Dacă e ziua plămânilor, ar trebui să le spunem La mulți ani! Ar trebui și cadou de aniversare sau e de ajuns un mesaj cu emoticon?
Și cum arată mai exact acești plămâni, cați ani împlinesc, unde locuiesc, ne invită la petrecere și ce le facem cadou?
Arată exact ca în exemplul cu frunza și nervurile ei din clasa a cincea la botanică, reluat în clasa a șaptea la anatomie umană, de la generația grandioși-silentioși până la baby-boomeri și mileniali, chiar și generatia Z (nu e de emoticonul de somn), din sistemul școlar românesc (de asta e bună școala). Doar ca în loc sa fie verzi ca frunza, sunt roz … dacă sunt sănătoși.
Plămânii – formează aparatul respirator care face parte din corpul nostru uman. Respirația începe de la căile respiratorii superioare (nas, gură, laringe) apoi în trahee, bronhii, bronhiole, alveole respiratorii și toate structurile asociate care formează plămânii în sine.
Făra sistem respirator nu putem trăi, asigură resursa principală de energie: oxigenul.
Plămânii sunt cei mai rezistenți și cei mai fragili în același timp. Paradoxal, nu?
În burta mamei sau viața intrauterină (pentru restul lumii), nu au contact direct cu aerul. Respiră ce respiră mama purtătoare. La naștere, urmează șocul pentru care sunt mai mult sau mai puțin pregătiți: să ia prima gură de aer.
Și de aici începe lupta lor cu aerul ambiant în care sunt de toate: bacterii, virusuri, poluanți. Imunitatea individuală la contactul cu aerul ambiant se dezvoltă și majoritatea nou-născuților sunt pregătiți, însă nu complet dezvoltați ca alte organe. Cadou: aer cât mai curat să îi întâmpine.
Pe parcursul copilăriei și adolescenței, plămânii sunt în continuu în proces de dezvoltare. Cadou: sport și activități în aer liber (curat de preferat). Ating vârsta maximă între 19-21 ani (asociați cu vârful de performanță în majoritatea sporturilor).
După această vârstă, începe deja declinul ușor-ușor, greu de acceptat. Cadou: protecție pe viață.
Pentru ca sunt interfață și contactul direct cu mediul ambiant, sunt concepuși să reziste, să se adapteze și să reacționeze la agresiunile poluanților. E ceva normal în fiecare secundă de respirație.
Așa că poate nu mereu trag semnale de alarmă agresive. Când o fac simțit, prin diverse simptome (tuse, șuier, respirație diferită, oboseală, durere) chiar și trecătoare, merită măcar atunci să îi luăm în seamă, pentru că uneori sunt deja grav afectați la semnale repetitive.
Cadou .. bisect (pentru profani, odată la 4 ani, când februarie are 29 de zile): să le măsurăm forța și puterea de la vârsta la care copiii pot sufla în spirometru chiar de la 4-5 ani și ca adult sănatos odată la 4-5 ani.
Totul însă depinde de ce ni se întâmplă nouă ca oameni cu plămâni: obiceiuri și stil de viață, zona și clima unde locuim, expunerea la infecții și poluanți agresivi sau repetitivi.
Până nu demult pentru țara noastră era agro-industrială și condițiile de viață socio-economice, condițiile postbelice (de după razboi, pentru cei care nu au mers la orele de istorie), separat de obiceiul extins excesiv al fumatului, au contribuit la starea de sănătate prin “coincidența” cu afecțiuni pulmonare cu vârf de apariție post-epocal (plămânii aparent sunt lenți).
O dezbatere actuală în comisia europeană este despre uzul echilibrat și impactul economic asupra agriculturii al neonicotinoidelor, substanțe folosite pentru combaterea daunătorilor, care afectează în special albinele, și foarte puțin mamiferele cu sânge cald (și barbații ca și femeile au mameloane, deci oamenii sunt mamifere, iar sânge cald nu au doar latinii).
În mod clar, fară vreo legatură între afecțiunile plămânilor și aceste substanțe, nu putem să nu ne gândim la asocierea între alte substanțe folosite de-a lungul timpului și ne-evaluate global cum se face acum, nu doar pentru albine și economia agrară.
România este apreciată mondial prin eforturile inclusiv concretizate legislativ ale conducerii Societății Romane de Pneumologie pentru combaterea fumatului.
Însă impactul individual asupra sănătății plămânilor fiecăruia nu poate fi evaluat de nicio comisie globală, ci de un medic specialist, recomandabil pneumolog.
Pneumologii cercetează de ani de zile legatura directă între plămâni de la nou-nascut și din copilărie până la adult la fiecare vârstă și la cine, cum și când apar boli respiratorii.
Pandemia ne-a demonstrat brutal și nemilos că oamenii în “perfectă” stare de sănătate au îndurat greu și, alteori invers, oameni sever afectați de boli cronice au trecut ușor prin infecția virală.
“Bitter sweet” (“dulce amar” românesc), personajul dr. House poate ca are dreptate: toată lumea minte, cu clar-viziunea zicalei “nu există om sănătos, ci nediagnosticat încă”.
Tehnologia medicală ne permite tratamentul afecțiunilor plămânilor cum pănă acum nu a existat și e în permanență dezvoltare.
Însă, prevenția ține de noi fiecare și împreună (plămânii sunt 2 și natural și sănătos respiră unison).
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
