Cele mai frecvente boli ale aparatului genital masculin și cum să le recunoști 

Sănătatea aparatului genital masculin este adesea neglijată, deși afecțiunile care îl pot afecta sunt frecvente și uneori grave. De la infecții sau inflamații până la probleme de prostată ori afecțiuni testiculare, recunoașterea timpurie a simptomelor face diferența între un tratament simplu și complicații serioase. Diagnosticul corect și intervenția rapidă sunt esențiale, iar specialiștii urologi din Grupul Medical NORD oferă expertiza și soluțiile moderne necesare pentru a menține sănătatea intimă și pentru a preveni riscurile pe termen lung.

Importanța sănătății aparatului genital masculin

Aparatul genital masculin are un rol esențial nu doar în reproducere, ci și în menținerea echilibrului hormonal și a sănătății generale. Afecțiunile urologice sau andrologice netratate pot afecta fertilitatea, viața sexuală și chiar calitatea vieții de zi cu zi. De aceea, atenția acordată simptomelor și evaluările periodice sunt la fel de importante ca în cazul altor sisteme ale organismului.

De ce mulți bărbați amână controlul medical

Mulți bărbați evită vizita la urolog din rușine, teama de diagnostic sau convingerea că problemele vor trece de la sine. Această amânare poate transforma afecțiuni simple în boli complicate, greu de tratat. Normalizarea discuțiilor despre sănătatea intimă și înțelegerea importanței consultului medical sunt pași esențiali pentru prevenție.

Scopul acestui articol este de a prezenta cele mai frecvente afecțiuni ale aparatului genital masculin, modul în care se manifestă și importanța diagnosticării timpurii. Prin informare corectă și apelarea la specialiști, precum echipa Grupului Medical NORD, bărbații își pot proteja sănătatea, preveni complicațiile și beneficia de tratamente eficiente.

Anatomia aparatului genital masculin

Aparatul genital masculin este alcătuit din organe externe și interne, fiecare cu roluri bine definite în reproducere, urinare și funcționarea hormonală.

Organe externe

• Penisul – organul copulator și, totodată, calea prin care urina și sperma sunt eliminate la exterior.

• Scrotul – pungă cutanată care protejează și menține testiculele la o temperatură optimă pentru producerea spermatozoizilor.

• Testiculele – glande pereche care produc spermatozoizi și secretă testosteron, principalul hormon masculin.

Organe interne

• Prostata – glandă care produce o parte din lichidul seminal, esențial pentru mobilitatea și supraviețuirea spermatozoizilor.

• Veziculele seminale – contribuie la formarea spermei prin secreția de lichid bogat în substanțe nutritive.

• Canalele deferente – transportă spermatozoizii de la testicule către uretră, unde se amestecă cu secrețiile prostatei și veziculelor seminale.

Roluri principale

• Reproducere: prin producerea, maturarea și transportul spermatozoizilor.

• Urinare: penisul servește drept cale comună pentru eliminarea urinei.

• Secreție hormonală: testosteronul reglează dezvoltarea caracterelor sexuale masculine, dorința sexuală, masa musculară și densitatea osoasă [1].

Cele mai frecvente boli și afecțiuni ale aparatului genital masculin

Aparatul reproducător masculin poate fi afectat de o gamă largă de boli, de la infecții ușoare și inflamații până la afecțiuni grave, precum cancerul. Unele dintre ele apar brusc și necesită tratament de urgență, în timp ce altele evoluează lent, fiind descoperite adesea doar la controale de rutină. Recunoașterea semnelor timpurii și adresarea rapidă la medic sunt esențiale pentru un diagnostic corect și un tratament eficient, care poate preveni complicații serioase și menține sănătatea pe termen lung.

Infecții cu transmitere sexuală (ITS)

Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) reprezintă unele dintre cele mai frecvente probleme ale aparatului genital masculin și pot afecta atât sănătatea intimă, cât și fertilitatea. De multe ori, aceste boli sunt subdiagnosticate, pentru că unele pot fi asimptomatice sau manifestările sunt discrete.

Cele mai întâlnite ITS la bărbați sunt:

• Chlamydia – poate provoca secreții uretrale transparente sau albicioase și usturime la urinare; netratată, poate afecta fertilitatea.

• Gonoreea – se manifestă prin secreții abundente, gălbui sau verzui, usturime intensă la urinare și disconfort genital.

• Sifilisul – apare inițial ca o rană nedureroasă la nivelul penisului, care dispare spontan, dar boala evoluează în etape și poate afecta întregul organism.

• HPV (virusul papiloma uman) – unele tulpini determină apariția verucilor genitale (condiloame), altele cresc riscul de cancer.

• Herpesul genital – se manifestă prin vezicule dureroase, grupate pe penis sau în jurul organelor genitale, însoțite de arsură și mâncărime.

• HIV – virus care atacă sistemul imunitar; în fazele incipiente poate trece neobservat, dar pe termen lung compromite capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile.

Simptome sugestive la bărbați:

• secreții anormale din uretră,

• usturime sau durere la urinare,

• apariția de răni, vezicule sau negi pe penis,

• durere testiculară sau inghinală,

• mâncărime sau inflamație în zona genitală.

ITS-urile nu trebuie ignorate: netratate, pot duce la complicații precum infertilitate, boli cronice sau transmiterea către partener(ă). Diagnosticarea se face prin analize de laborator, iar tratamentul trebuie urmat întotdeauna la recomandarea medicului [2].

Prostatita

Prostatita este inflamația prostatei, o glandă situată sub vezica urinară, responsabilă de producerea unei părți din lichidul seminal. Această afecțiune poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la bărbații tineri și de vârstă mijlocie.

Forme principale

• Prostatita acută bacteriană – apare brusc, cauzată de infecții bacteriene, și se manifestă prin simptome intense.

• Prostatita cronică bacteriană – caracterizată prin episoade recurente de infecție.

• Prostatita cronică/sindromul durerii pelvine cronice – cea mai comună formă; simptome persistente, dar fără o cauză bacteriană clară.

Simptome frecvente

• dureri în zona pelviană, lombară sau genitală,

• urinări frecvente și cu dificultate, jet urinar slab, senzația de golire incompletă,

• usturime sau disconfort la urinare,

• febră și frisoane (în formele acute),

• durere la ejaculare sau scăderea calității vieții sexuale.

Complicații posibile

Dacă nu este tratată, prostatita poate evolua spre infecții recurente, abces prostatic sau probleme de fertilitate.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul se pune prin anamneză, examen clinic, analize de urină, urocultură și, uneori, ecografie. Tratamentul variază în funcție de cauză și poate include antibiotice, antiinflamatoare, relaxante musculare sau fizioterapie. Consultul la urolog este esențial pentru alegerea terapiei potrivite și pentru prevenirea complicațiilor [3].

Hiperplazia benignă de prostată (HBP)

Hiperplazia benignă de prostată este o afecțiune frecventă la bărbații de peste 50 de ani, caracterizată prin creșterea în volum a prostatei. Această mărire este noncanceroasă, dar, prin localizarea glandei sub vezica urinară și în jurul uretrei, poate duce la dificultăți de urinare.

Simptome caracteristice

• urinări frecvente, mai ales noaptea (nicturie),
• jet urinar slab sau întrerupt,
• senzația de golire incompletă a vezicii,
• nevoie urgentă de a urina, chiar și la cantități mici,
• dificultate la începerea urinării (ezitare).

Complicații posibile

Netratată, HBP poate provoca infecții urinare recurente, retenție urinară acută (incapacitatea de a urina), formarea de calculi vezicali sau chiar afectarea rinichilor din cauza presiunii crescute asupra tractului urinar.

Diagnostic și tratament

Evaluarea include anamneză, tușeu rectal, ecografie, analize de sânge (inclusiv PSA pentru excluderea cancerului de prostată) și teste urinare.
Tratamentul depinde de severitatea simptomelor:

• medicație (alfa-blocante, inhibitori de 5-alfa-reductază),
• proceduri minim invazive (rezecție transuretrală, laser),
• chirurgie în cazurile severe.

Consultul periodic la urolog este esențial pentru monitorizare și pentru alegerea celei mai bune soluții terapeutice [4].

Cancerul de prostată

Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, mai ales după vârsta de 50 de ani. Este adesea asimptomatic în stadiile inițiale, ceea ce face depistarea precoce extrem de importantă pentru succesul tratamentului.

Factori de risc

• Vârstă înaintată – peste 50 de ani, riscul crește semnificativ.

• Istoric familial – rude de gradul I cu cancer de prostată.

• Rasă – bărbații de origine afro-americană au un risc mai mare.

• Dieta și stilul de viață – consum excesiv de grăsimi animale și lipsa activității fizice.

Importanța screeningului PSA

• Testul PSA (antigenul specific prostatic) măsoară nivelul unei proteine produse de prostată în sânge.

• Niveluri crescute pot indica cancer, hiperplazie benignă sau inflamații.

• Screeningul regulat permite depistarea tumorilor înainte ca simptomele să apară, crescând șansele de tratament eficient și vindecare.

Semne de alarmă

• dificultăți la urinare sau jet urinar slab,

• sânge în urină sau în spermă,

• dureri persistente în zona pelvină sau lombară,

• pierdere inexplicabilă în greutate și oboseală,

• simptome digestive sau urinare persistente, care nu se ameliorează cu tratamente simple.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se confirmă prin tușeu rectal, analize PSA și biopsie de prostată.

• Opțiunile de tratament depind de stadiul bolii: supraveghere activă, chirurgie, radioterapie, terapie hormonală sau chimioterapie.

Consultul regulat la urolog și testarea PSA sunt cheia depistării timpurii, prevenind complicațiile grave și crescând șansele de supraviețuire [2].

Cancerul testicular

Cancerul testicular este o formă rară, dar importantă de cancer masculin, care afectează în special bărbații tineri, cu vârste între 20 și 40 de ani. Din fericire, atunci când este depistat devreme, rata de vindecare este foarte mare.

Simptome frecvente

• Noduli sau umflături la nivelul unui testicul – pot fi tari și nedureroase.

• Creștere în volum a unui testicul, cu diferențe vizibile față de celălalt.

• Disconfort sau durere ușoară în scrot sau abdomenul inferior.

• Rareori, simptome sistemice precum dureri lombare, tuse sau dificultăți respiratorii, în cazul metastazelor.

Importanța autoverificării lunare

• Autopalparea testiculară este metoda cea mai simplă și eficientă pentru depistarea precoce a cancerului.

• Se recomandă realizarea unei verificări o dată pe lună, după dușul cald, când scrotul este relaxat.

• Orice modificare a formei, dimensiunii sau consistenței testiculelor trebuie evaluată imediat de un urolog.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se confirmă prin ecografie testiculară și, dacă este nevoie, analize de sânge pentru markeri tumorali (AFP, hCG, LDH).

• Tratamentul depinde de tipul și stadiul tumorii și poate include chirurgie, chimioterapie sau radioterapie.

• Depistarea precoce oferă cele mai bune șanse de vindecare completă și menținerea fertilității [4].

Torsiunea testiculară

Torsiunea testiculară reprezintă o urgență medicală care apare atunci când testiculul se răsucește în jurul cordonului spermatic, întrerupând alimentarea cu sânge. Această situație necesită intervenție chirurgicală imediată pentru a preveni afectarea ireversibilă sau pierderea testiculului.

Simptome caracteristice

• Durere bruscă și intensă la nivelul unui testicul, adesea asociată cu greață sau vărsături.

• Testicul ridicat sau poziționat asimetric în scrot.

• Posibilă umflare și roșeață a scrotului.

• Durere abdominală sau inghinală, uneori confundată cu alte afecțiuni.

Urgență medicală

• Torsiunea testiculară trebuie tratată în primele 6 ore pentru a crește șansele de salvare a testiculului.

• Orice întârziere poate duce la necroză testiculară și necesitatea de a îndepărta testiculul afectat.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se pune rapid pe baza examenului clinic și, în unele cazuri, este confirmată prin ecografie Doppler pentru evaluarea fluxului sanguin.

• Tratamentul este chirurgical, constând în detorsiunea testiculului și fixarea acestuia pentru a preveni recidiva.

• Intervenția promptă este singura metodă de a salva testiculul și de a preveni complicațiile pe termen lung [1].

Varicocelul

Varicocelul este o dilatare anormală a venelor din scrot, similară cu varicele de la nivelul picioarelor. Această afecțiune afectează frecvent testiculul stâng și apare mai des la bărbații tineri, în special între 15 și 25 de ani.

Simptome și semne caracteristice

• Adesea asimptomatic – mulți bărbați descoperă varicocelul doar în timpul unui control de rutină sau evaluare pentru infertilitate.

• Senzație de greutate sau disconfort în scrot, mai ales după efort fizic sau perioade lungi de stat în picioare.

• Aspectul scrotului este caracteristic, datorită venelor dilatate și sinuoase vizibile sub piele.

Complicații posibile

• Infertilitate masculină – varicocelul poate afecta producția și calitatea spermatozoizilor prin creșterea temperaturii testiculare și afectarea circulației sanguine.

• Atrofia testiculară (scăderea dimensiunii testiculului) în cazurile severe și netratate.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se pune prin examen clinic, ecografie Doppler testiculară și, dacă este necesar, analize de spermă.

• Tratamentul este recomandat dacă există durere, infertilitate sau afectare vizibilă a testiculului și poate include:

  • Chirurgie clasică pentru ligatura venelor dilatate,

  • Proceduri minim invazive (embolizare percutană).

Monitorizarea regulată și evaluarea fertilității sunt esențiale, mai ales pentru bărbații care intenționează să devină părinți [3].

Orhită și epididimită

Orhita și epididimita sunt inflamații ale testiculelor și, respectiv, ale epididimului (canalul unde spermatozoizii se maturizează). Aceste afecțiuni sunt, în majoritatea cazurilor, de origine infecțioasă, cauzate fie de bacterii (cum ar fi cele responsabile de infecțiile urinare sau ITS), fie, mai rar, de virusuri (ex. virusul oreionului).

Simptome frecvente

• Durere testiculară bruscă sau progresivă, care poate radia spre zona inghinală sau abdomenul inferior.

• Umflături și sensibilitate a testiculului sau a scrotului.

• Febră și frisoane, mai ales în formele acute.

• Disconfort la urinare sau secreții uretrale, dacă infecția are și componentă uretrală.

Complicații posibile

• Infecțiile netratate pot duce la atrofie testiculară, scăderea fertilității sau formarea de abcese.

• Inflamațiile recurente pot afecta permanent structura testiculară și funcția reproductivă.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se realizează prin examen clinic, analize de sânge și urină, urocultură, teste pentru ITS și, uneori, ecografie Doppler testiculară.

• Tratamentul depinde de cauză:

  • Antibiotice pentru formele bacteriene,

  • Antivirale și tratament simptomatic pentru formele virale,

  • Analgezice și antiinflamatoare pentru reducerea durerii și a inflamației.

Consultul rapid la urolog este esențial pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura recuperarea completă a funcției testiculare [4].

Priapismul

Priapismul reprezintă o urgență medicală caracterizată printr-o erecție persistentă și dureroasă, care apare fără stimulare sexuală și nu se ameliorează spontan. Este o afecțiune rară, dar gravă, care poate afecta permanent funcția erectilă dacă nu este tratată prompt.

Tipuri principale

• Priapism ischemic (cel mai frecvent) – sângele rămâne blocat în penis, ducând la durere intensă și risc de necroză tisulară.

• Priapism neischemici (arterial) – mai rar, cauzat de flux sanguin excesiv, durerea este mai redusă.

• Priapism recurent/intermitent – episoade scurte, dar repetate, adesea asociate cu anumite boli (ex. anemia falciformă).

Simptome frecvente

• Erecție persistentă și rigidă care durează mai mult de 4 ore.

• Durere intensă localizată la nivelul penisului.

• Posibilă roșeață sau umflături ale organului.

Complicații

• Leziuni permanente ale țesutului erectil și disfuncție erectilă pe termen lung.

• Fibroză peniană și deformări ale penisului dacă tratamentul este întârziat.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se bazează pe examinarea clinică și, uneori, analize ale sângelui din corpul cavernos pentru a diferenția tipul de priapism.

• Tratamentul trebuie instituit de urgență și poate include:

  • Aspirația sângelui stagnant din corpul cavernos,

  • Injectarea de medicamente vasoconstrictoare,

  • Intervenții chirurgicale în cazurile severe sau persistente.

Priapismul necesită adresare imediată la urgențe; orice întârziere poate duce la pierderea permanentă a funcției sexuale [2].

Disfuncția erectilă

Disfuncția erectilă reprezintă incapacitatea constantă de a obține sau menține o erecție suficientă pentru activitatea sexuală satisfăcătoare. Este o afecțiune frecventă la bărbați, care poate afecta nu doar viața sexuală, ci și starea psihologică și relațiile intime.

Cauze principale

Cauze organice:

• Probleme cardiovasculare care afectează fluxul sanguin la nivelul penisului.
• Diabet zaharat, hipertensiune arterială sau ateroscleroză.
• Dezechilibre hormonale, în special deficit de testosteron.
• Efecte secundare ale unor medicamente (antihipertensive, antidepresive etc.).
• Afecțiuni neurologice (paralizii, traumatisme medulare, scleroză multiplă).

Cauze psihologice:

• Stres, anxietate sau depresie.
• Probleme în relațiile intime sau conflicte emoționale.
• Frici legate de performanță sexuală.

Diferențiere față de impotența ocazională

• Impotența ocazională apare sporadic și este adesea legată de stres, oboseală sau consum de alcool.

• Disfuncția erectilă este persistentă și afectează consecvent capacitatea sexuală, necesitând evaluare medicală.

Diagnostic și tratament

• Evaluarea începe cu anamneza detaliată, examen fizic și analize de sânge pentru hormoni și afecțiuni asociate.

• În funcție de cauză, tratamentele pot include:

  • Terapie medicamentoasă (inhibitori PDE5),

  • Terapie hormonală, dacă există deficit de testosteron,

  • Psihoterapie sau consiliere sexuală pentru cauze emoționale,

  • Dispozitive mecanice sau intervenții chirurgicale în cazuri severe.

Disfuncția erectilă este tratabilă în majoritatea cazurilor, iar adresarea la specialist poate preveni agravarea și complicațiile psihologice [1].

Boli dermatologice genitale

Bărbații pot fi afectați de diverse afecțiuni dermatologice la nivelul organelor genitale, care, deși nu pun neapărat viața în pericol, pot provoca disconfort, prurit și probleme de igienă sau sexualitate. Recunoașterea timpurie și tratamentul corect sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și a transmiterii unor boli infecțioase.

Cele mai frecvente boli dermatologice genitale

Balanita

• Inflamația capului penisului (glandului).
• Simptome: roșeață, umflături, secreții neplăcute, prurit sau arsură.
• Cauze: igienă insuficientă, infecții bacteriene sau fungice.

Candidoza genitală

• Infecție fungică produsă de Candida albicans.
• Simptome: mâncărime intensă, roșeață, depozite albicioase pe gland sau prepuciu, senzație de usturime la urinare.

Lichen scleros

• Boală cronică inflamatorie, care poate afecta prepuciul și glandul.
• Simptome: pete albe, subțierea pielii, disconfort, durere la urinare sau relație sexuală.
• Necesită tratament medical pentru prevenirea complicațiilor, inclusiv dificultăți la retragerea prepuciului.

Condiloame genitale (veruci cauzate de HPV)

• Manifestări: excrescențe moi, de culoare roz sau cenușie, pe penis, scrot sau în zona inghinală.
• Sunt contagioase și se transmit prin contact sexual.
• Necesită evaluare și tratament pentru a preveni extinderea și recurența.

Simptome generale comune

• Prurit (mâncărime) intens sau disconfort la nivelul organelor genitale.

• Modificări cutanate vizibile: roșeață, umflături, pete sau excrescențe.

• Senzație de arsură sau durere, mai ales la urinare sau contact sexual.

Diagnostic și tratament

• Diagnosticul se face prin examen clinic, teste de laborator (cultură bacteriană, test fungic, HPV) și, în unele cazuri, biopsie.

• Tratamentul depinde de cauză: antifungice, antibiotice, creme antiinflamatorii sau proceduri de îndepărtare a verucilor.

• Igiena corespunzătoare și consultul regulat la dermatolog sau urolog previn recurența și complicațiile [3].

Cum să recunoști bolile aparatului genital masculin și când să mergi la medic

Recunoașterea timpurie a semnelor și simptomelor bolilor aparatului genital masculin este esențială pentru prevenirea complicațiilor și menținerea sănătății pe termen lung. Unele afecțiuni se manifestă subtil, în timp ce altele apar brusc și necesită intervenție rapidă.

Semne de alarmă

Există câteva simptome care nu trebuie ignorate:

• durere bruscă sau persistentă la nivelul testiculelor sau penisului,
• apariția de noduli sau umflături,
• secreții anormale,
• sângerări,
• dificultăți la urinare sau jet urinar slab.

Acestea pot indica infecții, inflamații, tumori sau alte afecțiuni care necesită evaluare medicală imediată. Ignorarea lor poate duce la complicații serioase, inclusiv infertilitate sau afectarea permanentă a organelor genitale [2].

Autopalparea testiculară și controalele urologice

O metodă simplă și eficientă de depistare precoce a problemelor testiculare este autopalparea lunară. Aceasta permite identificarea oricăror modificări de volum, duritate sau consistență a testiculelor. În plus, controalele periodice la urolog, chiar și în lipsa simptomelor, sunt recomandate mai ales pentru bărbații peste 40–50 de ani sau cei cu factori de risc. Aceste controale includ examen clinic, analize de sânge și, dacă este cazul, ecografie sau teste suplimentare [1].

Situații de urgență

Anumite simptome necesită adresare imediată la medic sau la unități de urgență:

• torsiunea testiculară, care poate duce rapid la necroză testiculară;
• priapismul, adică erecția dureroasă prelungită;
• durerile acute severe în zona genitală sau pelvină.

Intervenția promptă în aceste cazuri este esențială pentru salvarea funcției organelor genitale și prevenirea complicațiilor permanente [4].

Prevenție și stil de viață sănătos

Menținerea sănătății aparatului genital masculin depinde nu doar de monitorizarea medicală, ci și de obiceiurile zilnice și stilul de viață. Prevenția începe cu măsuri simple, dar eficiente, care reduc riscul apariției afecțiunilor și contribuie la o viață sexuală și reproductivă sănătoasă.

Igienă intimă corectă

O igienă adecvată a organelor genitale previne infecțiile bacteriene, fungice și inflamațiile. Aceasta include spălarea zilnică cu apă și săpun delicat, uscarea corespunzătoare a scrotului și penisului, precum și evitarea produselor iritante care pot cauza mâncărime sau roșeață. Igiena este esențială mai ales pentru bărbații necircumciși, unde acumularea secrețiilor poate favoriza balanita sau alte infecții [2].

Viață sexuală protejată

Utilizarea prezervativelor și evitarea contactelor sexuale neprotejate reduc riscul infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV și HPV. Educația sexuală, comunicarea deschisă cu partenerul și consultul regulat la medic sunt componente importante pentru prevenirea bolilor genitale.

Alimentație sănătoasă, sport, renunțare la fumat și alcool

Un stil de viață sănătos susține sănătatea generală și circulația sanguină, factori esențiali pentru funcția sexuală și sănătatea prostatei. Alimentația bogată în fructe, legume, fibre și acizi grași omega-3, alături de activitate fizică regulată, ajută la prevenirea obezității și a bolilor cardiovasculare. Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului reduc riscul de disfuncție erectilă și de cancer de prostată.

Screening regulat și controale medicale

Evaluările medicale periodice sunt esențiale pentru depistarea precoce a afecțiunilor prostatei, testiculelor și organelor genitale. Printre acestea se numără:

• Testul PSA – pentru detectarea timpurie a cancerului de prostată.

• Ecografia testiculară și ecografia prostatei – pentru identificarea nodulilor sau a structurilor anormale.

• Analize de laborator și consult urologic – pentru evaluarea generală a sănătății și prevenirea complicațiilor [3].

Adoptarea acestor măsuri simple, combinate cu informarea corectă despre semnele de alarmă, contribuie semnificativ la prevenirea bolilor aparatului genital masculin și la menținerea unei calități bune a vieții.

Sănătatea aparatului genital masculin este esențială pentru fertilitate, funcția sexuală și starea generală de bine. Depistarea timpurie a afecțiunilor, recunoașterea semnelor de alarmă și consultul regulat la urolog reduc semnificativ riscul complicațiilor grave. Prin menținerea unui stil de viață sănătos, igienă corectă, viață sexuală protejată și controale periodice, bărbații pot preveni multe probleme și pot beneficia de tratamente eficiente atunci când este nevoie. Specialiștii din Grupul Medical NORD oferă expertiza necesară pentru diagnostic corect și management adecvat al sănătății intime.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse: