Toxiinfecția alimentară este o condiție patologică, cauzată de ingestia unor alimente contaminate, fie cu toxine (bacterii, fungi, plante), fie cu substanțe chimice. Este important să facem diferența dintre infecția alimentară și intoxicația alimentară, întrucât tratamentele sunt diferite.
Infecția alimentară apare odată cu ingerarea unui aliment ce conține bacterii dăunătoare, care se multiplică, ulterior, în corpul nostru. Durata bolii este în general de 3-5 zile, după care, simptomele vor începe să se amelioreze.
Intoxicația alimentară apare atunci când mâncăm ceva ce conține bacterii care vor produce, la rândul lor, toxine. De obicei, această formă de boală are o durată scurtă, de aproximativ 24 de ore sau chiar mai puțin.
Ce provoacă indigestia – cauze frecvente
Indigestia apare în cazurile în care alimentele consumate:
nu sunt gătite sau reîncălzite în mod corespunzător;
nu sunt depozitate corect (de exemplu, nu au fost congelate sau răcite);
sunt lăsate prea mult timp afară;
sunt atinse/gătite de cineva care este bolnav sau nu și-a spălat mâinile;
sunt consumate după data de expirare.
Infecția cu Norovirus
Norovirusul este considerat a fi cea mai frecventă cauză a gastroenteritei acute (inflamația mucoasei stomacului și intestinelor) din întreaga lume. Inițial a fost denumit ,,virusul Norwalk” după orașul Norwalk (din Ohio, SUA), unde, în anul 1972, s-a confirmat primul focar.
Oamenii se infectează atunci când mănâncă sau beau alimente și băuturi contaminate. Stridiile crude sau insuficient fierte ori fructele și legumele crude au fost cauza în multe situații. De asemenea, ne putem infecta dacă atingem un obiect sau o suprafață deja infectată cu virusul, apoi atingem nasul, gura sau ochii. Este important să știm că Norovirusul se transmite rapid de la o persoană la alta prin alimente sau ustensile folosite în comun, prin strângerea mâinilor sau prin alte contacte apropiate.
Norovirusurile se dezvoltă în spații aglomerate, cum ar fi restaurantele, centrele de zi ori casele de bătrâni, deoarece sunt rezistente și foarte contagioase. Pot supraviețui temperaturilor extreme în apă și pe suprafețe, timp de până la 2 săptămâni.
Cele mai multe dintre aceste simptome nu sunt grave, dar diareea și vărsăturile pot elimina o mulțime de lichide de care corpul nostru are nevoie, lucru care poate duce la deshidratare. Copiii și adulții în vârstă sunt cei mai vulnerabili la deshidratare și malnutriție din cauza lipsei de nutrienți. O bună igienă este cheia pentru prevenirea unei infecții cu norovirus, mai ales atunci când suntem înconjurați de mulți oameni.
Infecția cu Rotavirus
Rotavirusul este cea mai întâlnită cauză de diaree severă în cazul sugarilor și a copiilor mici. Modalitatea de transmitere este pe cale fecal-orală. Deoarece virusul este stabil în mediu, transmiterea poate avea loc și prin ingestia de apă sau alimente contaminate ori prin contactul cu suprafețe sau obiecte deja contaminate.
În țările cu un climat temperat, boala are un model sezonier de iarnă și primăvară, cu epidemii anuale care au loc din ianuarie până în iunie.
La adulții sănătoși, simptomele Rotavirus pot fi ușoare sau inexistente, însă semnele timpurii sunt reprezentate de:
Febră;
Vărsături;
Diaree apoasă, care se manifestă de obicei de la 3 până la 7 zile;
Dureri abdominale;
Pierderea apetitului;
Deshidratare, care se manifestă prin: scăderea cantității de urină, gură și gât uscat, senzație de amețeală la ridicarea în picioare, plâns cu puține lacrimi ori deloc și somnolență neobișnuită sau iritabilitate.
Cercetările arată că vaccinul împotriva Rotavirusului protejează 9 din 10 copii în fața unei forme severe a bolii. Acesta se administrează oral, sub formă de picături, iar numărul de doze necesare depinde de tipul de vaccin utilizat, variind de obicei între două și trei.
Infecția cu Stafilococul Auriu
Virusul se transmite atunci când persoanele care deja poartă bacteria nu își spală corespunzător mâinile înainte de a atinge alimentele. Dacă alimentele sunt lăsate apoi la temperatura camerei sau sunt insuficient gătite, bacteriile se pot multiplica și produce toxine. Astfel, intoxicația alimentară stafilococică nu rezultă din ingestia bacteriilor, ci din ingestia toxinelor din alimente care au fost produse de bacterii. Este important să știm că multe alimente au un gust și miros normal, chiar dacă sunt contaminate. Intoxicația alimentară stafilococică nu este contagioasă. Oamenii trebuie să ingereze toxinele pentru a se îmbolnăvi.
Simptomele pot începe de la primele 30 de minute după ingestia alimentelor contaminate și durează între 6 și 24 de ore, dar senzația de slăbiciune și oboseală poate persista mai mult de 24 de ore.
Infecția cu Stafilococul Auriu se manifestă prin:
Greață urmată de vărsături (de obicei incontrolabile);
Dureri abdominale;
Crampe;
Diaree cu mucus, fără sânge;
În cazurile severe, sub condiții de deshidratare accentuată, pot apărea astenie, dureri de cap și hipotensiune arterială.
Salmonella
Infecția cu Salmonella (adesea numită și „salmoneloza”) este o boală bacteriană frecventă, care afectează tractul intestinal. Bacteriile Salmonella trăiesc de obicei în intestinele animalelor și umane și sunt eliminate prin scaun (fecale). De obicei, este cauzată de consumul de carne crudă sau insuficient gătită, de pui, ouă/produse din ou sau de consumul laptelui nepasteurizat. Adesea, persoanele care au infecție cu Salmonella cred că au gripă stomacală. Aceasta poate apărea și dacă oamenii ating ceva care este contaminat și apoi își pun degetele în gură ori dacă intră în contact cu animale contaminate, în special păsările și reptilele. Ele pot purta bacterii de salmonella fie pe pene, blană sau piele.
Perioada de incubație (timpul dintre expunere și apariția bolii) poate fi de la 6 ore la 6 zile, timp în care majoritatea dezvoltă următoarele simptome:
În unele cazuri, poate apărea febra tifoidă: Se caracterizează prin febră persistentă, dureri abdominale, dureri de cap, oboseală. Este mai întâlnită în țările în curs de dezvoltare, însă, poate fi fatală fără tratament adecvat.
Clostridium botulinum
Deși rar, botulismul alimentar este o boală gravă, potențial fatală, cauzată în mod obișnuit de ingestia unor neurotoxine puternice. Acestea se numesc toxine botulinice și se formează în alimentele contaminate. Sporii produși de bacteria Clostridium botulinum sunt rezistenți la căldură și există în mod larg în mediu, iar în absența oxigenului, ei germină, cresc și apoi excretă toxine.
Toxinele botulinice sunt ingerate prin alimente procesate necorespunzător în care bacteria sau sporii supraviețuiesc, apoi cresc și produc toxine.
În cazul botulismului alimentar, simptomele precoce includ:
Gură uscată;
Slăbiciune facială pe ambele părți ale feței;
Vedere încețoșată sau dublă;
Căderea pleoapelor;
Dificultăți la respirație;
Grețuri, vărsături și crampe stomacale;
Paralizie.
Deși în principal este o intoxicație alimentară, aceasta are alte două forme:
Botulismul rănilor: Atunci când aceste bacterii ajung într-o tăietură, ele pot provoca o infecție periculoasă, care produce toxină. Simptomele apar după aproximativ 10 zile și sunt asemănătoare botulismului alimentar. Zona din jurul rănii nu apare întotdeauna umflată și nu prezintă schimbări de culoare.
Botulismul infantil: Această formă începe după ce sporii bacteriei C. botulinum cresc în tractul intestinal. Apare de obicei la bebelușii cu vârste cuprinse între 2 și 8 luni, iar problemele încep în general de la 18 până la 36 de ore după ce toxina intră în corp. Simptomele includ constipație, mișcări lente din cauza slăbiciunii musculare, plâns slab, iritabilitate, scuipat, pleoape căzute și dificultăți la supt sau alimentație.
Simptomele nu sunt cauzate de bacteria în sine, ci de toxina produsă de aceasta. Incidența botulismului este scăzută, dar rata mortalității este ridicată dacă nu se administrează un diagnostic prompt și un tratament adecvat și imediat (administrarea precoce de antitoxine și îngrijiri respiratorii intensive).
Vibrio cholerae
Holera este o infecție diareică acută, cauzată de ingestia de alimente sau apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Holera rămâne o amenințare globală pentru sănătatea publică și un indicator al inechității și al lipsei de dezvoltare socială.
Această boală extrem de virulentă este transmisă prin ingestia de alimente sau apă contaminate. Majoritatea persoanelor infectate cu V. cholerae nu dezvoltă niciun simptom, deși bacteriile sunt prezente în fecale timp de 1-10 zile după infectare și sunt aruncate înapoi în mediul înconjurător, putând infecta alte persoane. Printre persoanele care totuși dezvoltă simptome, majoritatea le manifestă într-o formă ușoară sau moderată. Cu toate acestea, infecția poate provoca diaree acută acută, iar formele severe ale bolii pot ucide în câteva ore dacă nu sunt tratate.
Când vine vorba de modul în care se răspândește, există două forme principale pe care aceasta le poate avea:
Endemică: Holera endemică este prezentă constant într-o anumită zonă geografică sau într-o anumită comunitate fără a fi necesar un factor extern care să o introducă. Apare periodic și poate persista într-o anumită regiune de-a lungul anilor. De obicei, se datorează condițiilor locale precare de igienă și accesului limitat la apă potabilă curată.
Epidemică: Holera epidemică se referă la apariția bruscă și extinderea rapidă a bolii într-o comunitate sau în mai multe regiuni. Este adesea asociată cu un eveniment sau o condiție externă, cum ar fi o contaminare masivă a apei potabile sau a alimentelor. Epidemiile de holeră pot fi devastatoare și necesită intervenții urgente pentru control și tratament.
Toxoplasmoza
Toxoplasmoza este o infecție cu un parazit numit Toxoplasma gondii. Oamenii se infectează adesea prin consumul de carne insuficient gătită. De asemenea, se poate obține prin contactul cu fecalele de pisică. Este important de știut că parazitul poate trece la un copil în timpul sarcinii și poate provoca avort spontan ori malformații congenitale.
Majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome ori au simptome asemănătoare gripei, cum ar fi:
Febră
Ganglioni limfatici umflați care pot dura săptămâni.
Durere de cap.
Dureri musculare.
Erupții cutanate.
Boala gravă afectează cel mai adesea sugarii și persoanele cu sistemul imunitar slăbit, însă majoritatea infecțiilor nu necesită tratament. Tratamentul medicamentos este utilizat pentru persoanele cu cazuri mai grave, persoanele însărcinate, nou-născuții și persoanele cu sistemul imunitar slăbit.
Simptomele generale ale toxiinfecției alimentare
Simptomele variază în funcție de cauza bolii și includ:
În cazuri mai puțin frecvente, intoxicația alimentară afectează sistemul nervos și poate provoca boli severe, situație în care simptomele se manifestă prin:
Vedere încețoșată sau dublă;
Dureri de cap;
Pierderea mobilității în membre;
Probleme la înghițire;
Furnicături sau amorțeală a pielii;
Slăbiciune;
Schimbări în sunetul vocii.
În cât timp apar simptomele
În funcție de cauză, simptomele pot apărea în câteva ore sau câteva zile, după cum urmează:
Norovirus: 18-36 ore
Rotavirus: 1-3 zile
Stafilococul Auriu: 30 minute – 8 ore
Salmonella: 6 ore – 6 zile
Clostridium botulinum (Botulism): 12-72 ore
Vibrionul holeric (Vibrio cholerae): 2-48 ore
Toxoplasmoza: de la câteva zile la câteva luni, în funcție de sistemul imunitar.
Când să te prezinți la medic
La sugari și copii, vărsăturile și diareea pot provoca rapid scăderea nivelului de fluide din corp (deshidratare), fapt ce poate duce la boli grave. Sunați medicul copilului dacă simptomele includ vărsături, diaree și oricare dintre următoarele:
Schimbări neobișnuite în comportament sau gândire;
Sete excesivă;
Urinare inexistentă sau puțină;
Slăbiciune;
Amețeli;
Diaree care durează mai mult de o zi;
Vărsături dese;
Scaune care au sânge sau puroi;
Scaune care sunt negre sau lucioase;
Durere severă în stomac sau rect;
Orice febră la copiii sub 2 ani;
Febra de peste 38,9 grade Celsius (sau 102 grade Fahrenheit) la copii;
Istoric de alte probleme medicale.
Adulții ar trebui să consulte un medic sau să primească îngrijiri de urgență în următoarele cazuri:
Simptome ale sistemului nervos (cum ar fi vedere încețoșată, slăbiciune musculară și furnicături ale pielii);
Schimbări în gândire sau comportament;
Febra de 39,4 grade Celsius (sau 103 grade Fahrenheit);
Vărsături dese;
Diaree care durează mai mult de trei zile;
Simptome de deshidratare (cum ar fi sete excesivă, gură uscată, puțină sau deloc urinare, slăbiciune severă, amețeli sau senzație de leșin).
Tratamente bune în indigestie și toxiinfecție alimentară
Înlocuirea lichidelor și a electroliților pierduți: Este important să înlocuiți lichidele și electroliții pierduți pentru a preveni sau a trata deshidratarea.
Dieta BRAT: Este o dietă ușoară pentru stomac și constă în banane, orez, piure de mere și pâine prăjită. Acest regim conține alimente care ajută la îngroșarea scaunelor și la reechilibrarea nutrienților pe care i-ați pierdut în timpul infecției.
Ceai de ghimbir sau mentă: Rădăcina de ghimbir poate reduce greața, iar menta poate ameliora durerea specifică stomacului.
Administrarea de medicamente fără prescripție medicală: În unele cazuri, adulții pot lua medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi loperamida (Imodium) și bismut sub-salicilat (Pepto-Bismol, Kaopectate), pentru a trata diareea cauzată de intoxicația alimentară. Este important să discutați cu un medic înainte de a administra copilului un medicament fără prescripție medicală deoarece acestea pot fi periculoase.
Pentru a trata intoxicația alimentară cauzată de bacterii sau paraziți, medicul dumneavoastră vă poate prescrie antibiotice sau medicamente care vizează paraziții, ca soluție în plus pe lângă rehidratare. În unele cazuri, medicul poate recomanda și probiotice. Este important să discutați cu medicul înainte de a utiliza orice alt medicament sau practică complementară.
Reguli generale pentru prevenție
Pentru a preveni intoxicațiile alimentare, luați următorii pași atunci când pregătiți mâncarea:
Spălați-vă cu atenție mâinile des și întotdeauna înainte de a găti sau după ce atingeți carnea crudă.
Curățați vasele și ustensilele care au intrat în contact cu păsările de curte, peștele, carnea crudă sau ouăle.
Folosiți un termometru când gătiți. Gătiți carnea de vită la cel puțin 71 de grade Celsius (sau 160 grade Fahrenheit), carnea de pasăre la cel puțin 73,8 grade Celsius (sau 165 grade Fahrenheit) și peștele la cel puțin 62,7 grade Celsius (sau 145 grade Fahrenheit).
Nu așezați carnea sau peștele gătit înapoi pe aceeași farfurie sau recipient care a ținut carnea crudă, decât dacă recipientul a fost spălat complet.
Puneți la frigider orice mâncare perisabilă sau resturi în decurs de 2 ore.
Nu mâncați carne sau pește care a fost refrigerat negătit mai mult de 1 până la 2 zile.
Gătiți alimentele congelate pentru toată durata recomandată pe ambalaj.
Nu folosiți alimente învechite, alimente ambalate cu sigiliul spart sau cutii care sunt bombate sau au o adâncitură.
Nu folosiți alimente care au un miros neobișnuit sau un gust stricat.
Nu beți apă din pâraie sau fântâni care nu sunt tratate. Beți numai apă care a fost tratată sau clorinată.
Alți pași de urmat:
Dacă aveți grijă de copii mici, spălați-vă des pe mâini și aruncați scutecele cu grijă, astfel încât bacteriile să nu se poată răspândi pe alte suprafețe sau oameni.
Dacă faceți conserve acasă, asigurați-vă că urmați tehnicile adecvate de conservare pentru a preveni botulismul.
Nu mâncați ciuperci sălbatice.
Dacă sunteți însărcinată sau aveți un sistem imunitar slăbit, nu mâncați brânzeturi moi.
Dacă alți oameni au mâncat mâncarea care v-a îmbolnăvit, spuneți-le.
Categorii de persoane cu factor de risc ridicat
Oricine poate suferi de o toxiinfecție alimentară, dar anumite grupuri de persoane au un risc mai mare de a se îmbolnăvi. Dacă te afli în una dintre aceste categorii, corpul tău s-ar putea să nu poată lupta împotriva germenilor și a bolilor la fel de eficient.
Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste: Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sistemul lor imunitar și organele nu mai recunosc și nu elimină la fel de bine germenii dăunători ca înainte. Acest lucru crește șansele de îmbolnăvire din cauza otrăvirii alimentare.
Copiii cu vârsta sub 5 ani: Sistemul imunitar al copiilor mici este încă în dezvoltare, astfel încât capacitatea corpului lor de a lupta împotriva germenilor și bolilor nu este la fel de puternică. Spre exemplu, copiii cu vârsta sub 5 ani au de trei ori mai multe șanse să fie spitalizați dacă se infectează cu Salmonella.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit: A avea un sistem imunitar slăbit poate face mai dificilă lupta împotriva germenilor și bolilor eficient. Sistemele imunitare slăbite pot fi cauzate de diabet, boli hepatice, boli renale, alcoolism, HIV, tulburări autoimune precum lupusul sau primirea chimioterapiei/ radioterapiei.
Femeile însărcinate: Dacă ești însărcinată, ai mai multe șanse să te îmbolnăvești, întrucât schimbările hormonale care apar în timpul sarcinii pot afecta capacitatea organismului de a combate infecțiile.
Este important de menționat și faptul că lupta împotriva acestor boli alimentare se confruntă cu o nouă provocare din cauza schimbării rapide a modului în care omul consumă alimente, a globalizării pieței alimentare și a schimbărilor alimentare. Astăzi, consumatorii doresc produse alimentare cât mai naturale, cât mai puțin procesate, fără conservanți, fără conținut mare de sare, zahăr sau grăsimi, dar cu o durată de valabilitate extinsă și o calitate ridicată.
Prin urmare, cererea acestor alimente convenabile, gata de consum a crescut, iar industria alimentară a dezvoltat noi tehnici de procesare a alimentelor, cum ar fi cele semi-preparate, mini procesate, refrigerate, tocmai pentru a putea satisface toate cererile. Astfel, se facilitează apariția de toxiinfecții alimentare.
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
