Skip to main content

Pielea este cel mai mare organ al corpului și joacă un rol cheie în protecția acestuia. Alunițele, cunoscute și sub numele de nevi pigmentari, sunt formațiuni comune care apar pe piele și, de cele mai multe ori, sunt inofensive. Totuși, unele alunițe pot prezenta riscuri pentru sănătate, mai ales atunci când își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea. Monitorizarea regulată a acestor modificări este o măsură preventivă importantă împotriva afecțiunilor grave, precum melanomul. În anumite cazuri, îndepărtarea chirurgicală devine necesară nu doar din motive estetice, ci și pentru a preveni eventualele complicații. Mai jos o să găsești tot ceea ce trebuie sa știi despre importanța monitorizării alunițelor și beneficiile îndepărtării lor, atunci când este cazul.

Ce sunt alunițele și când apar pe corp

Alunițele, sau nevi pigmentari, sunt formațiuni cutanate de culoare variabilă, de la maro deschis la negru, cauzate de acumularea de melanocite – celulele responsabile pentru producerea melaninei. Acestea pot fi plate sau ușor reliefate și pot avea margini regulate sau neregulate. Majoritatea alunițelor sunt inofensive și apar ca parte naturală a dezvoltării pielii.

De obicei, alunițele își fac apariția în copilărie sau adolescență și pot continua să se formeze până la vârsta adultă. Factorii care influențează apariția lor includ ereditatea, expunerea la soare și modificările hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii sau pubertății. Deși majoritatea alunițelor rămân neschimbate de-a lungul vieții, trebuie să le monitorizăm, deoarece modificările în aspectul sau numărul acestora pot semnala posibile probleme de sănătate.

Tipuri de alunițe

Alunițele se clasifică în funcție de aspect, origine și potențialul lor de a deveni periculoase. Iată principalele tipuri:

  1. Alunițe congenitale
    Acestea sunt prezente încă de la naștere și variază ca dimensiune de la foarte mici la foarte mari. Alunițele congenitale mari pot prezenta un risc crescut de a evolua în melanom și necesită monitorizare regulată.
  2. Alunițe dobândite
    Aceste alunițe apar în timpul copilăriei sau adolescenței, fiind influențate de factori precum expunerea la soare sau predispoziția genetică. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive, dar trebuie supravegheate pentru eventualele modificări.
  3. Alunițe comune
    Sunt mici, de obicei cu un diametru mai mic de 6 mm, de culoare uniformă (maro, roz sau negru) și cu margini bine definite. Acestea sunt cel mai puțin susceptibile de a deveni canceroase.
  4. Alunițe atipice (displazice)
    Aceste alunițe au un aspect neregulat, cu margini imprecise, culori variate și dimensiuni mai mari. Sunt mai predispuse să devină melanom decât alunițele comune, mai ales dacă există antecedente familiale de cancer de piele.
  5. Alunițe pigmentate
    Acestea sunt mai închise la culoare și conțin o concentrație mai mare de melanocite. Pot fi întâlnite oriunde pe corp, inclusiv pe zone mai expuse la soare, și necesită monitorizare frecventă.

Alunițele roșii

Alunițele roșii, cunoscute și sub numele de angioame, sunt mici formațiuni de culoare roșie care apar din cauza acumulării de vase sanguine (capilare) sub piele. Acestea sunt, de obicei, inofensive și pot apărea pe trunchi, brațe, picioare sau față. Deși nu reprezintă un risc pentru sănătate în majoritatea cazurilor, ele pot ridica întrebări legate de estetică sau disconfort, mai ales dacă sunt expuse la frecare sau traumatisme.

Există mai multe cauze care contribuie la apariția alunițelor roșii. Unul dintre cei mai comuni factori este îmbătrânirea pielii, acestea fiind mai frecvente după vârsta de 30 de ani. Factori genetici pot influența, de asemenea, predispoziția unei persoane de a dezvolta angioame. Modificările hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii, pot stimula apariția lor, la fel ca și expunerea prelungită la soare. În cazuri rare, angioamele pot semnala afecțiuni medicale mai grave, cum ar fi tulburări hepatice.

Caracteristicile alunițelor roșii includ dimensiunea mică, între 1 și 5 mm în diametru, culoarea roșie intensă și forma rotundă, uneori bombată. Ele nu sunt, în general, dureroase, dar pot sângera dacă sunt zgâriate sau traumatizate. În timp, pot deveni mai închise la culoare, dar fără alte schimbări semnificative.

Deși angioamele nu sunt periculoase, există situații în care este indicat să consulți un medic dermatolog. Schimbările rapide în dimensiune, formă sau culoare, apariția lor bruscă într-un număr mare sau sângerările frecvente pot necesita o evaluare profesională. În astfel de cazuri, medicul poate decide dacă este nevoie de monitorizare sau îndepărtare.

Pentru cei care doresc să le elimine, fie din motive estetice, fie din cauze funcționale, există mai multe opțiuni disponibile. Metodele includ electrocoagularea, tratamentul cu laser sau excizia chirurgicală. Fiecare metodă are avantaje și trebuie aleasă în urma unei consultații dermatologice. Astfel, poți beneficia de un tratament sigur și eficient.

Papiloamele sau alunițele care atârnă

Papiloamele, cunoscute și sub numele de alunițe pediculate, sunt excrescențe moi care atârnă de piele printr-un pedicul, adică o bază subțire. Acestea sunt frecvent întâlnite și apar în special în zonele unde pielea este supusă frecării, precum gâtul, axilele, pleoapele, pieptul sau pliurile inghinale. Papiloamele sunt, de obicei, inofensive, dar pot provoca disconfort sau jenă estetică, mai ales dacă sunt vizibile sau iritate frecvent.

Apariția papiloamelor poate fi influențată de mai mulți factori. Frecarea constantă a pielii este una dintre cauze, ceea ce explică de ce ele apar frecvent în zonele de contact. Predispoziția genetică joacă, de asemenea, un rol important, iar modificările hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii, pot stimula dezvoltarea acestor excrescențe. În unele cazuri, papiloamele pot fi asociate cu infecții cu virusul papilloma uman (HPV), care poate influența proliferarea celulară.

Papiloamele au o dimensiune variabilă, de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri. Culoarea lor poate fi similară cu cea a pielii, roz sau maro deschis, iar textura este, în general, moale, deși unele pot avea o suprafață rugoasă. Deși nu sunt dureroase, papiloamele pot deveni iritate sau inflamate dacă sunt supuse frecării constante sau sunt prinse accidental.
În mod obișnuit, papiloamele nu sunt periculoase și nu prezintă riscuri pentru sănătate. Totuși, dacă își schimbă aspectul, devin dureroase sau încep să sângereze frecvent, este recomandat un consult dermatologic pentru a exclude orice alte afecțiuni.

Pentru cei care doresc să elimine papiloamele, fie din motive estetice, fie din cauza disconfortului, există mai multe metode de tratament disponibile. Acestea includ crioterapia (congelarea cu azot lichid), electrocauterizarea (arderea cu curent electric), excizia chirurgicală sau tratamentul cu laser. Oricare dintre aceste proceduri trebuie efectuată de un specialist pentru a asigura un rezultat sigur și pentru a confirma benignitatea formațiunii.

Monitorizarea corectă a alunițelor

Monitorizarea corectă a alunițelor este importantă pentru a detecta la timp orice modificare care ar putea indica un risc pentru sănătate, inclusiv melanomul, cel mai agresiv tip de cancer de piele. O examinare regulată ajută la observarea schimbărilor în dimensiune, formă, culoare sau textură ale alunițelor și permite intervenția promptă atunci când este necesar.

Autoevaluarea

Autoevaluarea alunițelor este un pas important în menținerea sănătății pielii, ajutând la identificarea timpurie a eventualelor modificări care ar putea indica un risc, cum ar fi melanomul. Este recomandat să efectuezi această evaluare cel puțin o dată pe lună, mai ales dacă ai multe alunițe sau un istoric familial de cancer de piele. Procesul implică observarea atentă a tuturor alunițelor de pe corp și identificarea eventualelor semnale de alarmă.

Pentru a efectua autoevaluarea, găsește un loc bine iluminat și folosește o oglindă mare pentru zonele accesibile și una mică pentru cele greu vizibile, cum ar fi spatele, scalpul sau tălpile. Examinează fiecare zonă a corpului, inclusiv spațiile dintre degete, axilele și pliurile pielii, acordând atenție atât alunițelor existente, cât și eventualelor noi formațiuni.

Un instrument util în autoevaluare este regula ABCDE. Verifică dacă alunițele prezintă

  • A (asimetrie) – o formă neregulată.
  • B (borduri) – margini neclare sau zimțate.
  • C (culoare) – variații precum maro, negru, roșu sau alb.
  • D(diametru) – mai mari de 6 mm.
  • E (evoluție) – orice schimbare în dimensiune, formă sau textură. Simptome precum mâncărimea, sângerarea sau descuamarea ar trebui să fie semnale de avertizare.

Este util să păstrezi un jurnal sau să faci fotografii ale alunițelor pentru a putea compara modificările în timp. Notează orice schimbare, fie ea subtilă, și urmărește evoluția acesteia. Dacă observi aspecte care se încadrează în regula ABCDE sau alunițe care cresc rapid, devin dureroase sau prezintă alte simptome neobișnuite, consultă un dermatolog cât mai curând posibil. Autoevaluarea regulată, combinată cu vizite anuale la medicul dermatolog, reprezintă cheia unei prevenții eficiente.

Când trebuie să te programezi la dermatolog

Este important să te programezi la dermatolog pentru alunițe atunci când observi modificări suspecte sau simptome care ar putea indica un risc pentru sănătate. Acestea includ schimbări în dimensiune, formă, culoare sau textură ale unei alunițe, precum și apariția de sângerări, mâncărimi sau inflamații. De asemenea, dacă o aluniță devine asimetrică, are margini neregulate sau prezintă variații de culoare, trebuie să consulți un specialist.

Un control dermatologic anual este recomandat chiar și în absența unor semne alarmante, mai ales dacă ai pielea deschisă la culoare, un număr mare de alunițe sau un istoric familial de cancer de piele. De asemenea, dacă observi alunițe noi care apar brusc sau creșteri rapide ale celor existente, este indicat să programezi o consultație cât mai curând. Evaluarea periodică de către un dermatolog ajută la detectarea timpurie a potențialelor probleme și contribuie la menținerea sănătății pielii.

Îndepărtarea chirurgicală a alunițelor – în ce condiții este recomandată

Îndepărtarea chirurgicală a alunițelor este o procedură recomandată atunci când există suspiciuni că o aluniță ar putea fi malignă sau când aceasta cauzează disconfort fizic sau estetic. Decizia de a elimina o aluniță este luată de obicei după o evaluare dermatologică amănunțită, care poate include dermatoscopia sau biopsia pentru a determina natura formațiunii.

Un motiv frecvent pentru îndepărtare este modificarea aspectului aluniței. Dacă aceasta își schimbă forma, dimensiunea, culoarea sau textura, poate fi un semn de melanom sau alt tip de leziune malignă. Alunițele care sângerează, devin dureroase sau se inflamează sunt, de asemenea, indicii că ar putea fi necesară intervenția chirurgicală.

Îndepărtarea chirurgicală poate fi indicată și din motive funcționale. De exemplu, alunițele care se află în zone de frecare constantă, cum ar fi sub haine sau în pliurile pielii, pot deveni iritate și inconfortabile. În astfel de cazuri, eliminarea lor ajută la prevenirea complicațiilor, cum ar fi infecțiile.

De asemenea, unele persoane aleg să își îndepărteze alunițele din considerente estetice, mai ales dacă acestea sunt mari, vizibile sau afectează încrederea în sine. În astfel de situații, procedura poate fi efectuată în siguranță, însă este important ca decizia să fie luată în urma consultului dermatologic pentru a exclude orice risc medical asociat.

Indiferent de motivul îndepărtării, trebuie ca procedura să fie realizată de un medic specialist. Acest lucru asigură o excizie completă, reducând riscul de recurență sau complicații, și permite analiza ulterioară a țesutului pentru un diagnostic precis. Consultul dermatologic și monitorizarea postoperatorie sunt pași importanți pentru o abordare corectă și sigură.

Întrebări frecvente

Ce se întâmplă dacă rupem sau tăiem o aluniță?

Ruperea sau tăierea unei alunițe poate provoca sângerare, inflamație și, în unele cazuri, poate duce la infecții locale. Deși alunițele sunt, de obicei, formațiuni benigne, traumatizarea acestora poate complica diagnosticarea lor ulterioară. Dacă o aluniță este accidental rănită, este important ca zona sa fie curățată cu un antiseptic și să se aplice un pansament. Totuși, consultați un dermatolog pentru a verifica dacă alunița traumatizată necesită investigații suplimentare sau chiar îndepărtare.

Ce se întâmplă dacă observăm că o aluniță crește în dimensiune?

O aluniță care crește rapid în dimensiune poate fi un semn de alarmă, indicând posibile modificări maligne. Creșterea poate fi asociată cu alte modificări, cum ar fi margini neregulate, asimetrie sau variații de culoare, ceea ce poate sugera un melanom. Este foarte importantl să consultați un dermatolog cât mai curând posibil pentru o evaluare, care poate include dermatoscopie sau biopsie pentru a stabili dacă este necesară îndepărtarea acesteia.

Ce se întâmplă dacă o aluniță își schimbă culoarea?

Schimbările de culoare ale unei alunițe, cum ar fi trecerea de la o culoare uniformă la o combinație de maro, negru, roșu sau albastru, pot fi un semn de transformare malignă. Aceste modificări pot indica o creștere anormală a celulelor și necesită atenție medicală imediată. Consultul dermatologic este necesar pentru a analiza natura modificării și a decide asupra pașilor următori, inclusiv monitorizarea sau îndepărtarea aluniței.

Apariția alunițelor poate fi prevenită?

Apariția alunițelor nu poate fi complet prevenită, deoarece acestea sunt influențate de factori genetici și hormonali. Totuși, riscul de formare a alunițelor noi poate fi redus prin limitarea expunerii la razele ultraviolete (UV). Utilizarea regulată a protecției solare, evitarea expunerii excesive la soare și purtarea hainelor care acoperă pielea sunt măsuri eficiente. De asemenea, o dietă sănătoasă și un stil de viață echilibrat pot contribui la menținerea sănătății generale a pielii.

Cum protejăm alunițele existente pe corp?

Protecția alunițelor existente presupune reducerea expunerii la soare prin aplicarea unui strat generos de cremă cu factor de protecție solară (SPF 30+), mai ales în zonele cu alunițe. Evitarea traumelor fizice, cum ar fi frecarea intensă a pielii sau zgârierea, este de asemenea importantă. Pentru alunițele situate în locuri sensibile sau supuse frecării constante, cum ar fi sub bretele sau curele, poate fi utilă acoperirea lor cu un plasture. Monitorizarea regulată și consultul dermatologic anual sunt alte măsuri importante pentru a proteja sănătatea pielii.

American Academy of Dermatology (AAD)  – „Understanding Moles and Melanoma: Detection and Prevention.”
World Health Organization (WHO) – „Skin Cancer Prevention: Protecting Against UV Radiation.”
National Cancer Institute (NCI) – „Moles and Melanoma: Symptoms, Causes, and Treatments.”

Sursă foto: Freepick

Leave a Reply

Close Menu