Sindromul de apnee in somn pe intelesul tuturor

Sindromul de apnee in somn explicat pe intelesul tuturor de dna Dr. ANDREEA VLADAU, Medic specialist Pneumologie-Bronhoscopie, Doctorand in Medicina, Investigator Studii Clinice, cu competente deoseebite in Somnologie, Ecografie toracica si Endoscopie bronsica. Aflati cum apare sindromul de apnee in somn, care sunt simptomele, complicatiile, factorii de risc, cand trebuie sa consultati un medic, cum se pune diagnosticul si care sunt optiunile de tratament din urmatorul articol.

Sindromul de apnee in somn este o tulburare a somnului suficient de severa, in care respiratia se intrerupe si se reia, repetitiv, pe parcursul somnului. Este foarte probabil sa fie apnne in somn daca sforaiti zgomotos si daca va simtiti obosit chiar dupa o noapte de somn considerat neintrerupt.

Imagine preluata: https://tvsana.com.ar/especialidades-medicas/que-es-la-apnea-de-sueno/

Tipuri de apnee in somn

1. Apneea in somn obstructiva – cea mai frecventa, in care musculatura interiorului gatului  este relaxata

2. Apneea in somn centrala – cand creierul nu trimite semnale corecte muschilor care controleaza respiratia

3. Apneea in somn mixta – asocierea celor doua tipuri de apnee obstructiva si centrala.

Simptomele apneei in somn

• Sforait zgomotos
• Episoade de oprire a respiratiei in timpul somnului – observate in general de persoanele cu care dormiti
• Treziri bruste asociate cu lipsa de aer
• Trezire cu gura uscata sau cu durere in gat sau cu durere de cap
• Dificultatea de a dormi – insomnie
• Somnolenta diurna excesiva – hipersomnie
• Problema de atentie si concentrare, iritabilitate

Cand sa consultati un medic?

1. Sforait suficient de zgomotos cat va intrerupe somnul dvs sau al celorlalti

2. Lipsa de aer, senzatia de innecare sau sufocare – care va trezesc din somn

3. Pauze intermitente/episodice ale respiratiei in timpul somnului

4. Somnolenta excesiva in timpul zilei care va oboseste si va face sa adormiti / atipiti in fata televizorului, la munca sau cand conduceti.

Multe persoane nu cred ca sforaitul este un simptom al unei boli grave!
Nu toti pacientii cu apnee in somn sforaie!

Cum apare apnea in somn obstructiva?

Cand musculatura interiorului gatului se relaxeaza. Aceste grupe de muschi sustin palatal moale, uvula/”omuletul”, amigdalele, peretii laterali ai gatului si limba.
Cand acesti muschi se relaxeaza, caile respiratorii se inchid partial sau total in timpul inspirului, timp in care aerul ar trebui sa intre in plaman. 

Imagine preluata: http://asenarco.es/sindrome-de-apneahipopnea-del-sueno-2/

Acest lucru poate avea ca efect diminuarea nivelului de oxigenare in sange, asadar in tot corpul nu ajunge oxigen suficient pe perioada acestor blocaje.

Nivelul de oxigen din sange –reprezentat grafic pe parcursul somnului (arhiva personala Dr. Andreea Vladau)

Creierul sesizeaza aceasta imposibilitate de a respira si va trezeste pentru scurt timp pentru a putea deschide caile respiratorii. In general, trezirile acestea sunt atat de scurte ca durata incat de cele mai multe ori nu va amintiti ca s-au intamplat (microtreziri).
Aceste episoade se pot repeta de 5 sau mai mult de 30 de ori pe ora, pe durata noptii/somnului.
Aceste intreruperi de respiratie afecteaza capacitatea de atinge fazele profunde ale somnului si relaxarea necesara (somnul « bun », odihnitor).

Este posibil ca anumite persoane sa nu sesizeze si sa nu stie ca au aceste intreruperi.
Unele persoane cu acest tip de apnee in somn cred chiar ca dorm bine toata noaptea.

Factori de risc pentru apneea in somn obstructiva

1. Greutatea anormala – supraponderalitatea sau obezitatea – tesutul grasos din jurul gatului si cailor respiratorii superioare comprima si blocheaza respiratia. Atentie! Nu toate persoanele cu apnee in somn sunt supraponderale.
2. Circumferinta gatului – caile respiratorii sunt mai inguste daca circumferinta gatului este mai mare de 43 cm la barbate si mai mare de 38 cm la femei.
3. Cai respiratorii inguste anatomic – « de la natura » sau cand amigdalele sau zona oro-faringiana sunt marite (exemplu frecvent la copii).
4. Barbatii – fac mai frecvent apnee in somn decat femeile; dar riscul creste exponential si la femei supraponderale sau in perioada postmenopauza.
5. Varsta inaintata – este un factor de risc.
6. Istoricul familial – daca parintii/bunicii au apnee in somn, este foarte probabil sa aiba si persoana in causa, mostenind trasaturile anatomice predispozante.
7. Consumul de alcool sau sedative – prin faptul ca relaxeaza musculatura gatului.
8. Fumatul – creste inflamatia si retentia de lichide la nivelul cailor respiratorii superioare.
9. Congestia nazala – nasul infundat – problema anatomica sau cauzata de alergii.

Cum apare apneea in somn centrala?

Este o forma mai rara de apnee in somn care apare cand creierul nu trimite semnale musculaturii respiratorii. Aceasta inseamna ca nu puteti face efortul de a respira pe o perioada scurta de timp. Este posibil sa va treziti cu lipsa de aer sau ca va e greu sa adormiti sau sa reluati somnul.

Factori de risc pentru apneea in somn centrala

1. Varsta inaintata

2. Bolile cardiace – cei cu insuficienta cardiaca congestiva au risc crescut

3. Analegezicele narcotice – opioide, metadona

4. Accidentul vascular cerebral sau tumori cerebrale

Complicatiile sindromului de apnee in somn

• Oboseala din timpul zilei – trezirile si microtrezirile repetate in perioada de somn fac imposibil un somn odihnitor si reparator. Scade puterea de concentrare si atentie. Schimba starea si comportamentul – iritabilitate, deprimare.
• Hipertensiune arteriala sau boli cardiace (aritmii uneori fatale, infarct miocardic) sau accident vascular cerebral – faptul ca nivelul de oxigen din sange scade brusc si repetat in tipul apneilor, face sa creasca presiunea arteriala si sprasolicita inima.
• Diabet zaharat de tip 2 – apneile in somn predispun la rezistenta la insulina si diabet zaharat
• Sindrom metabolic (hipertensiune arteriala + colesterol crescut in sange + glicemie crescuta  + circumferinta taliei crescuta)
• Complicatii medicale si chirurgicale – persoanele cu apnee in somn au risc de complicatii crescut dupa o interventie chirurgicala majora pentru ca sunt predispuse la probleme respiratorii, mai ales cand sunt sédate si intinse pe spate.
• Afectare hepatica – rezultate anormale la analiza functiei hepatice, risc de semne de ciroza hepatica– « ficat gras, nealcoolic ».
• Privarea de somn a persoanelor cu care dormiti – apneea in somn poate prejudicia relatiile personale – partenerul/partenera un poate dormi, merg sa doarma in alta camera sau alt etaj al locuintei pentru a dormi.

Diagnosticul apneei in somn

• Polisomnografie nocturna – in laborator de somnologie – evalueaza in timp de dormiti activitatea cardiaca, pulmonara si cerebrala, miscarea picioarelor si bratelor, nivelul de oxigen din sange.

• Poligrafie cardio-respiratorie la domiciliu – masoara in timpul somnului: pulsul, nivelul de oxigen din sange, fluxul de aer, miscarile toracelui si abdomenului in somn.

• Imagine preluata: https://www.infosalus.com/salud-investigacion/noticia-edad-protege-efectos-producidos-hipoxia-apnea-sueno-20160519122817.html

In functie de rezultatul poligrafiei, medicul poate incepe terapia apneei in somn sau va recomanda investigatii suplimentare: evaluare ORL / cardiologie / neurologie / endocrinologie.

Poligrafie cardio-respiratorie – inregistrare pe 7 canale – apnei obstructive si hipopnei (arhiva personala Dr. Andreea Vladau)

• Puls-Oximetria nocturna – metoda de evaluare a nivelului de oxigen din sange si pulsului in timpul somnului

Puls-Oximetrie nocturna – nivelul de oxigen din sange si pulsul reprezentate grafic pe parcursul a noptii (arhiva personala Dr. Andreea Vladau)

Tratamentul apneei in somn

In caz de apnee in somn usoara:

• Medicul poate recomanda doar schimbari ale stilului de viata (exemplu: scaderea in greutate, oprirea fumatului).

In caz de apnee in somn moderata sau severa:

• Terapie cu presiune positiva continua in caile respiratorii – cu un aparat care “da” presiune printr-o masca asezata pe nas sau pe nas + gura, presiune care sa mentina caile respiratorii deschide in timp ce dormiti.

Imagini preluate: https://www.larazon.es/atusalud/salud/cinco-claves-para-mejorar-el-tratamiento-de-la-apnea-del-sueno-OB13653580; https://www.vitalaire.it/aree-terapeutiche/apnee-notturne/terapia; https://www.pikolin.com/es/blog/terapia-cpap-para-el-descanso-de-las-personas-que-sufren-apnea-del-sueno

!Este posibil sa fie testate mai multe tipuri de masti in functie de anatomía fetei si toleranta pentru eficienta terapiei!

• Aparate bucale – pentru mentinerea deschisa a gurii – dispozitive stomatologice care aduc barbia/mandibula in fata.

Imagine preluata: http://blog.orthoapnea.es/2016/10/13/apnea-obstructiva-dam-alternativa-cpap/

• Chirurgie  – in general se va recomanda daca nu au dat rezultate prímele terapii ale sindromului de apnee in somn.
  • Chirurgia nasului – rezectie polipi nazali, mucoasa ingrosata, deviatie sept nazal
  • Chirurgie pentru eliminarea amigdalelor marite
  • Chirurgie pentru scaderea in greutate – chirurgia obezitatii!

Pentru pacientii care se adreseaza chirurgiei obezitatii si au apnee in somn, se va initia mai intai terapia apneei in somn pentru scaderea riscului de complicatii intra- si postoperatorii si in perioada pana la scaderea in greutate tintita, cand e foarte probabil sa se remita sindromul de apnee in somn obstructiv.

Referinte

1. https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/sleep-apnea/diagnosis-treatment/drc-20377636
2. Obesity Algorithm®. ©2017-2018 Obesity Medicine Association
3. Hamdy et al. Obesity Updated. 2018
4. Schweickert W. Respiratory Failure in Obesity. Critical Care Medicine. 2018
5. Dumitrache-Rujinski S. et al. The Role of Overnight Pulse-Oximetry in Recognition of Obstructive Sleep Apnea Syndrome in Morbidly Obese and Non Obese Patients.