Feritina

Feritina este o proteină esențială, cu rol în stocarea și eliberarea fierului. Această proteină se găsește în celulele din ficat, splină, măduva osoasă, duoden, mușchiul scheletic, precum și în sânge, iar nivelul său poate oferi informații importante despre statusul fierului în organism. Feritina este formată dintr-o proteină numită apoferitină, alcătuită din mai multe subunități, care formează o sferă, în interiorul căreia putând fi depozitați aproximativ 3000 de atomi de fier

Când este recomandată feritina

Recomandarea măsurătorii nivelului de feritină poate veni din diverse motive. Un nivel ridicat sau scăzut al acestei proteine poate indica diferite afecțiuni sau deficiențe în organism. Iată când este recomandată evaluarea feritinei:

• Anemie: Un nivel scăzut al feritinei poate indica o deficiență de fier, ceea ce poate contribui la apariția anemiei. Prin urmare, măsurarea feritinei este adesea inclusă în evaluarea pacienților cu simptome de oboseală sau slăbiciune inexplicabilă.
• Supradozaj de suplimente cu fier: Un nivel ridicat al feritinei poate fi asociat cu acumularea excesivă de fier în organism, cunoscută sub numele de hemocromatoză. Măsurarea feritinei poate fi utilă în diagnosticarea acestei condiții.
• Monitorizarea terapiei cu fier: Persoanele care urmează tratament cu suplimente de fier, fie din cauza anemiei, fie din alte motive, pot avea nivelul de feritină monitorizat pentru a asigura o corectare eficientă a deficienței de fier.
• Investigarea problemelor hepatice: Feritina poate fi crescută în cazul afecțiunilor hepatice sau inflamațiilor cronice. Astfel, nivelul său poate fi evaluat în cadrul investigațiilor pentru probleme hepatice.

Condiții de recoltare sau cum să te pregătești

Pentru a obține rezultate precise ale măsurătorilor feritinei, respectarea anumitor condiții înainte de recoltare este esențială. Iată câteva recomandări pentru pregătirea corespunzătoare:

• Repaus alimentar: De obicei, fosforul seric se recoltează pe stomacul gol. Acesta înseamnă că nu trebuie să mănânci sau să bei nimic (cu excepția apei) cu aproximativ 12 ore înainte de recoltare.
• Medicamente: Dacă iei medicamente, informează-ți medicul sau personalul de laborator cu privire la acestea. Unele tratamente (în special suplimentele de fier) pot afecta valorile feritinei. În unele cazuri, medicul poate decide să-ți întrerupă temporar anumite medicamente înainte de testare, dar nu îți modifica singur tratamentul fără aprobarea medicului.
• Stil de viață și dietă: Nu este necesar să faci schimbări majore în stilul tău de viață sau dietă înainte de recoltare.
• Hidratare: Bea apă ca în mod obișnuit înainte de recoltare. Hidratarea poate facilita prelevarea de sânge și poate ajuta la obținerea unor rezultate mai precise.
• Îmbrăcăminte potrivită: Poartă haine care permit acces ușor la brațul dumneavoastră, deoarece proba de sânge se prelevează de obicei dintr-o venă a brațului. Mânecile scurte sau mânecile care se pot rula ușor sunt ideale.
• Informați persoana care vă prelevează proba de sânge: Anunță dinainte dacă ai antecedente de leșin, amețeli sau dacă ai avut dificultăți la prelevările de sânge din trecut. Personalul clinicii poate lua măsuri suplimentare pentru a face experiența mai confortabilă pentru tine.

Feritina: interpretare rezultat

Feritina se măsoară în micrograme pe litru (µg/L). Valorile normale variază, la un bărbat adult, între 20-250 µg/L, iar la o femeie adultă între 10-120 µg/L. Acest interval poate diferi ușor de la un laborator la altul.

Feritina are rolul de a stoca fierul în celule, făcându-l disponibil  pentru procesele celulare, protejând în același timp lipidele, ADN-ul și proteinele de acțiunea potențială toxică a fierului.

Este de notat faptul că feritina, fiind stocată în celulele din ficat, splină și măduva osoasă, va fi eliberată în sânge când aceste organe sunt lezate. De aceea, nivelul feritinei este un indicator mai puțin fidel al nivelului de fier din organism atunci când pacienții au boli hepatice, splenice sau ale măduvei osoase.

Valori scăzute

Câteva dintre cauzele frecvente ale nivelului scăzut de feritină sunt:

• Deficitul de fier: Este cauza cea mai comună a feritinei scăzute. Lipsa fierului în organism poate apărea din cauza unei diete sărace în fier, a pierderilor de sânge (prin menstruație abundentă sau sângerare digestivă), sau a altor condiții care afectează absorbția fierului.
• Anemie: Feritina scăzută poate fi asociată cu diverse tipuri de anemie, inclusiv anemia feriprivă, care apare atunci când organismul nu are suficient fier pentru a produce hemoglobina în cantități adecvate.
• Rata crescută de creștere: La copii și adolescenți, o creștere rapidă poate duce la o cerere mai mare de fier, ceea ce poate determina scăderea temporară a feritinei.
• Intervenții chirurgicale recente: Chirurgia recentă sau leziunile severe pot determina scăderea temporară a nivelului de feritină din sânge.
• Boli inflamatorii intestinale: Boala Crohn, colita ulcerativă și boala celiacă se asociază cu feritină scăzută.
• Pierderi de sânge: Situații precum menoragia, hemoroizii și hematuria duc la scăderea treptată a depozitelor fierului, prin pierderile către exterior ale sângelui

Valori crescute

Valorile crescute ale feritinei serice se asociază cu:

• Suplimente de fier: Utilizarea excesivă a suplimentelor de fier poate determina o creștere a nivelului de feritină în sânge. Este important să se respecte dozele recomandate de către medic.
• Hemocromatoză: Este o afecțiune genetică caracterizată prin acumularea excesivă de fier în organism. În hemocromatoză, nivelurile de feritină pot fi semnificativ crescute.
• Anemie hemolitică: Anemia hemolitică, o afecțiune în care globulele roșii sunt distruse mai rapid decât pot fi produse, poate duce la eliberarea crescută a fierului și, implicit, la creșterea feritinei.
• Boli hepatice: Afecțiunile hepatice, cum ar fi hepatita sau ciroza, pot afecta modul în care fierul este procesat și stocat în organism, contribuind la creșterea feritinei.
• Boli inflamatorii cronice: Boli inflamatorii cronice, cum ar fi artrita reumatoidă sau boala inflamatorie intestinală, pot determina o creștere a feritinei ca răspuns la inflamație.
• Sindrom metabolic: Persoanele cu sindrom metabolic, caracterizat prin obezitate, rezistență la insulină, hipertensiune și dislipidemie (creșterea nivelului lipidelor în sânge), pot prezenta adesea niveluri crescute de feritină.
• Consum excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate afecta ficatul și poate influența nivelurile de feritină.

Preț feritină

Analiza feritinei se poate efectua atât contra cost, cât și cu decontare CAS, la prezentarea cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medic specialist în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Referințe:

Ferritin test – Lab Tests Online

Intracellular iron transport and storage: from molecular mechanisms to health implications – Mackenzie EL, Iwasaki K, Tsuji Y

Ferritin blood test: high vs. low levels – WebMD