Sindromul de apnee in somn pe intelesul tuturor

Somnul este esențial pentru sănătatea fizică și psihică, însă mulți oameni trec prin nopți fără odihnă reală fără să știe cauza. Sindromul de apnee în somn este o tulburare frecventă, dar adesea neobservată, care întrerupe respirația repetitiv în timpul somnului. Aceasta poate duce la oboseală cronică, probleme de concentrare, iritabilitate și chiar complicații cardiace sau metabolice grave.

Articolul de față, realizat de dna Dr. Andreea Vlădău, specialist în Pneumologie și Somnologie, explică pe înțelesul tuturor ce este apneea în somn, cum se manifestă, care sunt factorii de risc și opțiunile de diagnostic și tratament.

Ce este sindromul de apnee în somn?

Sindromul de apnee în somn este o tulburare a somnului suficient de severă, în care respirația se întrerupe și se reia, repetitiv, pe parcursul somnului. Este foarte probabil să fie apnne in somn dacă sforăiți zgomotos și dacă vă simțiți obosit chiar după o noapte de somn considerat neîntrerupt.   

Impactul asupra sănătății mentale

Fragmentarea somnului afectează funcția creierului:

• risc crescut de depresie și anxietate;
• tulburări de memorie și atenție;
• iritabilitate, scăderea toleranței la stres;
• reducerea performanței profesionale;
• uneori mimare a ADHD-ului la adulți.

Tratamentul apneei poate îmbunătăți semnificativ starea psihică.

Tabel comparativ – apneea în somn vs. alte tulburări de somn 

Acest tabel ajută la diferențierea rapidă între apnee și alte tulburări de somn cu simptome asemănătoare, permițând o diagnosticare corectă și un tratament adaptat.

Caracteristică	Apneea în somn	Sforăitul simplu	Sindromul de rezistență crescută a căilor aeriene	Tulburări neuromusculare	Insomnie
Definiție	Întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului	Vibrații zgomotoase ale căilor respiratorii fără oprirea respirației	Dificultatea de a respira în somn fără opriri evidente	Ton muscular redus care poate afecta respirația	Dificultăți de adormire sau menținere a somnului
Microtreziri	Prezente, cauzate de oprirea respirației	Rare sau absente	Posibile, din cauza efortului respirator	Prezente dacă favorizează apneea centrală	Nu sunt cauzate de oprirea respirației
Nivel oxigen sânge	Scăderi repetate	Normal	De obicei normal	Poate fi afectat dacă apare apnee centrală	Normal
Somnolență diurnă	Marcată, frecvent	Rareori	Marcată	Depinde de severitatea afectării respiratorii	Prezintă oboseală dar nu din cauza hipoxiei
Risc cardiovascular/metabolic	Crescut (hipertensiune, infarct, diabet)	Nu semnificativ	Nu semnificativ direct	Poate crește dacă apneea centrală este prezentă	Nu direct asociat
Tratament principal	CPAP, dispozitive orale, chirurgie, modificări stil de viață	Modificări stil de viață, igiena somnului	Terapie pozițională, CPAP dacă este sever	Tratament specific afecțiunii neuromusculare, uneori CPAP	Terapie comportamentală, igienă somnului, medicamente pentru insomnie
Simptome tipice	Sforăit zgomotos, pauze respiratorii, treziri cu lipsă de aer, oboseală diurnă	Sforăit zgomotos, fără pauze respiratorii	Efort respirator nocturn, oboseală diurnă	Respirație dificilă, posibile episoade de apnee centrală	Treziri frecvente, dificultăți de adormire, oboseală diurnă

Tipuri de apnee în somn

1. Apneea în somn obstructivă – cea mai frecventă, în care musculatura interiorului gâtului este relaxată.
2. Apneea în somn centrală – când creierul nu trimite semnale corecte mușchilor care controlează respirația.
3. Apneea în somn mixtă – asocierea celor doua tipuri de apnee obstructivă și centrală.

Simptomele apneei în somn

• Sforăit zgomotos.
• Episoade de oprire a respirației în timpul somnului – observate în general de persoanele cu care dormiți.
• Treziri bruște asociate cu lipsa de aer.
• Trezire cu gura uscată, sau cu durere în gat sau cu durere de cap.
• Dificultatea de a dormi – insomnie.
• Somnolență diurnă excesivă – hipersomnie.
• Probleme de atenție si concentrare, iritabilitate.

Când să consultați un medic?

1. Sforăit suficient de zgomotos cât vă întrerupe somnul dvs sau al celorlalți.
2. Lipsă de aer, senzația de înecare sau sufocare – care vă trezesc din somn.
3. Pauze intermitente/episodice ale respirației în timpul somnului.
4. Somnolența excesivă în timpul zilei care va obosește și vă face să adormiți / ațipiți în fața televizorului, la muncă sau când conduceți.

Multe persoane nu cred că sforăitul este un simptom al unei boli grave!
Nu toți pacienții cu apnee în somn sforăie!

Cum apare apneea în somn obstructivă?

Când musculatura interiorului gâtului se relaxează. Aceste grupe de mușchi susțin palatal moale, uvula/”omulețul”, amigdalele, pereții laterali ai gâtului și limba. Când acești mușchi se relaxează, căile respiratorii se închid parțial sau total în timpul inspirului, timp în care aerul ar trebui să intre în plămân.  Acest lucru poate avea ca efect diminuarea nivelului de oxigenare în sânge, așadar în tot corpul nu ajunge oxigen suficient pe perioada acestor blocaje.

Creierul sesizează această imposibilitate de a respira și vă trezește pentru scurt timp pentru a putea deschide căile respiratorii. În general, trezirile acestea sunt atât de scurte ca durată încât, de cele mai multe, ori nu vă amintiți că s-au întâmplat (microtreziri).
Aceste episoade se pot repeta de 5 sau mai mult de 30 de ori pe oră, pe durata nopții/somnului.
Aceste întreruperi de respirație afectează capacitatea de atinge fazele profunde ale somnului și relaxarea necesară (somnul bun, odihnitor).

Este posibil ca anumite persoane să nu sesizeze și să nu știe că au aceste întreruperi.
Unele persoane cu acest tip de apnee în somn cred chiar că dorm bine toată noaptea.

 Factori de risc pentru apneea în somn obstructivă

1. Greutatea anormală – supraponderalitatea sau obezitatea – țesutul grasos din jurul gâtului și căilor respiratorii superioare comprimă și blochează respirația. Atenție! Nu toate persoanele cu apnee în somn sunt supraponderale.
2. Circumferința gâtului – căile respiratorii sunt mai înguste dacă circumferința gâtului este mai mare de 43 cm la bărbaței si mai mare de 38 cm la femei.
3. Căi respiratorii înguste anatomic – « „de la natură” » sau când amigdalele sau zona oro-faringiană sunt mărite (exemplu frecvent la copii).
4. Bărbații – fac mai frecvent apnee în somn decât femeile; dar riscul creste exponențial și la femei supraponderale sau în perioada post menopauză.
5. Vârsta înaintata – este un factor de risc.
6. Istoricul familial – daca părintii/bunicii au apnee in somn, este foarte probabil să aibă și persoana în cauză, moștenind trăsăturile anatomice predispozante.
7. Consumul de alcool sau sedative – prin faptul ca relaxează musculatura gâtului.
8. Fumatul – creste inflamația și retenția de lichide la nivelul căilor respiratorii superioare.
9. Congestia nazala – nasul înfundat – problemă anatomică sau cauzată de alergii.

Cum apare apneea în somn centrala?

Este o formă mai rară de apnee în somn care apare când creierul nu trimite semnale musculaturii respiratorii. Aceasta înseamnă că nu puteți face efortul de a respira pe o perioadă scurtă de timp. Este posibil să vă treziți cu lipsă de aer sau ca vă e greu să adormiți sau să reluați somnul.

Factori de risc pentru apneea în somn centrală

• Vârsta înaintată
• Bolile cardiace – cei cu insuficiență cardiacă congestivă au risc crescut
• Analegezicele narcotice – opioide, metadonă
• Accidentul vascular cerebral sau tumori cerebrale

Complicațiile sindromului de apnee în somn

• Oboseala din timpul zilei – trezirile și microtrezirile repetate în perioada de somn fac imposibil un somn odihnitor și reparator, ceea ce scade puterea de concentrare și atenție și schimba starea și comportamentul – iritabilitate, deprimare.
• Hipertensiune arterială sau boli cardiace (aritmii uneori fatale, infarct miocardic) sau accident vascular cerebral – faptul că nivelul de oxigen din sânge scade brusc și repetat în tipul apneilor, face să crească presiunea arterială și suprasolicită inima.
• Diabet zaharat de tip 2 – apneile în somn predispun la rezistență la insulină și diabet zaharat
• Sindrom metabolic (hipertensiune arterială + colesterol crescut în sânge + glicemie crescută  + circumferința taliei crescută)
• Complicații medicale și chirurgicale – persoanele cu apnee în somn au risc de complicații crescut după o intervenție chirurgicală majoră pentru că sunt predispuse la probleme respiratorii, mai ales când sunt sedate și întinse pe spate.
• Afectare hepatică – rezultate anormale la analiza funcției hepatice, risc de semne de ciroza hepatică « „ficat gras, nealcoolic„ ».
• Privarea de somn a persoanelor cu care dormiți – apneea în somn poate prejudicia relațiile personale – partenerul/partenera nu poate dormi, merg să doarmă în altă cameră sau alt etaj al locuinței pentru a dormi.

Diagnosticul apneei în somn

• Polisomnografie nocturnă – In laborator de somnologie – evaluează în timp ce dormiți activitatea cardiacă, pulmonară și cerebrală, mișcarea picioarelor și bratelor, nivelul de oxigen din sânge.
• Poligrafie cardio-respiratorie la domiciliu – măsoară în timpul somnului: pulsul, nivelul de oxigen din sange, fluxul de aer, mișcările toracelui și abdomenului în somn. În funcție de rezultatul poligrafiei, medicul poate începe terapia apneei în somn sau va recomanda investigații suplimentare: evaluare ORL / cardiologie / neurologie / endocrinologie.

Toate aceste servicii sunt disponibile la Grupul Medical NORD, unde pacienții beneficiază de o abordare multidisciplinară. Echipa de specialiști colaborează pentru a interpreta rezultatele și a stabili cel mai potrivit plan de tratament, asigurând continuitate între evaluările ORL, cardiologice, neurologice sau endocrinologice. Astfel, fiecare pacient primește îngrijire integrată, personalizată și coordonată, fără a fi nevoie să se deplaseze între mai multe centre.

• Puls-Oximetria nocturna – metoda de evaluare a nivelului de oxigen din sânge și pulsului în timpul somnului.

Indicatori utilizați în diagnostic (AHI, ODI, severitate)

Indicele de Apnei-Hipopnei (AHI)
AHI reprezintă numărul total de apnei (opriri ale respirației) și hipopnei (respirație redusă >30%) pe oră de somn. Este principalul criteriu după care se stabilește severitatea.

• Apnee ușoară: 5–15 evenimente/oră 
• Apnee moderată: 15–30 evenimente/oră 
• Apnee severă: >30 evenimente/oră 

Un AHI crescut arată cât de fragmentat este somnul și cât de intens este stresul asupra inimii și creierului în timpul nopții.

Indicele de Desaturare a Oxigenului (ODI)
ODI arată de câte ori pe oră scade saturația O₂ cu ≥3–4%. Un ODI >5 sugerează un risc crescut de apnee. ODI mare este asociat cu riscuri cardiovasculare și cognitive.

Saturația normală în somn:

• 95–100% = normal 
• <90% = anormal 
• <80% = sever, poate necesita evaluare urgentă

Tratamentul apneei în somn

În caz de apnee în somn ușoară:

• Medicul poate recomanda doar schimbări ale stilului de viață (exemplu: scăderea în greutate, oprirea fumatului).

În caz de apnee în somn moderată sau severă:

• Terapie cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii – cu un aparat care “dă” presiune printr-o mască așezată pe nas sau pe nas + gură, presiune care să mențină căile respiratorii deschide în timp ce dormiți.

!Este posibil sa fie testate mai multe tipuri de măști în functie de anatomia feței și toleranța pentru eficiența terapiei!

• Aparate bucale – pentru menținerea deschisă a gurii – dispozitive stomatologice care aduc bărbia/mandibula în față.

• Chirurgie  – în general se va recomanda daca nu au dat rezultate primele terapii ale sindromului de apnee în somn.
  • Chirurgia nasului – rezecție polipi nazali, mucoasa îngroșată, deviație sept nazal
  • Chirurgie pentru eliminarea amigdalelor mărite
  • Chirurgie pentru scăderea în greutate – chirurgia obezității!

Pentru pacienții care se adresează chirurgiei obezității și au apnee în somn, se va iniția mai întâi terapia apneei în somn pentru scăderea riscului de complicații intra- și postoperatorii și în perioada până la scăderea în greutate țintită, când e foarte probabil sa se remită sindromul de apnee în somn obstructiv.

Tehnologii noi includ stimularea nervului hipoglos și dispozitive de terapie pozițională, utile pentru pacienții care nu tolerează CPAP. 

Terapii moderne actualizate

Tipuri de aparate de presiune pozitivă

• CPAP – presiune constantă pe toată durata nopții.
• APAP – presiune variabilă automat în funcție de necesar.
• BiPAP – presiuni diferite la inspir și expir (util în boli pulmonare, apnee centrală, obezitate severă).

Stimularea nervului hipoglos 

Tehnologie modernă pentru apnee moderată–severă, la pacienții care nu tolerează CPAP.
Un stimulator implantat activează musculatura limbii în timpul somnului, menținând calea respiratorie deschisă.

Terapia pozițională

Mulți pacienți au apnee predominant în poziția culcat pe spate.
Recomandări:

• dormitul pe lateral, eventual cu perne speciale;
• dispozitive care vibrează ușor când persoana se întoarce pe spate (terapie pozitionala electronica);
• evitarea somnului pe canapea sau în poziție semisezândă.

Igiena somnului

Adică obiceiuri care îmbunătățesc calitatea somnului:

• culcare la aceeași oră, minim 7 ore/noapte;
• evitarea ecranelor cu cel putin 1 oră înainte de somn;
• evitarea alcoolului și meselor grele seara;
• limitarea consumului de cofeina după ora 16:00.

Exerciții orofaringiene pentru ameliorarea apneei in somn 

Ajută la tonifierea limbii și a mușchilor gâtului, reducând vibrațiile și colapsul:

• ridicarea repetată a limbii către palat;
• menținerea limbii lipite de cerul gurii în timpul respirației nazale;
• pronunțarea exagerată a sunetelor „A–E–I–O–U”;
• exerciții cu dispozitive speciale (foam rollers orali).

Eficiente mai ales în apneea ușoară și moderată.

Apneea în somn la copii

Apneea la copii se manifestă diferit de cea la adulți.

Cauze frecvente

• amigdale sau vegetații adenoide mărite;
• alergii, rinită cronică;
• malformații cranio-faciale;
• obezitate (în creștere la copii).

Simptome tipice apneei in somn la copii 

• respirație pe gură, sforăit, pauze respiratorii;
• transpirații nocturne;
• somn agitat, enurezis (udarea patului);
• hiperactivitate, iritabilitate, dificultăți de învățare (uneori confundate cu ADHD);
• poziții neobișnuite în somn (capul hiperextins).

Tratament

• adenoidectomie și/sau tonsilectomie (tratament principal);
• controlul alergiilor;
• CPAP în cazurile severe sau când chirurgia nu este posibilă;
• corecții ortodontice pentru copii cu maxilar îngust.

Întrebări frecvente (FAQ) despre Sindromul de Apnee în Somn

1. Ce este sindromul de apnee în somn?
   Este o tulburare în care respirația se oprește repetat în timpul somnului. Aceste episoade durează câteva secunde și se pot repeta de zeci sau chiar sute de ori pe noapte. Din această cauză, somnul nu mai este odihnitor, iar oxigenul ajunge insuficient la organe.
2. Cum îmi dau seama dacă am apnee în somn?
   Semnele cele mai frecvente sunt sforăitul zgomotos, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile cu senzația de sufocare sau lipsă de aer, somnul agitat, trezirile repetate, durerile de cap dimineața, gura uscată și somnolența în timpul zilei. Mulți pacienți sunt atât de obișnuiți cu oboseala încât nu își dau seama că problema apare noaptea.
3. Toate persoanele care sforăie au apnee în somn?
   Nu. Sforăitul poate apărea și fără oprirea respirației. Totuși, un sforăit foarte puternic, regulat și însoțit de somnolență diurnă poate sugera apnee. Important de știut este că există persoane cu apnee în somn care nici măcar nu sforăie.
4. Care sunt principalele tipuri de apnee în somn?
   Există apneea obstructivă, cea mai întâlnită, produsă de relaxarea excesivă a mușchilor din gât; apneea centrală, în care creierul nu mai trimite semnalul necesar respirației; și apneea mixtă, o combinație între cele două mecanisme.
5. Când este necesar să consult un medic?
   Este recomandată evaluarea medicală dacă sforăitul este intens și deranjant, dacă apare senzația de sufocare în somn, dacă partenerul observă pauze respiratorii sau dacă există somnolență excesivă în timpul zilei, mai ales în situații precum condusul, lucrul la birou sau urmărirea televizorului.
6. Ce riscuri există dacă apneea nu este tratată?
   Netretată, apneea poate duce la hipertensiune arterială, boli de inimă, aritmii, infarct, accident vascular cerebral, diabet zaharat tip 2, sindrom metabolic și afectare hepatică. De asemenea, determină oboseală cronică, scăderea atenției, alterarea memoriei și iritabilitate. Somnul persoanei din apropiere poate fi și el sever afectat.
7. Cine are risc mai mare de apnee în somn?
   Riscul este crescut la persoanele supraponderale sau obeze, la cele cu circumferința gâtului mare, la cei care au căi respiratorii înguste, la bărbați (deși femeile sunt mai afectate după menopauză), la cei cu vârstă înaintată, la fumători, consumatori de alcool sau sedative, la persoanele cu nasul înfundat cronic și la cei cu istoric familial de apnee.
8. Cum se pune diagnosticul?
   Diagnosticul se stabilește prin investigații precum polisomnografia într-un laborator de somn, poligrafia cardio-respiratorie efectuată acasă sau puls-oximetria nocturnă. Aceste teste măsoară respirația, pulsul, nivelul de oxigen, mișcările toracelui și ale abdomenului și creează o imagine exactă a calității somnului.
9. Ce înseamnă AHI și ODI?
   AHI reprezintă numărul de opriri sau reduceri semnificative ale respirației într-o oră de somn. Valorile între 5 și 15 indică apnee ușoară, între 15 și 30 apnee moderată, iar peste 30 apnee severă. ODI reprezintă numărul de scăderi ale oxigenului din sânge în timpul nopții și ajută la evaluarea riscului cardiovascular.
10. Cum se tratează apneea în somn?
    Tratamentul depinde de severitate. În formele ușoare, pot fi suficiente schimbările stilului de viață precum reducerea greutății, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și respectarea unui program regulat de somn. În formele moderate sau severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă prin CPAP, APAP sau BiPAP, care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. Alte opțiuni includ dispozitivele orale ce avansează mandibula, terapia pozițională, exercițiile pentru tonifierea limbii și a mușchilor gâtului, stimularea nervului hipoglos și intervențiile chirurgicale atunci când există cauze anatomice.
11. Apneea în somn afectează sănătatea mentală?
    Da. Somnul întrerupt repetat poate crește riscul de depresie și anxietate, poate reduce capacitatea de concentrare și memorie și poate produce iritabilitate, oboseală mentală și scăderea performanței profesionale. În unele cazuri, simptomele pot semăna cu cele ale ADHD la adulți.
12. Poate apărea apneea în somn la copii?
    Da. La copii apare frecvent din cauza amigdalelor sau vegetațiilor adenoide mărite, alergiilor, problemelor cranio-faciale sau obezității. Copiii pot respira pe gură, sforăi, transpira mult noaptea, pot avea somn agitat sau udarea patului, iar ziua pot fi iritabili sau hiperactivi. Tratamentul principal este îndepărtarea amigdalelor sau a adenoizilor, controlul alergiilor, utilizarea CPAP în forme severe și intervențiile ortodontice la copiii cu maxilar îngust.
13. Se poate vindeca apneea în somn?
    În unele cazuri, da, mai ales dacă este cauzată de factori precum greutatea excesivă sau amigdalele mărite. În alte situații, boala nu dispare complet, dar poate fi controlată eficient cu tratament, astfel încât pacientul să aibă un somn normal și o calitate bună a vieții.

Referinte

1. https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/sleep-apnea/diagnosis-treatment/drc-20377636
2. Obesity Algorithm®. ©2017-2018 Obesity Medicine Association
3. Hamdy et al. Obesity Updated. 2018
4. Schweickert W. Respiratory Failure in Obesity. Critical Care Medicine. 2018
5. Dumitrache-Rujinski S. et al. The Role of Overnight Pulse-Oximetry in Recognition of Obstructive Sleep Apnea Syndrome in Morbidly Obese and Non Obese Patients.