Aspirina sau acidul acetilsalicilic. Scurt istoric
Salicilați în formă de coajă de salcie au fost folosiți ca analgezic din vremea lui Hippocrates, iar efectele antitermice au fost descoperite în urmă cu mai bine de 200 ani. Acidul acetilsalicilic (Aspirina) a fost descoperit în jurul anului 1890 și a fost folosit în tratamentul diferitelor afecțiuni inflamatorii însă efectul lui antiagregant plachetar nu a fost cunoscut decât 70 de ani mai târziu.
Pentru ce afecțiuni se recomandă aspirina în ziua de astăzi
Principala indicație a aspirinei în momentul de față este în prevenția și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare. De asemenea, ea are un rol antitermic și exista recomandări legale de utilizare a ei în prevenția cancerului colorectal, prevenirea trombozelor în policitemia vera, tratamentul artritei din bolile reumatice (însa, în acesta caz, sunt de preferat antiinflamatoriile nesteroidiene).
Ce se întâmplă dacă iei o aspirină în fiecare zi. De la mituri la recomandări medicale
Administrarea unei aspirine zilnic se face doar în urma unei evăluari medicale care să stabilească indicația fermă de administare, doza zilnică, perioada de timp deoarece ca orice medicament are efecte secundare în special în sfera gastrointestinală (gastrita, ulcer, hemoragie digestivă etc.)
Cele mai des întâlnite remedii cu aspirină
Indicația principală pentru administrarea aspirinei e reprezentată de afecțiunile cardiovasculare. În cazul sindroamelor coronariene acute (angina instabilă, infarctul miocardic acut) ea se administrează din primele momente urmând ca ulterior după stabilizarea pacientului ea sa fie continuată indefinit la o doza mică (75 -100 mg).
Aspirina și hipertensiunea arterială
Multe studii au evaluat efectele aspirinei asupra hipertensiunii arteriale. Concluziile acestora au fost ca dozele mici de aspirină nu influențează negativ controlul hipertensiunii arteriale sub tratament antihipertensiv evidențiindu-se o creștere a protecției cardiovasculare.
Doza maximă de aspirină recomandată
Doza zilnica de aspirina este necesar sa fie stabilită de medicul curant pentru a se evita apariția efectelor secundare.
Atenționări și factori de risc în administrarea acidului acetilsalicilic
Efectele secundare ale aspirinei sunt în principal legate de sfera gastrointestinală. Ele pot fi digestive minore (greață, vărsături, arsuri, indigestie) sau hemoragice minore (epistaxis, hematurie, echimoze etc). În cazuri severe se poate ajunge la melenă (scaun cu sânge) în cantitate mare care să conducă inclusiv la transfuzii de sânge.
De reținut că există și persoane alergice la aspirină și că administrarea ei la unii pacienți cu astm bronșic poate conduce la simptome respiratorii.
Dr. Tiberiu Dobranici
Medic specialist Medicină Internă
Medic specialist Medicină Internă