Epilepsie: simptome, cauze, diagnostic corect și combaterea stigmei

Epilepsia este o afecțiune neurologică cronică care afectează milioane de oameni din întreaga lume, dar care rămâne adesea în umbra ignoranței și a stigmei sociale. La nivel global, aproximativ 8-10% dintre oameni vor experimenta o criză epileptică în viața lor, iar unii dintre aceștia vor dezvolta epilepsie, o afecțiune caracterizată prin crize recurente. 

În fiecare an Liga Mondială Împotriva Epilepsiei organizează Ziua Internațională a Epilepsiei cu scopul de a aduce în atenție această boală și de a crește nivelul de conștientizare și înțelegere a acesteia. În acest articol vom explora ce este epilepsia, cum se manifestă, care sunt factorii declanșatori ai crizelor și cum se obține un diagnostic corect.

Ce este epilepsia?

Epilepsia este o afecțiune neurologică caracterizată prin prezența unor crize recurente, cauzate de o activitate electrică anormală a neuronilor din creier. Aceasta poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă sau gen, iar formele de epilepsie variază în funcție de tipul și frecvența crizelor. În multe cazuri epilepsia poate fi tratată eficient cu medicamente, dar există și forme de epilepsie care sunt rezistente la tratamentele convenționale, iar pentru acești pacienți pot fi necesare opțiuni mai avansate, cum ar fi intervențiile chirurgicale.

Cum se manifestă epilepsia? 

Crizele epileptice se manifestă în moduri diferite, iar simptomele pot varia semnificativ de la o persoană la alta. Cea mai cunoscută formă de criză este pierderea bruscă a conștienței, adesea însoțită de căderea la sol și de contracții musculare generalizate (crize tonico-clonice). Totuși, există și manifestări mai subtile ale epilepsiei, care pot include:

• Senzații la nivelul pielii sau epigastrice: Acestea pot include furnicături, senzație de „ciupire” sau disconfort în zona abdomenului.
• Fenomen discognitive: Pacienții pot experimenta pierderi de memorie temporare sau senzații de confuzie.
• Blocaje comportamentale: Persoanele afectate pot avea momente în care nu sunt capabile să își controleze acțiunile sau comportamentele.
• Automatisme: Acestea pot include mișcări involuntare repetate, cum ar fi mestecatul sau atingerea obiectelor.
• Experiențe de tip deja-vu: Persoanele pot trăi momente în care simt că au trăit deja o experiență, deși aceasta este pentru prima dată.
• Fenomen de iluzii optice sau auditive: Se pot manifesta halucinații vizuale sau auditive.

Aceste simptome sunt adesea subtile și pot trece neobservate de către cei din jur, ceea ce face ca diagnosticarea epilepsiei să fie o provocare. Dacă cineva este suspectat că suferă de epilepsie este esențial să se consulte cu un neurolog specialist în epileptologie pentru a confirma diagnosticul.

Criza de epilepsie: cauze și factori declanșatori

Criza epileptică este definită ca o activitate electrică anormală a neuronilor din creier, care poate apărea brusc și poate varia ca intensitate și durată. Factorii care pot declanșa o criză epileptică sunt multipli și includ:

• Stresul: Stresul emoțional și fizic poate contribui la apariția crizelor.
• Lipsa somnului: O perioadă prelungită de insomnie sau un somn de proastă calitate poate reprezenta un factor declanșator important.
• Consumul de alcool: Alcoolul poate influența activitatea electrică din creier și poate crește riscul de crize.
• Luminile puternice sau intermitente: Unele persoane cu epilepsie sunt sensibile la stimulii vizuali, precum lumini care pâlpâie rapid.
• Unele medicamente: Anumite medicamente pot interfera cu echilibrul electric al creierului și pot provoca crize.
• Alimentația: Dietele nesănătoase sau lipsa unei alimentații echilibrate pot influența negativ creierul și pot contribui la declanșarea crizelor.

Este important ca persoanele cu epilepsie să identifice și să evite acești factori declanșatori, pentru a minimiza riscul apariției crizelor. De asemenea, un medic epileptolog poate recomanda un plan personalizat de gestionare a factorilor declanșatori.

Epilepsie la copii: cum se manifestă și cum se tratează

Epilepsia la copii este o problemă importantă de sănătate publică. Deși această afecțiune poate apărea la orice vârstă, mulți copii dezvoltă epilepsie înainte de vârsta de 5 ani. Crizele epileptice la copii pot varia de la convulsii generalizate (care afectează întregul corp) până la crize mai localizate (care afectează doar o parte a corpului). Aceste crize pot afecta comportamentul și dezvoltarea cognitivă a copilului.

Tratamentul epilepsiei la copii depinde de vârsta acestora și de tipul de criză pe care o prezintă. Medicația este de obicei prima linie de tratament, dar uneori pot fi necesare terapii suplimentare.

Diagnostic epilepsie

Din cauza manifestărilor multiple, epilepsia este mereu o provocare de diagnostic. Astfel, când se suspicionează prezența unor crize (de către pacient, aparținători sau medicul generalist), este necesar un consult neurologic, preferabil cu un medic specializat în epileptologie (interviul clinic în această patologie diferă față de cel neurologic general). Ulterior, pot fi necesare și alte investigații: monitorizări video EEG, fie standard (30 minute cu manevre de provocare) sau chiar studii prelungite care să cuprindă și cicluri de somn.

 O importanță semnificativă în diagnosticul și managementul acestei bolii o are imagistica cerebrală: RMN-ul cerebral, preferabil 3T cu protocol specific de epilpsie. Unii pacienți vor necesita și imagistică cerebrală funcțională de tip PET-CT. Un consult cu un medic neurolog epileptolog este benefic și pacienților deja diagnosticați cu epilepsie. Medicina este într-un continuu progres, astfel și abordarea terapeutică a pacienților trebuie mereu actualizată. Nu în ultimul rand, unele dintre sindroamele epileptice farmacorezistente pot beneficia de screening în vederea chirurgiei epilepsiei.

Epilepsia nu trebuie să fie un stigmat

Epilepsia este o afecțiune neurologică complexă și provocatoare, dar cu ajutorul unui diagnostic corect și a tratamentului adecvat, mulți pacienți pot duce o viață normală. Este esențial ca oamenii să înțeleagă mai bine această boală, să conștientizeze simptomele și să sprijine persoanele afectate prin educație și sprijin social. De asemenea, este important ca persoanele care trăiesc cu epilepsie să primească tratamente și îngrijire medicală de calitate, pentru a putea gestiona crizele și a preveni complicațiile.

Intrebări frecvente despre epilepsie

Ce trebuie să faci dacă vezi pe cineva în criză de epilepsie?

Dacă o persoană face o criză de epilepsie, cel mai important este să o protejezi de lovituri. Așeaz-o pe sol, îndepărtează obiectele dure din jur și pune ceva moale sub cap. Întoarce persoana pe o parte (poziția laterală de siguranță) pentru a preveni aspirația salivei sau a vărsăturilor. Nu încerca să-i ții mâinile sau picioarele și nu îi pune nimic în gură. Dacă criza durează peste 5 minute, dacă persoana se rănește sau dacă nu își revine după criză, trebuie apelat imediat 112.

Se poate scăpa definitiv de epilepsie?

În unele cazuri, epilepsia poate intra în remisie completă, mai ales dacă este bine controlată prin tratament și nu apar crize timp de mai mulți ani. Există situații în care medicul poate decide reducerea treptată a tratamentului, dar acest lucru se face strict supravegheat, deoarece întreruperea bruscă poate declanșa crize. La unii pacienți, epilepsia poate fi controlată pe termen lung sau chiar eliminată prin chirurgie, dacă există o zonă precisă a creierului responsabilă de crize.

Cât de des apar crizele de epilepsie la un pacient?

Frecvența crizelor variază foarte mult. Unele persoane pot avea o criză o dată la câțiva ani, în timp ce altele pot avea mai multe pe lună sau chiar pe săptămână. Diferența depinde de tipul epilepsiei, răspunsul la tratament, stilul de viață și respectarea medicației. De asemenea, schimbarea tratamentului sau lipsa somnului pot influența temporar creșterea frecvenței crizelor.

Câte tipuri de epilepsie există?

Epilepsia nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni. În linii mari, epilepsiile sunt clasificate în: epilepsii focale (pornesc dintr-o zonă specifică a creierului), epilepsii generalizate (implică simultan ambele emisfere cerebrale) și epilepsii cu debut necunoscut. Mai există și epilepsii genetice, structurale, metabolice sau cauzate de infecții, iar clasificarea exactă este stabilită de medic pe baza investigațiilor și istoricului clinic.

Cât trăiește un om cu epilepsie?

Majoritatea persoanelor cu epilepsie au o speranță de viață apropiată de cea a populației generale, mai ales dacă boala este controlată și pacientul urmează tratamentul. Riscurile cresc atunci când crizele sunt frecvente sau severe, în special din cauza accidentelor, înecului sau complicațiilor rare precum SUDEP (moarte subită neașteptată în epilepsie). Respectarea tratamentului și evitarea factorilor de risc reduc semnificativ aceste pericole.

Epilepsia se vindecă sau doar se controlează?

În multe cazuri, epilepsia este o afecțiune care se controlează, nu se vindecă complet. Totuși, există forme de epilepsie care pot dispărea odată cu vârsta (mai ales unele epilepsii ale copilăriei) sau după tratarea cauzei (de exemplu, o leziune sau o tumoră). La unii pacienți, dacă nu mai apar crize ani de zile, medicul poate considera epilepsia în remisie.

Epilepsia se moștenește genetic?

Unele forme de epilepsie au componentă genetică, ceea ce înseamnă că riscul poate fi mai mare în anumite familii. Totuși, majoritatea pacienților cu epilepsie nu au un istoric familial clar. Chiar și atunci când există predispoziție genetică, nu înseamnă automat că boala se transmite direct copiilor. Riscul de moștenire depinde de tipul epilepsiei și de cauza ei, iar în unele situații poate fi recomandată consilierea genetică.

Ce alimente sunt interzise sau nerecomandate în epilepsie?

Nu există o listă universală de alimente strict interzise pentru toți pacienții cu epilepsie, dar sunt recomandate prudența și echilibrul. Consumul excesiv de alcool este unul dintre cei mai cunoscuți factori care pot favoriza apariția crizelor. De asemenea, unele persoane pot fi sensibile la excese de cofeină sau băuturi energizante. Dieta trebuie adaptată individual, iar în anumite forme de epilepsie (mai ales rezistente la medicamente) poate fi recomandată dieta ketogenică, doar sub supraveghere medicală.

Care este cel mai eficient tratament pentru epilepsie?

Cel mai eficient tratament depinde de tipul epilepsiei și de cauză. În majoritatea cazurilor, medicamentele antiepileptice sunt prima opțiune și pot controla complet crizele la mulți pacienți. Dacă medicația nu funcționează după mai multe încercări corect conduse, se poate discuta despre tratamente alternative precum chirurgie, stimulare nerv vagal sau alte terapii moderne. Eficiența maximă apare atunci când tratamentul este personalizat și urmărit periodic de medic.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale epilepsiei?

Epilepsia poate avea cauze variate. Printre cele mai frecvente se numără traumatismele craniene, accidentele vasculare cerebrale, infecțiile sistemului nervos (meningita, encefalita), malformațiile cerebrale, tumorile cerebrale sau afecțiunile genetice. În multe cazuri, cauza exactă nu poate fi identificată, situație numită epilepsie idiopatică sau cu etiologie necunoscută. Investigațiile neurologice ajută la stabilirea cauzei și la alegerea tratamentului potrivit.

1. Liga Mondială Împotriva Epilepsiei. (n.d.). Epilepsy Awareness.
2. National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS). (2021). Epilepsy Information Page.
3. Epilepsy Foundation. (2022). What is Epilepsy?
4. Mayo Clinic. (2021). Epilepsy.
5. American Epilepsy Society. (2022). Epilepsy and Seizures: Causes, Diagnosis, and Treatment.
6. Glauser, T., et al. (2013). „Evidence-Based Guideline: Treatment of Seizures in Children and Adolescents with Epilepsy.” Epilepsy Currents, 13(6), 302–312.