Skip to main content

Acidul uric este un compus chimic, produs atunci când corpul descompune alimente care conțin purine. Purinele sunt substanțe chimice care apar în mod natural în organism și în unele alimente. Când organismul descompune purinele, acesta creează acid uric ca produs rezidual. Rinichii îl filtrează din sânge și îl elimină din organism prin urină. Dacă acidul uric se acumulează în sânge, acesta poate forma cristale în formă de ac în jurul articulațiilor, afecțiune numită gută. 

Alimentele și băuturile cu un conținut ridicat de purine, care pot duce la un acid uric crescut sunt:  

  • Fasole uscată; 
  • Carne roșie, în special organe precum ficatul și rinichii; 
  • Alcool, în special bere; 
  • Băuturi dulci, bomboane și deserturi; 
  • Grăsimi saturate din carne roșie, unt, smântână, înghețată și ulei de cocos; 
  • Suc de fructe îndulcit sau neîndulcit, cu excepția sucului de cireșe; 
  • Unele tipuri de fructe de mare, cum ar fi crustaceele, hamsiile și tonul (interzise persoanelor cu gută). 

Când este recomandată analiza?

Acest test se efectuează pentru a vedea cât de mult acid uric seric se află în sânge. Un alt test care poate fi folosit pentru a verifica nivelul de acid uric este cel al urinei. Cel mai frecvent, analiza se face pentru a: 

  • Diagnostica și monitoriza persoanele care suferă de gută (afecțiune medicală caracterizată de inflamație și dureri intense); 
  • Monitoriza persoanele care urmează chimioterapie sau radioterapie; 
  • Verifica funcția rinichilor după o leziune; 
  • Identifica motivul pietrelor la rinichi; 
  • Diagnostica tulburările renale. 

De asemenea, medicul mai poate recomanda un test de acid uric dacă: 

  • Ai dureri articulare sau umflături care pot fi legate de gută; 
  • Ești în curs de chimioterapie; 
  • Ești pe cale să începi chimioterapia; 
  • Ai frecvent pietre la rinichi; 
  • Ai fost diagnosticat cu gută în trecut. 

Condiții recoltare sau cum te pregătești

Pentru a analiza acidul uric seric, respectarea anumitor condiții înainte de recoltare este esențială. Iată câteva recomandări pentru pregătirea corespunzătoare: 

  • Repaus alimentar: De obicei, acidul uric seric se recoltează dimineața, pe stomacul gol. Aceasta înseamnă că nu trebuie să mănânci sau să bei nimic (cu excepția apei) cu 4 ore înainte de recoltare. Valorile sunt mai mari dimineața decât seara.
  • Medicamente: Dacă iei medicamente, informează-ți medicul sau personalul de laborator cu privire la acestea. Unele tratamente pot afecta valorile acidului uric seric. În unele cazuri, medicul poate decide să-ți întrerupă temporar anumite medicamente înainte de testare, dar nu îți modifica singur tratamentul fără aprobarea medicului.
  • Stil de viață și dietă: Nu este necesar să faci schimbări majore în stilul tău de viață sau dietă înainte de recoltare.
  • Hidratare: Bea apă ca în mod obișnuit înainte de recoltare. Hidratarea poate facilita prelevarea de sânge și poate ajuta la obținerea unor rezultate mai precise.
  • Îmbrăcăminte potrivită: Poartă haine care permit acces ușor la brațul dumneavoastră, deoarece proba de sânge se prelevează de obicei dintr-o venă a brațului. Mânecile scurte sau mânecile care se pot rula ușor sunt ideale.
  • Informați persoana care vă prelevează proba de sânge: Anunță dinainte dacă ai antecedente de leșin, amețeli sau dacă ai avut dificultăți la prelevările de sânge din trecut. Personalul clinicii poate lua măsuri suplimentare pentru a face experiența mai confortabilă.

Interpretare rezultat

Rezultatele testelor pot varia în funcție de vârstă, sex, istoric de sănătate și pot fi diferite în funcție de laboratorul utilizat. Valorile anormale nu indică neapărat faptul că ai o problemă, de aceea este important să îți întrebi medicul ce înseamnă rezultatele testelor.  

Acidul uric se măsoară în miligrame pe decilitru (mg/dL). 

Nivel  Bărbați  Femei 
Scăzut  sub 2.5 mg/dL  sub 1.5 mg/dL 
Normal  2.5–7.0 mg/dL  1.5–6.0 mg/dL 
Ridicat  7.0 mg/dL  peste 6.0 mg/dL 

Valori scăzute

Un acid uric seric scăzut poate fi cauzat de:  

  • Sindromul Fanconi: Este o tulburare a tubilor renali care împiedică absorbția unor substanțe precum glucoza și acidul uric. Aceste substanțe sunt apoi transmise în urină. 
  • Tulburări ereditare rare care scad producția de acid uric. 
  • Boli hepatice. 
  • Sarcină: Un acid uric scăzut poate fi observat în timpul sarcinii, în special în primele trimestre, din cauza modificărilor hormonale și a necesităților metabolice crescute pe care corpul le are în această perioadă. 
  • Diabet. 
  • Malnutriție: Deficiențele nutriționale pot contribui la nivelurile scăzute de acid uric deoarece o dietă insuficientă poate afecta producția și eliminarea acestuia. 
  • Medicamente împotriva gutei, cum ar fi alopurinolul (Zyloprim). 
  • Hipouricemie: Este o boală care afectează mult mai puțini oameni – doar aproximativ 0,5% din populație. Cu toate acestea, este asociată cu tulburări neurologice grave, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson și scleroza laterală amiotrofică (ALS), funcția renală redusă și o afecțiune nervoasă dureroasă numită nevralgie a trigemenului. 

Valori ridicate

Un acid uric seric crescut poate fi cauzat de:  

  • Hiperuricemie: Afecțiune care apare atunci când aveți prea mult acid uric în organism. O explicație pentru hiperuricemie este creșterea morții celulare din cauza cancerului sau a tratamentelor pentru cancer, lucru poate duce la o acumulare de acid uric în organism. 
  • Gută: Este formă de artrită care provoacă umflarea articulațiilor, în special la picioare și la degetele mari. 
  • Hipertensiune arterială: Unele studii sugerează o asociere între nivelurile crescute de acid uric și hipertensiunea arterială, dar legătura exactă rămâne încă subiect de cercetare. 
  • Medicamente imunosupresoare: Anumite medicamente utilizate pentru a suprima sistemul imunitar pot influența nivelul de acid uric în sânge. 
  • Probleme renale: Funcția renală redusă poate duce la acumularea de acid uric în organism deoarece rinichii nu îl elimină eficient din sânge. 
  • Leucemie: Unele tipuri de leucemie pot determina o producție crescută de celule sanguine, ceea ce poate contribui la niveluri crescute de acid uric. 
  • Sindromul metabolic: O afecțiune asociată cu obezitatea, niveluri crescute de zahăr din sânge, tensiune arterială crescută și alte anomalii metabolice, care poate fi legată de hiperuricemie. 
  • Obezitate: Obezitatea este asociată cu o creștere a riscului de hiperuricemie și gută, deoarece excesul de grăsime poate crește producția de acid uric și reduce eliminarea acestuia de către rinichi. 
  • Policitemia vera (o tulburare a celulor sanguine). 
  • Psoriazis: Psoriazisul este adesea asociat cu un risc crescut de hiperuricemie și gută, deși mecanismele exacte nu sunt îndeajuns de cercetate. 

Există medicamente care pot afecta rezultatele testelor, printre care se numără: 

  • Aspirina și alte medicamente care conțin salicilat; 
  • Levodopa, un medicament utilizat pentru tratarea bolii Parkinson; 
  • Unele medicamente diuretice, cum ar fi hidroclorotiazida; 
  • Vitamina B-3 (niacina).

Alte cauze care pot afecta rezultatele testelor includ: 

  • Exerciții viguroase; 
  • Chimioterapie sau radioterapie pentru tratarea cancerului; 
  • Alimente bogate în purine, inclusiv carne de organe, ciuperci, unele tipuri de pește și fructe de mare, mazăre și fasole uscată. 

Analiză acid uric – Preț

Analiza pentru acidul uric seric se poate efectua atât contra cost, cât și cu decontare CAS, la prezentarea cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medic specialist în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. 

Programează-te aici pentru testare la unul dintre punctele de recoltare Nord! 

 

Referințe: 

High & Low Uric Acid Symptoms: How to Stay in a Safe Range – Arthritis Foundation 

High Uric Acid Level – Mayo Clinic 

Uric Acid – Blood – University of California 

Uric Acid (Blood) – University of Rochester Medical Center 

Uric Acid Test (Blood Analysis) – Healthline 

What are the effects of high and low uric acid levels? – Medical News Today 

Leave a Reply

Close Menu