Cu ce tipuri de oameni interactionam?

Fiecare dintre noi folosim o serie de “tipare comportamentale” atunci când comunicam sau actionam. Sunt moduri de a spune sau de a face, însusite de noi de-a lungul timpului, iar multe dintre ele sunt ineficiente sau distructive.

Fiecare dintre noi utilizeaza o serie de “filtre“, prin care lasa sa treaca realitatea exterioara. De exemplu, eliminam multe informatii care ni se par inutile sau carora nu le-am acordat suficienta atentie, sau distorsionam lucrurile, prin imaginatie sau creativitate. Tot ca un filtru actioneaza si generalizarea, în care, de la câteva exemple particulare, cream principii generale care ne calauzesc în majoritatea situatiilor, oricât de diferite ar fi acestea.

Modul în care ne folosim filtrele si tiparele, modul în care lasam sa “intre” si sa “iasa” informatiile ne determina în mod direct comportamentul.

Daca ne referim la nivelul comunicarii, felul în care raspundem prin cuvinte, dezvaluie tiparul comportamental pe care îl avem. Din aceasta perspectiva, exista doua tipologii:

1. persoane proactive, care iau cu usurinta initiativa. Folosesc de obicei propozitii scurte, clare si la obiect, vorbesc repede si se misca mult;
2. persoanele reactive, aflate la polul opus, sunt cele care prefera sa îi lase pe altii sa actioneze sau asteapta oricât pentru a veni un moment potrivit în care sa actioneze. Folosesc propozitii incomplete, prefera sa analizeze îndelung situatiile.

Exista câteva tipuri de manifestari în interactiunea cu ceilalti, fiecare dintre noi având în acest sens o anumita „tenta dominanta”. De exemplu:

Autoritarul

Prefera sa dea ordine mai mult decât sa le execute. Ocupa adesea pozitii de confruntare atunci când ceilalti îi contesta decizia. Poate alege solutii îndraznete, iar în caz de succes are tendinta de a-si aroga meritele.

Popularul

Prefera compania celorlalti, legând usor noi relatii si prietenii. Adeseori devin lideri de grup, fiind apreciati de catre ceilalti prin faptul ca stiu sa se faca placuti. Ei pun un accent mai mare pe relatii si prietenii, decât pe sarcini.

Competitorul

Prefera sa mentina distanta fata de ceilalti, luând rareori initiativa de a-i contacta, chiar pe cei dragi. Alege sa lucreze independent, iar în relatiile cu colegii prefera respectul, în locul prieteniei si centrarea pe sarcina în locul centrarii pe relatii.

Întelegatorul

Prefera sa execute ceea ce i se spune fara a se împotrivi. De multe ori lasa de la sine, ceea ce îi poate face pe ceilalti sa încerce sa profite de „bunatatea” sa. Fiind o fire linistita, ajunge rar în conflict deschis cu ceilalti.

Prin definitia noastra ca fiinte umane, avem nevoie de interactiune sociala, feedback si recunoastere pentru ceea ce suntem. Dar o persoana despre care putem afirma ca este matura din punct de vedere emotional nu are nevoie sa vâneze toate aceste considerente, ci sa le dobândeasca zilnic prin modul lor de a fi, prin relatiile lor sau locul de munca pe care îl au.

Exista de asemenea anumite tipare comportamentale ale „nevoii de atentie”, de ex:

Suferindul

Persoana care îsi exagereaza starea de boala pe care o resimte în propriul corp sau îsi poate cauza boala sau poate cauta diferite modalitati de a se îmbolnavi, rezultatul fiind acela de a câstiga simpatia si atentia celorlalti folosindu-se de acest pretext.

Eliberatorul

Întâlnita în special în cazul familiilor, aceasta este persoana care îi salveaza si îi elibereaza pe ceilalti atunci când momentul este potrivit. Astfel, ea câstiga atentia celorlalti prin actele sale umanitare. Se va ruga pentru suferinta, boala sau vulnerabilitatea oricarei persoane din jurul sau.

Organizatorul

Aceasta este persoana care se ocupa de toate, cea care organizeaza totul, cea pe care te poti baza si de care poti depinde, cea la care oamenii se pot întoarce întotdeauna. Totusi, obiectivul acesteia nu este atât ajutorarea celorlalti, cât nevoia de a fi în centrul atentiei.

Pe de alta parte, un posibil raspuns la o presiune sociala poate fi însusirea comportamentului conformist sau manipulativ. Motivele acestei achizitii sunt diverse: pentru a evita etichetarile negative ale grupului, pentru a interioriza valorile grupului de apartenenta, pentru a ne identifica cu calitatile ce le apreciem la cei din jur. Comportamentul conformist ne apara de conflicte si agresiuni, ne ofera confort psihic, posibilitati de manevra. Supunerea distructiva însa, suprima individualitatea si distruge suportul pozitiv al personalitatii. La celalalt pol, indivizii care exercita influenta si putere sunt adesea corupti de propria lor putere. Faptul de a avea putere (pozitie, post, cunostinte, bani) argumenteaza probabil utilizarea acesteia pentru a exercita influente, pentru a domina pe celalalt.

A fi simplu, a fi tu însuti … toate acestea au început sa para pentru unii oameni, un handicap. 

Vitrina, odata ce devine scena vietii cuiva, îl îndeparteaza pe acel om de el însusi, de adevaratele sale nevoi sau valori. În timp, din punct de vedere psihologic  pot apare diferite angoase, o scadere a stimei de sine, pentru ca undeva, în interiorul sau, persoana stie ca acea imagine nu o defineste si are nevoie sa se regaseasca. 

Noi am prezentat aici paternuri generale, este bine însa ca fiecare sa mearga la câteva sedinte de psihoterapie, sa identifice propriile cauze, sa fie ajutat sa resemnifice constient si sustinator acelor tipare.