Stimularea Magnetică Transcraniană (rTMS): ce este, când se recomandă și cum funcționează la Centrul Integrat de Terapia Durerii NORD 

Accesul la tehnologii moderne poate schimba modul în care gestionezi durerea cronică sau unele afecțiuni neurologice și psihice. Dacă te-ai informat despre terapii pentru durere sau tulburări precum depresia, probabil ai întâlnit și metoda de stimulare magnetică transcraniană sau rTMS. În rândurile următoare, afli ce presupune această terapie, pentru cine este potrivită, pașii de urmat și la ce rezultate să te aștepți.

Ce înseamnă stimularea magnetică transcraniană (rTMS)?

Stimularea magnetică transcraniană (rTMS) reprezintă o terapie modernă, minim invazivă, care utilizează impulsuri magnetice scurte pentru a stimula zone bine definite din cortexul cerebral. O bobină poziționată pe capul pacientului, prin care trece curent de intensitate, produce câmp magnetic repetitiv orientat către zona de interogare. În funcție de patologie și protocolul ales, zona stimulată poate fi diferită. Impulsurile magnetice se transformă în impulsuri electrice, depolarizând axonii și stimulând sau inhibând rețelele neuronale la nivelul sistemului nervos. Tratamentul este utilizat, în principal, în terapia durerii, psihiatrie, neurologie, în reabilitare funcțională, cercetare neurofiziologică, dar și în alte domenii medicale.  

Astfel, anumite rețele neuronale – de exemplu, cele implicate în modularea durerii sau în controlul emoțiilor – pot fi activate sau, dimpotrivă, pot fi blocate. Îți poți imagina rTMS ca pe o formă de “antrenament” pentru creier, gândit să restabilească echilibrul în zonele afectate de boală.

Beneficiile principale ale rTMS:

• nu implică anestezie sau incizii, nu presupune internare;
• disconfortul este scăzut, iar terapiile se desfășoară sub monitorizare atentă;
• poate fi inclusă alături de tratamentul medicamentos sau alte tehnici de reabilitare. [1]

Domenii de aplicare pentru rTMS

În cadrul Centrului Integrat de Terapia Durerii, medicii recomandă stimularea magnetică transcraniană ca parte a unei abordări complete. rTMS este aprobată în numeroase țări pentru utilizare clinică și cercetare, iar aplicările principale includ:

• terapia durerii cronice: rTMS se utilizează la pacienții cu neuropatii (ex: durerile care apar după traumatisme nervoase sau diabet zaharat), dureri de spate nereceptive la alte terapii sau chiar în sindroame dureroase cauzate de accidente vasculare cerebrale. Vezi aici câteva metode inovative de terapie a durerii utilizate în clinicile moderne.
• tulburări psihice: rTMS ajută persoanele cu depresie rezistentă la tratamente clasice, anxietate accentuată, tulburări obsesiv-compulsive sau stări posttraumatice.
• afecțiuni neurologice: terapia e inclusă în reabilitarea după accident vascular, pentru tulburări de mișcare, insomnie cronică sau acufene (țiuituri persistente în urechi).
• cercetare neuroștiințifică: rTMS se folosește și ca instrument de investigare a funcțiilor creierului în diferite patologii. 
• situații în care tratamentele convenționale asociate au fost epuizate sau nu mai dau rezultatele cerute. Tehnica este complementară tratamentului deja prescris de către medicul specialist în Terapia Durerii și își dovedește eficacitatea prin controlarea nivelului durerilor cronice de fond, dar și a crizelor dureroase. Anumiți factori pot interfera cu ședințele SMT, fapt pentru care pacientul trebuie să informeze medicul specialist dacă consuma excesiv: cafea, alcool, droguri sau medicamente, întrucât aceste substanțe pot modifica nivelul de excitabilitate și sensibilitate corticală. [2]

Criterii pentru includerea în tratamentul cu rTMS

Înainte de orice tratament, echipa medicală NORD recomandă o discuție detaliată și evaluări specifice. Pentru stimularea magnetică transcraniană, protocolul de includere la CITD presupune:

1. Consult multidisciplinar – medicul evaluează istoricul medical: simptome, diagnostice anterioare, tratamente încercate și răspunsul la acestea.
2. Investigații suplimentare – RMN cerebral pentru a exclude contraindicații precum tumori sau leziuni structurale. Dacă RMN-ul nu e posibil, CT-ul poate reprezenta o alternativă validă. Aici găsești o comparație între CT și RMN. 
3. Discuția obiectivelor tratamentului – pacientul descrie clar așteptările și împreună cu medicul stabilesc indicatorii de progres.
4. Identificarea dispozitivelor metalice sau a implanturilor – listarea tuturor dispozitivelor este obligatorie pentru siguranță.
5. Personalizarea protocolului – medicul stabilește numărul de ședințe și parametrii tehnici adaptați fiecărei persoane.

Acest traseu detaliat ajută la alegerea unui protocol rTMS potrivit pentru nevoile tale și la reducerea riscurilor.

Contraindicațiile rTMS: cine trebuie să evite procedura?

rTMS este o procedură sigură pentru cei mai mulți pacienți, cu precauții atente. Medicul analizează individual riscurile, conform următoarelor criterii:

Contraindicații absolute:

• implant/obiect metalic în zona capului sau la nivel cerebral (ex: valve, clipuri vasculare, șuruburi, device auditiv implantat);
• stimulator cardiac sau neurostimulator implantat, valvă pentru drenaj lichid cefalorahidian;
• epilepsie activă sau istoric de convulsii fără control medicamentos;
• sarcină confirmată (din lipsă de date despre siguranță);
• persoane sub 18 ani.

Contraindicații relative:

• antecedente de traumatisme craniene severe sau intervenții chirurgicale cerebrale;
• psihopatii severe netratate, afecțiuni neurologice complicate;
• afecțiuni cardiace sau respiratorii avansate;
• istoric de leșinuri sau pierderi bruște de cunoștință.

Dacă ai contraindicații relative, echipa CITD va discuta cu tine despre posibile adaptări sau investigații suplimentare, pentru a decide în siguranță. [3]

Cum se desfășoară ședințele de stimulare magnetică transcraniană?

Sedința începe prin măsurarea Potențialului Evocat Motor (PEM), când se înregistrează activitatea mușchilor cu ajutorul electrozilor conectați la nivelul încheieturii mâinii. Prin activarea bobinei, câmpul magnetic generat va permite inițierea unui răspuns de tip mișcare a încheieturii mâinii. Locul stimulării va reprezenta punctul de referință pentru ședințele următoare.

Ședințele nu sunt dureroase, însă, este posibil ca pacientul să simtă o mică pișcătură la locul unde este aplicată bobina. În timpul acestora, se vor determina: nivelul durerii, al oboselii, respectiv al calității somnului. La finalul unui bloc de 5-10-15-20 de ședințe, în funcție de pacient, se vor efectua evaluări mai exacte pentru a decide: fie continuarea tratamentului prin ședințe repetate la intervale de timp regulate, fie oprirea acestuia.

Riscuri, efecte secundare și recomandări practice

Metoda rTMS se consideră sigură, dacă respecți indicațiile. Totuși, există câteva reacții adverse – de obicei, ușoare și trecătoare:

• durere ușoară de cap sau senzație de presiune localizată la nivelul scalpului, care dispare de la sine;
• oboseală sau somnolență după ședință;
• mai rar, la persoane cu istoric de epilepsie, există un risc minim de criză convulsivă.

Pentru a limita disconfortul și a crește eficiența, respectă următoarele recomandări:

• hidratează-te bine atât înainte, cât și după ședință;
• odihnește-te și evită efortul intens în ziua respectivă;
• dacă te deranjează zgomotul bobinei, folosește dopuri de urechi sau căști speciale (la cererea ta, se pot oferi în clinici);
• nu te urca la volan dacă te simți obosit după tratament, mai ales la primele ședințe;
• comunică medicului orice reacție neobișnuită, durată sau intensitate crescută a simptomelor;
• informează echipa despre medicamentele existente; unele pot interfera cu rTMS.

Aceste măsuri simple asigură desfășurarea terapiilor într-un cadru sigur, sub control permanent. [4]

Durata tratamentului rTMS: structură, frecvență și menținere

În funcție de patologia și durerea pacientului, protocolul este diferit de la o persoană la alta. În general, prima secvență a protocolului constă în parcurgerea zilnică a ședințelor SMT, timp de 5 zile, în medie 45 min/ședință. În partea a doua a protocolului, ședințele se pot desfășura identic (zilnic) sau se distanțează la câteva zile. După 10 ședințe, în funcție de pacient și evoluția durerilor sale, se poate propune SMT pentru menținerea efectului benefic dobândit, în funcție de situația și nevoia fiecărui pacient (la început, o dată pe săptămână, ulterior mărind intervalul de timp între ședințe).

Care este obiectivul tehnicii SMT? 

Obiectivul tehnicii SMT este de a permite:

• o reducere semnificativă a durerii (aprox 50%) determinată cu ajutorul anumitor scale de evaluare a durerii cronice,
• o îmbunătățire a calității somnului,
• o reducere a consumului de medicamente,
• o îmbunătățire a calității vieții,
• poate chiar reluarea unei activități fizice regulate sau a activității profesionale, toate acestea în cadrul unui protocol multimodal.

Conform studiilor de specialitate, aprox. 75-80% din pacienți sunt receptivi la această tehnică, cu diferite grade de ameliorare.

 Dacă te interesează terapii avansate pentru dureri cronice sau afecțiuni neurologice, stabilește o consultație de specialitate la NORD. Experții te ajută să găsești abordarea corectă: de la diagnostic rapid, la tratament și recuperare. 

Surse 

[1, 4] “Transcranial Magnetic Stimulation – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2025, www.mayoclinic.org/tests-procedures/transcranial-magnetic-stimulation/about/pac-20384625. Accessed 22 Dec. 2025.

‌[2] Boyd, Lara, et al. “Use of Transcranial Magnetic Stimulation in the Treatment of Selected Movement Disorders.” Degenerative Neurological and Neuromuscular Disease, vol. 4, 1 Dec. 2014, pp. 133–133, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7337234/, https://doi.org/10.2147/dnnd.s70079. Accessed 22 Dec. 2025.

[3] Mann, Sukhmanjeet Kaur, and Narpinder K Malhi. “Repetitive Transcranial Magnetic Stimulation.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 6 Mar. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK568715/. Accessed 22 Dec. 2025.