Corpul uman este asimetric prin definitie. Sistemul neurologic, cel respirator, circulator si cel muscular nu sunt imagini in oglinda stanga dreapta. Aceste asimetrii au un rol bine definit in sistem. Avem ficatul pe o parte, inima pe cealalta, in asa fel incat trunchiul nostru sa fie echilibrat. Modelul de miscare in mers este brat / picior opus tocmai din nevoia de a contrabalansa actiunea celuilalt membru astfel incat sa putem continua deplasarea spre inainte. Aceste asimetrii fiziologice sunt si sursa unor modele de organizare care faciliteaza anumite pozitii in defavoarea altora.
Unul dintre aceste modele ia in considerare faptul ca musculatura respiratorie, mai puternic dezvoltata pe partea dreapta, face trunchiul sa se orienteze catre dreapta astfel bazinul fiind fortat sa compenseze catre stanga. Fiziologic, corpul uman are o tendinta de a se orienta catre partea dreapta.
RESPIRATIA este un factor extrem de important in felul cum sistemul se organizeaza. Respiram de aproximativ 23.000 de ori pe zi. Fiecare respiratie este un stimul pentru sistemul nervos care, in dorinta lui de a fi eficient, impinge aerul catre zonele unde intampina cea mai putina rezistenta. Pentru multi dintre noi asta inseamna ca aerul se duce in coastele flotante si in abdomen. Acest lucru face ca toracele sa ramana extins iar relatia directa pe care o are cu bazinul, sa forteze bazinul catre inainte. De aici apare hiperextensia coloanei lombare, deposturarea umerilor, a capului si a altor structuri. Acest model este cunoscut ca model de extensie iar stilul de viata actual nu face decat sa il intareasca si sa il transforme in starea de fapt. Un organism sanatos trebuie sa fie capabil de amplitudine in amandoua limitele spectrului de miscare fie ca este vorba de flexie-extensie, rotatie catre dreapta-rotatie catre stanga sau oricare alta miscare, in oricare dintre articulatiile corpului nostru.
Scopul initial al acestor exercitii este de a ajuta pe cineva sa iasa din acest model de extensie, sa scada tonusul sistemului nervos, sa recapete controlul asupra cutiei toracice si a bazinului si sa redobandeasca functia diafragmului de muschi respirator si nu ca muschi postural. Miscarea sanatoasa a organismului inseamna abilitatea de a se expanda si de a se comprima intr-un mod cat se poate de echilibrat. Odata cu recapatarea acestei abilitati, sistemul nervos are la dispozitie mai multe alternative de miscare si va lua decizii mai bune in organizarea miscarilor si a tensiunilor musculare.
Exercitiile in sine folosesc o serie de pozitii cu caracter corectiv unde sistemul nervos este constrans sa gaseasca alternative de a respira altfel decat o facea pana acum. Totul se desfasoara cu un ritm de respiratie lent si confortabil. Unele pozitii au componente izometrice care faciliteaza anumite pozitii ale bazinului si cutiei toracice. Apoi folosesc inspirul si expirul controlat, alaturi de aceste pozitii corective, pentru a invita aer in locuri din cutia toracica unde aerul nu ajunge de obicei. Explicand de fiecare data scopul exercitiului, incurajand constiinta de sine si atentia in anumite zone ale corpului, cu timpul, pacientii vizualizeaza mai bine ce se intampla in respiratie si incep sa simta restrictiile, sa aduca inspirul in acele zone, astfel crescand mobilitatea generala a structurilor. Primul pas intotdeauna este pozitia culcat pe spate, apoi exercitiile progreseaza prin alte pozitii pana la exercitii executate in picioare. Acesta este un aspect foarte important pentru ca, pana la urma, viata noastra nu se petrece intinsi in pat ci in picioare si revenirea la o viata cat mai aproape de normal trebuie sa fie scopul final al programului de recuperare.
Reusim sa includem cu succes aceste exercitii in programele de recuperare pentru tratarea tuturor afectiunilor cu care ne intalnim in sala de kinetoterapie. Dureri acute sau cronice la nivelul coloanei, afectarea articulatiilor mari, probleme de postura, reeducarea mersului etc. Toate pot fi abordate folosind respiratia posturala. Mai mult decat atat, avem pacienti care au raspuns atat de bine la aceste exercitii incat acum 80% din programul lor de recuperare consta doar in exercitii de respiratie posturala. Uneori raspunsul la o problema nu este mai multa forta sau mai multe exercitii, ci ceva simplu dar foarte specific pentru nevoile pacientului.
Un aspect foarte important de mentionat este ca sistemul nervos guverneaza totul. Muschii nu fac nimic singuri. Ei doar reactioneaza la pozitiile scheletului nostru, la felul cum ne miscam, cat ne miscam si intotdeauna la ce le dicteaza sistemul nervos. Un muschi nu va deveni tensionat fara motiv sau pentru ca asa decide el. Muschii nu decid nimic. Dar, atunci cand un model de respiratie cere niste adaptari posturale pentru a se putea desfasura, uneori aceste adaptari forteaza corpul provocand tensiuni sau dureri musculare. Pe langa acestea se adauga si faptul ca repetam acest model de respiratie de mii de ori pe zi. La un moment dat ceva cedeaza si atunci apare tensiunea, durerea sau alte manifestari ale sistemului nervos care sunt menite sa ne informeze ca ceva din ceea ce facem nu este corect si trebuie ajustat. Iar una dintre schimbarile fundamentale este felul cum respiram.
Aerul pe care il inspiram si expiram in fiecare minut influenteaza toate structurile corpului nostru. Felul in care corpul nostru il gestioneaza este un punct ideal din care sa inceapa o schimbare in bine.