicul despre alte opțiuni de tratament. Femeile care au făcut ovarectomie, dar încă mai au uterul, pot rămâne însărcinate prin fertilizare in vitro (FIV). Medicul va recolta ovule din ovare înainte de operație și le va păstra pentru fertilizare și implantare ulterioară în uter, sau se va folosi un donator de ovule.

Endometrioza și infertilitatea. Ce opțiuni ai la îndemână

Endometrioza este una dintre cele mai frecvente cauze asociate cu infertilitatea la femei. Conform Societății Americane de Medicină Reproductivă, între 24% și 50% dintre femeile infertile suferă de endometrioză. În cazurile ușoare până la moderate, endometrioza provoacă infertilitate temporară. Îndepărtarea chirurgicală a țesutului endometrial ajută unele femei să rămână însărcinate. Medicii nu au descoperit exact modul în care endometrioza afectează fertilitatea. Cercetările actuale sugerează că țesutul cicatricial rezultat în urma endometriozei influențează eliberarea ovulelor din ovare sau blochează trecerea ovulului prin trompele uterine, împiedicându-l să ajungă în uter. De asemenea, endometrioza deteriorează spermatozoizii sau ovulul fertilizat înainte ca acesta să se implanteze în uter.

Multe femei care suferă de endometrioză sau infertilitate asociată endometriozei reușesc totuși să rămână însărcinate și să ducă sarcina la bun sfârșit. Există diverse opțiuni de tratament, cum ar fi conservarea fertilității și fertilizarea în vitro (FIV), care pot ajuta femeile să conceapă. Este important să discuți cu medicul despre obiectivele tale legate de fertilitate atunci când îți planifici tratamentul pentru endometrioză.

Află ce spune Dr. Florea Silviu despre endometrioză și infertilitate de pe canalul de Youtube Nord – Grupul Medical Provita: