Skip to main content

Hemoleucograma completă, cunoscută și sub denumirea de hemogramă, este un test de sânge care furnizează informații valoroase despre celulele sanguine din organism. Acest test implică analizarea celor trei componente celulare principale ale sângelui (elementele figurate): eritrocitele (globulele roșii), leucocitele (globulele albe) și trombocitele (celulele responsabile de oprirea sângerărilor). Prin examinarea acestor componente, medicii pot obține informații importante despre sănătatea generală a pacientului, precum și despre unele procese fiziologice ale organismului.

Când este recomandată o hemoleucogramă completă?

Hemoleucograma completă este cea mai de bază analiză a sângelui și este adesea recomandată într-o varietate de situații medicale. Iată câteva dintre circumstanțele în care medicul tău poate decide să solicite o hemoleucogramă completă:

  • Evaluarea stării generale de sănătate: Medicul poate recomanda o hemoleucogramă completă ca parte a unui examen de rutină pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientului și pentru a detecta eventuale anomalii sau probleme de sănătate latente.
  • Diagnosticarea anemiilor: Hemoleucograma completă poate identifica anemii, care sunt caracterizate prin niveluri scăzute de eritrocite sau hemoglobină în sânge.
  • Monitorizarea tratamentelor: Pentru pacienții care urmează tratamente pentru afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul sau bolile de sânge, hemoleucograma completă poate fi folosită pentru a monitoriza eficacitatea tratamentelor, dar și evoluția bolii.
  • Evaluarea infecțiilor sau inflamațiilor: Nivelurile ridicate de leucocite pot indica prezența unei infecții sau a unei inflamații în organism.

 

Condiții de recoltare sau cum să te pregătești

Pentru a obține rezultate precise și utile dintr-o hemoleucogramă completă, există anumite condiții de recoltare și pregătire pe care pacienții trebuie să le respecte. Este important să discutați cu medicul sau personalul medical care vă solicită acest test pentru a primi instrucțiuni detaliate. Cu toate acestea, iată câteva recomandări generale:

  • Păstrați-vă hidratarea: Acest lucru poate facilita găsirea unei vene și colectarea unei probe de către persoana care vă prelevează sângele. Beți suficientă apă în ziua anterioară, dar nu abuzați de aceasta în ziua testului, întrucât poate interfera cu rezultatele.
  • Post: În majoritatea cazurilor, nu trebuie să postiți (să nu mâncați) înainte de prelevarea unei hemoleucograme complete. Cu toate acestea, dacă laboratorul de analize specifică postul, urmați indicațiile lor. Postul ar putea fi necesar dacă efectuați teste suplimentare precum glicemia sau profilul lipidic.
  • Medicamente: Informați laboratorul cu privire la orice medicamente sau suplimente pe care le luați. Unele medicamente, în special anumite antitrombotice, pot afecta rezultatele. Medicul vă va sfătui cu privire la continuarea sau întreruperea temporară a administrării oricăror medicamente înainte de test.
  • Îmbrăcăminte potrivită: Purtați haine care permit acces ușor la brațul dumneavoastră, deoarece proba de sânge se prelevează de obicei dintr-o venă a brațului. Mânecile scurte sau mânecile care se pot rula ușor sunt ideale.
  • Relaxați-vă: Anxietatea și stresul pot afecta tensiunea arterială și ritmul cardiac, ceea ce ar putea afecta temporar rezultatele testului.
  • Odihniți-vă: Acest lucru vă poate ajuta să vă asigurați că organismul dumneavoastră se află în starea sa obișnuită, influențând minim rezultatele analizei.
  • Informați persoana care vă prelevează proba de sânge: Anunțați dinainte dacă aveți antecedente de leșin, amețeli sau dacă ați avut dificultăți cu prelevări de sânge în trecut. Personalul clinicii poate lua măsuri suplimentare pentru a face experiența mai confortabilă pentru dumneavoastră.

 

Hemoleucogramă completă: interpretare rezultat

Parametrul

Valoarea la bărbați Valoarea la femei
Numărul de eritrocite (106/µL) 4,5-6,0

4,0-5,4

Hemoglobina (g/dL)

13,5-17,5 12,0-16,0
Hematocrit (%) 40-52

36-48

Volumul eritrocitar mediu (fL)

80-94
Hemoglobina eritrocitară medie (pg)

25-33

Concentrația medie de hemoglobină eritrocitară (g/dL)

32-36
Lărgimea distribuției dimensiunilor eritrocitare (RDW) (%)

11,5-13,5

Numărul de trombocite (103/µL)

150-400
Volumul plachetar mediu (VPM) (fL)

7,2-11,7

Numărul de leucocite (103/µL)

4-10
Numărul de neutrofile (Neut) (/µL)

2500-7500

Numărul de limfocite (Lym) (/µL)

1500-3500

Numărul de monocite (Mono) (/µL)

200-800
Numărul de eozinofile (Eo) (/µL)

40-400

Numărul de bazofile (Baso) (/µL)

10-100

Această analiză cuprinde un set foarte amplu de parametri măsurabili, vizând toate cele 3 tipuri celulare amintite: eritrocitele, leucocitele și trombocitele. Unele au o semnificație mai importantă atunci când sunt modificate, iar altele, dacă suferă modificări izolate, pot fi lipsite de semnificație. Însă, dacă modificările acestora se corelează cu modificările altor parametri, pot ajuta mult în clarificarea diagnosticelor.

Numărul de globule roșii/eritrocite (RBC)

Reprezintă numărul de eritrocite per unitatea de volum, adică milioane de globule roșii într-un microlitru (106/µL). La bărbați, valorile normale variază între 4,5 și 6,0. La femei valorile se situează între 4,0 și 5,4.

Valorile scad (eritropenie) în anemii și cresc (eritrocitoză) atunci când producția este crescută (ex. policitemia vera) sau volumul plasmatic scade din cauza pierderii de lichide, în cazurile de diaree, deshidratare sau arsuri semnificative.

Hemoglobina (Hb/Hgb)

Este proteina din globulele roșii responsabilă de transportul oxigenului prin sânge. Testul măsoară cantitatea de hemoglobină din sânge, în grame pe decilitru (g/dL). Valorile normale la bărbați se află între 13,5 și 17,5, iar la femei între 12,0 și 16,0.

Valorile crescute apar, de obicei, în deshidratări, excesul producerii de eritrocite în măduva osoasă (policitemie) sau boli pulmonare severe. Valorile scăzute apar în anemiile de multiple cauze.

Hematocritul (Ht/Hct)

Acesta reprezintă proporția (procentul) din volumul sangvin reprezentată de celule. La bărbați valorile sunt 40-52%, în timp ce la femei se situează între 36 și 48%. Valorile se corelează cu cele ale hemoglobinei și numărului de eritrocite.

Valori scăzute întâlnim în anemie, în timp ce valori crescute apar în cazurile de supraproducție medulară de eritrocite, boli pulmonare, fumat sau în tratamentul cu anumite medicamente (testoteron, hormon de creștere, diuretice).

Volumul eritrocitar mediu (VEM/MCV)

Reprezintă media volumelor globulelor roșii și se măsoară în femtolitri (fL), adică 10-15 litri. Valorile se situează între 80-94 fL atât la sexul feminin, cât și la cel masculin.

Valorile crescute (macrocitoză) apar în anemiile cu deficit de folat sau vitamină B12, boli hepatice, hipotiroidism, sarcină, abuzul de alcool și anumite patologii ale măduvei osoase. Valori scăzute (microcitoză) regăsim în anemiile asociate cu deficit de fier, boli inflamatorii cronice și talasemie.

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM/MCH)

Reprezintă cantitatea medie de hemoglobină regăsită într-un singur eritrocit, măsurată în picograme (pg), adică 10-12 grame. Valorile normale se situează, la ambele sexe, între 25 și 33 pg.

Valori crescute (hipercromie) pot apărea în anemiile macrocitare (ex. cauzate de deficitul de vitamină B12 sau acid folic). Valori scăzute (hipocromie) apar în anemiile cauzate de deficitul de fier, boli inflamatorii cronice sau talasemii.

Concentrația medie de hemoglobină eritrocitară (CHEM/MCHC)

Reprezintă concentrația hemoglobinei prin raportare la volumul de eritrocite din sânge (spre deosebire de hemoglobină, care reprezintă cantitatea de hemoglobină raportată la volumul total al sângelui) și se măsoară în grame pe decilitru (g/dL). Valorile normale la ambele sexe sunt între 32 și 36 g/dL.

Valori crescute pot apărea în sferocitoza ereditară, o boală genetică în care globulele roșii au o formă anormală, de sferă (în contrast cu forma normală de disc). Scăderea CHEM apare în anemiile cu deficit de fier sau în talasemii.

Lărgimea distribuției dimensiunilor eritrocitare (RDW)

Acest parametru indică variațiile de mărime a eritrocitelor, care pot apărea ca urmare a intemperiilor producției acestor celule. Valorile normale la ambele sexe se încadrează între 11,5 și 13,5%.

Valori scăzute ar putea apărea în anemiile macrocitare. Valori ridicate se pot asocia cu deficite de fier, vitamină B12, folat sau patologii ale măduvei hematogene. Studii recente arată utilitatea acestui parametru ca marker inflamator, fiind crescut în unele boli autoimune și inflamații cronice.

Numărul de trombocite/plachete (Plt)

Reprezintă numărul de plachete sancvine (trombocite) per unitatea de volum, fiind raportate ca mii de trombocite pe microlitru (103/µL). Valorile se situează între 150 și 400, atât la bărbați cât și la femei.

Un număr crescut de trombocite (trombocitoză) apare la scurt timp după hemoragii, în inflamații sau în anumite boli hematologice. Valorile scăzute (trombocitopenie) apar mult mai frecvent decât cele crescute, fiind asociate cu sarcina, anumite boli cu mecanism imun, administrarea unor medicamente și unele boli hematologice. La pacienții cu funcție trombocitară normală, scăderea numărului de trombocite sub 30-50.000/µL duce de cele mai multe ori la apariția sângerărilor, care uneori pot fi greu de controlat. Acest lucru, în unele cazuri, contraindică și operațiile.

Volumul plachetar mediu (VPM/MPV)

Reprezintă media volumelor trombocitare și se măsoară în femtolitri (fL), adică 10-15 litri. Valorile se situează între 7,2-11,7 fL atât la sexul feminin, cât și la cel masculin.

Valori scăzute apar în trombocitoze, anemia aplastică, boli autoimune dar și în tratamentul cu chimioterapice. Valorile crescute pot apărea în anumite tipuri de cancere, diabet, boli cardiovasculare, trombocitopenii sau hipertiroidism.

Numărul de globule albe/leucocite (WBC)

Globulele albe au un rol esențial în apărarea organismului împotriva infecțiilor, luptând direct cu agenții patogeni, iar în același timp fiind esențiale în răspunsul imun. Numărul de globule albe (leucocite) per unitatea de volum, raportat ca mii de trombocite pe microlitru (103/µL), are valori cuprinse în intervalul 4-10 (4.000-10.000/µL), atât la bărbați cât și la femei.

Un număr crescut de leucocite (leucocitoză) la efectuarea hemoleucogramei complete indică de obicei infecții, inflamații, neoplazii, leucemii, limfoame sau boli cronice inflamatorii. Numărul scăzut (limfopenie) poate, de asemenea, apărea în neoplazii, leucemii, limfoame sau boli cronice.

Numărul de neutrofile (Neut)

Neutrofilele au un rol esențial în apărarea împotriva bacteriilor și fungilor, fiind primele celule care ajung la locul leziunilor tisulare și al infecțiilor, stimulând inflamația și capturând agenții infecțioși. Valorile normale ale numărului de neutrofile se regăsesc în intervalul 2500-7500/µL.

Un număr redus de neutrofile (neutropenie) poate apărea în infecții virale, anemie aplastică, boli autoimune, anumite cancere, precum și după utilizarea anumitor medicamente, în special agenți chimioterapici. Neutropenia sub 200/µL se asociază cu un risc crescut de infecții sistemice fatale. Un număr crescut de neutrofile (neutrofilie) apare cel mai des în infecții bacteriene, inflamații, situații stresante, traumă, fumat, anumite cancere, dar și sub anumite medicamente (ex. corticosteroizi).

Numărul de limfocite (Lym)

Limfocitele au un rol vital în cadrul sistemului imun, protejând corpul de infecții și mediind memoria imunologică care ne ajută să fim apărați pe viitor de agenții patogeni cu care ne-am mai întâlnit. Limfocitele sunt în număr de 1500-3500/µL.

Numărul scăzut de limfocite (limfopenie) apare în unele infecții precum cele cu virusurile HIV și Epstein-Barr, tratamentul imunosupresiv, după radioterapie, la utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, în cancerele hematologice, precum și în unele boli autoimune. Creșterea numărului de limfocite (limfocitoză) apare în multe alte viroze (cu excepția celor enumerate), leucemia limfocitară cronică (LLC), patologii autoimune precum lupusul eritematos sistemic, dar și după utilizarea anumitor medicamente.

Numărul de monocite (Mono)

Monocitele sunt celule a sistemului imun înnăscut care migrează din sânge în țesuturi și “mănâncă” (fagocitează) agenții patogeni sau resturile celulare rămase după distugerea țesuturilor, stimulând în același timp sistemul imun adaptativ să reacționeze la agresiunea agentului patologic cauzator al daunelor. La efectuarea hemoleucogramei complete, acestea se găsesc în număr de 200-800/µL.

Numărul crescut de monocite (monocitoză) apare la fumători, în infecții cronice (ex. tuberculoză), în endocardita bacteriană, rickettsioză, malarie, leucemie mielo-monocitară, limfoame, precum și unele cancere (sân, ovar, stomac). Scăderea (monocitopenie) apare rar, în cazuri de infecții HIV, lupus eritematos sistemic, tratament cu imunosupresoare sau chimioterapice, precum și în anumite infecții virale (gripă, febră dengue, hepatite virale).

Numărul de eozinofile (Eo)

Eozinofilele mediază apărarea antiparazitară și reacțiile alergice, având și un rol în repararea țesuturilor lezate. Numărul lor se situează, în condiții normale, între 40-400/µL.

Creșterea numărului de eozinofile (eozinofilia) se datorează bolilor alergice, infecțiilor parazitare, precum și unor neoplazii precum leucemia eozinofilică și carcinomul bronșic. Scăderea eozinofilelor (eozinopenia) este dată de infecții acute, stres, sindromul Cushing, lupusul eritematos sistemic, precum și chimio sau radioterapia.

Numărul de bazofile (Baso)

Bazofilele mediază reacțiile alergice prin eliberarea de histamină, stimulează răspunsul imun, dar îl și reglează. Bazofilele sunt în mod normal în număr de 10-100/µL.

Bazofilia (creșterea numărului de bazofile) apare rar, în unele reacții alergice, mastocitoza sistemică, leucemia cu bazofile și în boala Hodgkin. Scăderea numărului de bazofile (bazopenia) poate apărea în disfuncțiile măduvei osoase, infecțiile cronice, stres, lupusul eritematos sistemic, hipertiroidism sau în sarcină.

 

Preț hemoleucogramă completă

Analiza hemoleucogramei complete se poate efectua atât contra cost, cât și cu decontare CAS,la prezentarea cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medic specialist în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Programează-te aici pentru recoltare Analize și Teste Medicale la unul dintre punctele de recoltare Nord

 

Referințe:

Full blood count – Lab Tests Online

Imunologie – Constantinescu I, Moise A, Mărunțelu I

Leukocyte count – Medscape

Red blood cell distribution width: a promising index for estimating activity of autoimmune disease – Journal of Laboratory and Precision Medicine

Leave a Reply

Close Menu