Psihologie

Buna ziua, Va scriu pentru ca sunt o mama disperata si nu stiu cum sa imi ajut copilul. Baiatul meu este clasa I si are mari probleme de adaptare. La scoala are cativa colegi care sunt mai violenti si a avut cateva ciocniri cu ei. El nu este un copil violent dar atunci cand se enerveaza si este bruscat, lovit are tendinta sa fuga. Va dau un exemplu: Astazi la scoala la ora de ed. fizica din cauza faptului ca niste copii l-au impins si a cazut, a fugit din curtea scolii spre ingrijorarea tuturor. Desi l-au strigat toti sa se opreasca, el fugea in continuare. Mereu imi spune ca nu mai suporta. Imi povesteste tot felul de scene de la scoala. Ni s-a recomandat sa fie ajutat pentru a invata metode de adaptare. Va rog din suflet sa ma sfatuiti ce sa facem. Nu avem niste venituri foarte mari insa doresc sa imi ajut copilul. Va multumesc mult! Marilena Costachescu tel. 0722-524393

Buna ziua.As dori citeva lamuriri privind disciplinarea unui baietel de 4ani si jumatate.Este foarte agitat, sparge obiecte, nu comunica cu cei din jur.In schimb stie si intelege orice.Vorbeste corect in lb română, germana si engleza.Nu vrea sa renunte la scutec.

Bună ziua! Am un băiat in vârstă de 12ani care se confruntă noaptea cu diverse probleme cum ar fi: se trezeste spunând că nu are aer,că ii este rău,ca moare,ca il dor toate,să vorbim încet că il speriem că vorbim prea repede dar in special că nu are aer!Dimineața când il intreb spune ca nu își amintește iar rareori sa își amintească ceva! Ziua stă foarte mult pe telefon si se joaca diverse jocuri la care se consuma ca pierde ,bate cu picioarele in pat.Părinții lui sunt despartit iar de mică este crescut de tată,acum avându.mă pe mine ca mama vitrega insa mai ține legătura telefonică cu mama lui.Se mai ceartă cu tatăl lui din cauza curățeniei iar tatăl mai țipa la el .Și la vârstă de 12ani cântărește in jur de 65-70kg!Ce spuneți că este de facut? Din ce cauză sunt aceste probleme noaptea ,din cauza telefonul,a obezitatii sau din cauza situați din familiei ??Mulțumesc !

Buna seara! Am și eu o întrebare. Copilul meu in jur de 3 ani și jumătate de fiecare dată când merge la grădiniță tremura din dinți și din mâini, dar în același timp manele i se răcesc. Și în fiecare seară se trezește tremura d din mâini și picioare și se uită în gol k și cum nu se poate controla! Plânge de fiecare data knd merge la grădiniță! Sa fie atacuri de panica? Orice informație e binevenita! Va multumesc

Buna seara, am un baietel de 8 ani si astazi am constatat ca a cautat imagini cu femei dezbracate si de acolo a ajuns sa vada clipuri pe care nici eu nu le-as putea privi. L-am confruntat cu multa calmitate si a recunoscut ca a cautat pentru ca era curios. Sunt foarte ingrijorata si foarte suparata pe mine pentru ca nu am fost prevazatoare si am permis sa se intample asa ceva. Nici macar nu stiu cum sa procedez cu el in aceasta situatie. Acum intrebarea este daca aceasta curiozitate este normala la vasta lui sau ar trebui sa ma ingrijoreze? Va multumesc anticipat!

Buna ziua!Am un băiat de 10 ani ,care de anul trecut de când a rămas un copil repetent cu el in clasa,nu mai sta la școală decât cu mine,stau la geam.Mentionez că acel copil îl supără destul de mult,și îl lovește de cate ori are ocazia.Ce as putea sa fac? Mulțumesc

Buna seara,am un băiețel de 3 ani,este inteligent,știe aproape toate lucrurile pe care trebuie sa le faca la vârsta lui.Am început să îl duc la o creșă,pentru a se învăța cu alți copii,el fiind mai retras,nejucanduse cu alți copii.Și de atunci nu mai vrea sa iasa din casa,plange.Nu vorbește, defapt nu-i stă gura,doar ca nu se intelege nimic ce zice.Mai mult prin gesturi.Nu strigă mama,tata.dar cuvintele le spune din cand in cand.Medicul pediatru mi-a spus la 2 ani si jumatate ca e normal sa nu vorbească ca a stat in casa din cauza pandemiei,el fiind doar cu mine in casa.Îi placea in parc,la cumpărături,afara la plimbare.Acum s-a închis mult in el și nici macar nu ne raspunde cand il strigăm.Înainte sa meargă la creșă tot la fel nu vorbea ,dar măcar încerca.În casa se vorbește romanește și la creșă o altă limbă.Ma puteti ajuta vă rog cu un sfat?Multumesc frumos!

Buna seara...sunt mama a doi băieți de 2 si 6 ani....baietelul mai mare de ceva timp ii e frica de întuneric...visează urat...ii e frica sa se culce ca ii vin visuri brate pe lângă toate astea mi se spune de către doamnele de la gradinita el fiind in grupa mare ca orice este intrebat nu răspunde...refuză să comunice....apleacă capul in jos si nu vb nimic....cu colegii lui interacționează si vorbeste...acasa este foarte vocal si cu oricine vine la noi nu inteleg acolo de ce este asa...cand il intreb ca de ce nu vb imi zice ca ii e frica sa nu greșească...chiar nu stiu ce sa fac sau la cine sa apelez sa vad ce se poate face in legatura cu asta ...din toamna va merge la scoala chiar nu stiu ce sa fac...mie una nu imi vine sa cred cand imi zice ca nu vb nimic ...acasa fiind atat de energic si vb într-una parca ar fi băgat în priză....as vrea un sfat ...multumesc frumos

Buna ziua, avem o fetita de 12 ani si nu stim cum sa abordam subiectul sexualitate. Ne puteti da un sfat?

Sunt învățătoare și am în clasă un copil care nu vrea să mai vină la școală. El este cel mai mic , dintre cei trei copii ai familiei, normal că a fost cel mai alintat. Din septembrie mama lui îngrijește de un bebeluș. De atunci mereu ne reproșează că ,, nu ținem cu el** atât mie cât și familiei. În loc să vină la școală se duce cu mama să îngrijească de bebeluș. Invocă tot felul de pretexte ca să nu vină la școala. Spre exemplu: într-o recreație s-a jucat fotbal cu copiii în curtea școlii, normal că aceștia au dat mingea de la unii la alții, cum îi jocul. A venit în clasă, s-a cerut la baie și a fugit acasă, fără să-mi spună nimic. Acasă a spus că i s-a făcut rău și de asta a plecat, cel puțin așa mi-au spus părinții, iar eu când l-am întrebat de ce a făcut asta , că nu este voie să plece fără să anunțe, că ne-am speriat, el , în prezența tatălui a început să strige , că a plecat pentru că eu nu am ținut cu el, pentru că eu am văzut că, copiii i-au luat mingea și nu am luat-o de la ei să i-o dau lui înapoi. ( Mingea era din curtea școlii, nu era a lui.) Dacă-l întreb de ce nu vine la școală, spune că râd copiii de el, fiind un copil cu dizabilități, nu poate vorbi, vorbește ca un copil care acuma învață să vorbească, deși suntem în clasa a III-a. Le-am recomandat mereu părinților să-l ducă la logoped. Nu l-au dus. Pentru că nu poate vorbi, nu poate nici scrie. Scrie foarte greu, nu vrea să fie ajutat. Am reînceput școala , iar nu vrea să vină la școală că îi este frică. I-am recomandat mamei verbal să-l ducă la un consult psihologic de specialitate. Mama lui mi-a spus că l-a dus și psihologul respectiv i-a spus că, copilul intră în panică când trebuie să-și pună masca, să-l primesc la școală fără mască. I-am spus că bine, să vină, să aducă cu el recomandarea de la psiholog, ca să nu avem probleme că nu va purta mască la școală. A spus că nu i-a dat nimic scris psihologul. asta mă face pe mine să cred că ea nu l-a dus pe copil, de fapt. Eu cred că copilul simte nevoia de afecțiune, văzând că mama acum îngrijește de cel mic ( bebelușul ), el a trecut pe locul II. Acum i-a promis mamei că vine la școală cu condiția să vină mama să stea cu el în bancă. ( deci să lase bebelușul la casa lui ). În semestrul I, la fel a venit mama cu el , a stat în bancă, i-a scris în caiete ce scriam eu pe tablă, el râdea fericit. Degeaba îi spun mamei că copilul are nevoie de un consult psihologic. Există posibilitatea ca eu, dascălul să-i fac o recomandare în scris, iar ea să aibă obligația de a-l duce la tratament? Ce sfat îmi dați? Vă mulțumesc anticipat!

Buna ziua.Sunt mama unei fetițe care face 2 anisori in Aprilie .Problema mea este ca ea nu vorbește deloc , nu știe cine e mama cine e tata dar ne cunoaște .spune doar pa pa când pleacă undeva .Nu vreau sa îmi vorbească cursiv dar mi e frica ca nu înțelege .Alfel e un copil fericit e sănătoasă creste normal ..mananca orice , doarme toată noaptea . Credeți ca trebuie sa îmi fac griji sau trebuie sa am răbdare . Mulțumesc frumos

Buna ziua ! Am o fetita de 11 luni care nu reactioneaza tot timpul cand o strig pe nume si ma ingrijoreaza posibil sa fie autism? Daca aude zgomote sau sunete reactioneaza este foarte receptiva mereu se uita cand intra sai iasa cineva afara din camera , urmareste cu privirea cand ii arat o jucarie obiect , intinde manutele cand vrea in brate sau le intind spre ea , cauta lucrurile atunci cand le ascund a inceput sa imita gesturile sau verbal , dar nu tot timpul face asta ,face cu manuta pa, vorbeste spune mama tata haide , da da Multumesc pentru un eventual raspuns

Buna ziua. Am un băiețel de 5 ani și 8 luni. Devine foarte agresiv fizic și verbal când nu se face ca el sau când se joaca și pierde ,problema este că nu o face când sunt eu prezenta ...sau dacă îl apucă se calmează . Când este lovit din greșeală de un copil incepe prin a pronunța următoarele cuv "te omor" sau trece direct la lovit, nu știu ce să mai fac ..mă gândesc că începe școala. De exemplu la grădiniță nu face aceste lucruri . Poate nu mă comport eu ok cu el , eu vb calma cu el nu ridic tonul când are aceste reacții ,ii explic că ceea ce face nu este frumos și așa nu vom obține nimic tipand , lovind sau daca vb urat. Și da recunosc că îl pedepsesc, as vrea sa merg cu el dar nu st unde .

Buna ziua, avem o fetita de 13 ani si este mai mult melancolica decat zvapaiata. Chiar ne gandeam sa nu aiba vreo problema, sa nu fie un inceput de depresie. Ne puteti spune mai multe lucruri despre dezvoltarea fetitelor la aceasta varsta?

Mă numesc Elena am un băiat care face 8 ani pe 14 Octombrie și tot ce am încercat să îl fac să scrie și să citească Eu am o rumoare la burtă , nu am servici iar soțul este cam bolnav și el , vă rog să îmi dați un sfat este bine să contactez protecția copilului

Buna seara Am o fetita de 7 ani pe care o cresc impreuna cu sotul meu. De cand cu scoala online si pandemia, copilul sta numai pe tableta, cum facea si inainte, vorbeste foarte uratin timp ce se joaca cu ceilalti copii, a devenit agresiva verbal cu mine si foarte obraznica. Ii fac observatie in toate modurile pisibile, de la rugaminti, sfaturi di pana la amenintari, toate fara rezultat. Vina o are sotul. El nu ii spune nimic, ba mai mult, cand eu ii atrag atentia copilului, el ma cearta pe mine pe motiv ca stau toata ziua cu gura pe ea. Daca ii spun lui sa sa implice cand ea vorbeste urat sau se manifesta urat imi spune ca sa las copilul in pace si sa nu mai am reminiscence din copilarie cand ma bateau parintii ca faceam prostii. Totul de fata cu fetita. Ne certam mereu de la copil...nu stiu ce sa fac...am amenintat inclusiv cu divortul...sunt disperata...nu pot dirmi noaptea...in loc sa ma sustina in corectarea comportamentului copilului, sm senzatia ca ma saboteaza...sunt DISPERATA!! Va implor sa ma ajutati! El nu vrea sa apelam la ajutor de specialitate....

Buna ziua, am auzit pomenindu-se de mai multe ori despre importanta inteligentei emotionale.Parintii nostri ne-au crescut cum au mostenit si ei de la bunici (am 38 de ani), dar ce ar trebui sa facem noi ca sa ajutam copiii nostri sa se descurce mai bine, sa fie poate mai puternici decat noi in fata incercarilor vietii?

Buna seara as avea o intrebare fostul soț ma batut fata de copil cand avea 3 ani ,si nu a reacționat nici un fel se poate sa rămână cu traume, sunt divortata de el acum ,as avea o intrebare acum face 7 ani ma pot duce cu el la Un psiholog, ptr ca el cand se joacă se supăra repede si da cu pumni și lovește iar de desenat cand i-am dat pe o coala alba de hârtie mia desenat o închisoare si hoti ce insemna asta, de vorbit nu prea vorbește bine doar eu il inteleg

Eu si sotul meu avem pareri putin diferite in ceea ce priveste educatia unui copil.Cum facem sa avem copii cu stima de sine crescuta? Cum ar trebui procedat, si de la ce varsta?

Bună ziua Doamna Dr! Am și eu o problema ,am un băiețel de un an și patru luni iar când merg cu el la medic începe și plânge când vede doctorul! Vă mulțumesc

Buna ziua!!! Am u baietel de 2 ani si 9 luni care de cateva lyni sa zic o luna a inceput sa faca crize de nervi si plans se tavaleste,arunca,musca ne loveste.Oare sunt normale aceste reactii doar pentru simplu fapt ca nu i se fac piftele atunci cand direste el si cum doreste,sau poate fi si din cauza ca inca nu vorbeste.Sunt ingrijorata si as vrea sa stiu ar trebui sa ii fac un control mai amanuntit?Multumesc

De ce un copil de 10 ani incepe sa tipe f.tare fara motiv. Ce substanta lipseste din creier si cand se va vindeca? Multumesc.

Sarut mana!As vrea sa ma indrumati intr un fel sau sa imi dati un sfat,va rog!.Am in baietel de aproape 10 ani si se manifesta anormal.Fiind singur acasa sa uitat la diverse clipuri pe google si mai nou la filme pt adulti.De 2 sapt spune ca ii vine sa spuna ceva si nu se poate abtine si plange.Cand il intrebam spune ca vrea sa moara,ca vrea in mormant,ca el este cu ala rau,etc iar m ai nou i a zis sotiei sa ii suga cucul(plangand si cerandu si scuze ,zicand ca asa ii vine in minte si trebuie sa spuna).Doar seara spune asa ceva,ziua nu spune nimic,e ok,mananca,doarme noaptea fara sa tresara in pat sau sa vb in somn.Va rog sa imi spuneti ce ar putea fii.Posibil sa fi ramas traumatizat de la filmele pt adulti sau la filme de groaza gen IT.Va multumesc!

Buna ziua ! Am o fetita de 5/6 luni si are gangliozidoza gm1 va rog sa imi spuneti mai multe despre aceasta boala daca exista vro sansa , tratament, operatie orce ,,, sunt in statele unite va rog ajutatima ? va multumesc ! Sunt pregatita petru orke

Buna ziua ! Am 3 copii , 13 și 10 ani ( fetite), și 5 ani(baiat) Fetita mijlocie are uneori accese de furie, de cele mai multe ori pornite din conflictele cu sora mai mare. Se infurie puternic dacă se întâmplă să aibă de suferit unele obiecte personale. Ajunge să amenințe că se omoară. Face totul pentru a-mi atrage atenția. Așa consider eu. Este indicat să stau în preajma ei când se infurie?

Buna seara, am un copil de aproape 2 ani, o fetita si ma respinge foarte tare. Nu ma asculta deloc, iar cand ne jucam, mai mult ma cearta si tipa la mine. M-am tot gandit care ar putea fi cauza. Am citit in alte raspunsuri pe care le-ati dat, ca unele probleme pot apare in timpul sarcinii. Eu am ramas insarcinata pentru ca am vrut sa fiu impreuna cu un barbat. M-am casatorit cu acel barbat, dar nici el nu ma mai iubeste ca la inceput, desi iubeste mult fetita. Credeti ca aceasta ar putea fi o cauza a respingerii pe care o manifesta fetita? Multumesc!

Buna seara. Sunt mamica unei fetite de 2 ani si 6 luni, care este foarte isteata, agitata si impulsiva.De aproximativ 3 luni, am observat ca si-a schimbat comportamentul, in sensul in care a devenit foarte agitata, zilnic iesim in parc si are crize de nervi care dureaza o jumatate de ora-pana la 1 ora. Se arunca pe jos, tipa, plange din senin, cand o ridic in brate, ma loveste, ma trage de par si nu stiu ce sa mai fac, deoarece ma ingrijoreaza foarte tare. Cand face crize nu suporta sa stau langa ea, devine agresiva si nu imi vine sa cred ca traiesc asa ceva. Va multumesc si imi cer scuze pt textul lung.

Am fost retinut pe nedrept in Spania 30 de luni incarcerat si am pierdut nasterea ficei mele pe care am vazut-o prima data la 2 ani si 2 luni . Este o oarecare distanta nu stiu parca nu este cum trebuia sa fie , intrebarea este se poate ca faptul ca nu am cunoscut-o de cand a venit pe lume sa imi afecteze relatia mea cu ea pe viitor ?

Multumim, am aplicat solutia cu povestea, cu toti copii deodata si fiecare a adaugat ceva la poveste, fiecare si-a gasit o solutie. Ne gandim insa ca ar trebui intarit cumva acest comportament...sa nu-l uite.

Buna ziua, avem 3 copii, 2 baieti si o fetita, cu varste cuprinse intre 10 si 3 ani. Ne confruntam cu problema ce pare sa ia amploare...frica, de diverse lucruri si in diverse situatii. O manifesta fiecare din copii si uneori si-o amplifica unii de la altii. Am incercat sa le spunem...” Nu ai de ce sa-ti fie frica!”, „Noi suntem cu voi!”, „ In viata de poti intalni cu multe situatii, poate mai grele!”, dar nu reusim prea multe. Ne spuneti va rugam, cum ar trebui sa procedam? Multumim!

Bună ziua am o fetita de 3 ani și 8 luni de un an și jumate suntem în căutarea unui răspuns dar reușim sa îl găsim. Fetita nu vorbește și nu mesteca mâncare am făcut terapie aba și comportamentala dar rezultate prea mari. În urma terapiilor ii era frica de persoane de sex feminin. Diagnosticul dat este intarziere in dezvoltare. Mulțumesc

Buna dimineata, ne puteti spune va rugam ce inseamna sa construiesti un cadru securizant pentru copii si pt noi ca adulti? Multumim!

Buna dimineata, auzim de multe ori spunandu-se ca „parintii au gresit cand...si eu am ramas cu o suferinta..trauma..etc”. Cum sa facem sa nu judecam, sa nu ajungem sa dezvoltam furie, poate agresivitate, fata de parinti?

Buna dimineata, avem un baiat de 15 ani, care a petrecut tot anul trecut la bunici. S-a intors cu tot felul de deprinderi gresite, bunicii l-au cam rasfatat, nu a avut niciun program...etc. Cum sa facem sa introducem din nou un program de disciplinare, fara sa recurgem la pedepse corporale?

Buna dimineata, cine este mai bine sa impuna regulile copiilor, mama sau tata? Stim ca ambii parinti trebuie sa respecte reguli clare, dar cine sa le impuna mai des?

Buna seara, avem o fetita de 12 ani si nu stim cum sa abordam subiectul sexualitate. Ne puteti da un sfat?

Va multumesc mult pentru sfat ! Sa aveti o zi frumoasa !

Buna ziua , Am un baietel de 7 ani si ne confruntam cu o problema . De mic l-am invatat sa fie atent sa nu loveasca , sa nu vorbeasca urat etc ,insa acum la scoala uneori este jignit la modul "fraier " , iar el se lasa afectat ,desi este vorba de unii din prietenii de joaca . Am incercat sa ii explic ca uneori copii vorbesc asa insa nu cunosc adevaratul sens al cuvantului si nu vor cu adevarat sa jigneasca .,Cum asi putea sa il ajut in acest sens? multumesc,

Da, vom veni la o consultatie dar acum suntem foarte ocupati si eu si sotul. Atmosfera este tensionata, de aproape un an, mai mult in ultimele 4 luni, dar copilul nu asista la discutiile noastre. El sat mai mult la bunic, destul de aproape de noi, mergem si-l vedem uneori in timpul saptamanii ( terminam programul foarte tarziu) , si-l luam la noi de vineri seara pana duminica

Buna seara, avem un baietel de 7 ani si in ultimul timp nu mai vrea sa manace. Am fost la mai multi medici, i-am facut analize, dar se pare ca nu este nimic medical care sa justifice acest comportament. Medicul de familie ne-a spus sa ne adresam si unui psiholog. Totusi baiatul ne gandim ca este destul de mic sa aiba probleme, la scoala nu exista stres, credeti ca este vreun subiect psihologic?

Buna seara, avem un baietel de 10 luni, si pana la 6 luni nu am avut probleme cu el cu somnul. Il puneam la el in camera, ii spuneam " Noapte buna" si gata. A fost racit putin si a trebuit sa stam mai mult cu el, l-am tinut mai mult in brate, am dormit cu el, si acum nu ne mai intelegem, plange cand il ducem la culcare. Am fost la doctor, nu are nicio problema. Ce ar trebui sa facem sa-l dezvatam de a mai vrea sa stam cu el cand adoarme, sau sa-l mai tinem in brate?

Venirea copilului ne-a luat oarecum pe nepregatite, pur si simplu nu mai suport sa stau acasa.

Buna seara, am un copil de 4 luni, am stat pana acum acasa cu el, dar vreau sa ma intorc la servici. Si eu si sotul neu avem o functie de raspundere, vom lucra pana la ora 21 uneori si vom angaja o bona sa stea cu copilul. Cat de important este sa stea mama cu copilul in aceasta perioada, si pana cand?

Cam cat timp dureaza aceste transformari? La ce ar trebui sa ne asteptam?

Buna seara, am vazut raspunsurile pe care le-ati dat despre dezvoltarea baietilor. Acelasi lucru ar trebui sa se intample si cu fetele? Avem o fetita de 13 ani si este mai mult melancolica decat zvapaiata. Chiar ne gandeam sa nu aiba vreo problema, sa nu fie un inceput de depresie.

Ne este teama sa nu intre mai tarziu in cine stie ce gasti de cartier.

Avem un baietel de 12 ani si 8 luni, si a inceput sa devina un pic agresiv de ceva timp. Se bate cu fratele mai mic de 7 ani, spune ca se iau la intrecere, la scoala mi se spune ca se imbranceste in pauza sau pune piedica altor copii. Nu era asa inainte, am mers la psiholog la scoala si ne-au spus ca nu are nimic. Ce se intampla, este un ADHD, ce putem face?

Va multumesc pentru raspuns! La inceputul anului am divortat, este posibil ca acest fapt sa influenteze starea baietelului.Din pacate, locuim foarte departe, dar daca considerati ca trebuie un consult urgent la clinica, o sa iau in consideratie sfatul D-voastra.

Eu si sotul meu avem pareri putin diferite in ceea ce priveste educatia unui copil.Cum facem sa avem copii cu stima de sine crescuta? Cum ar trebui procedat, si de la ce varsta?

Buna ziua. Am un baietel de 9 ani si de cateva luni se trezeste noaptea tipand, crizele ajungand pana la 10 min. Dimineata nu isi aminteste nimic. La scoala are rezultate excelente. Va rog sa imi spuneti ce e de facut.... Va multumesc anticipat!

Este posibil ca un copil de 2 ani sa se simta vinovat?

Buna dimineata, avem un baietel de 4 ani si am inceput sa nu mai facem fata crizelor lui de incapatanare. La inceput am crezut ca sunt de vina bunicii, pentru ca il rasfata, dar acelasi lucru a inceput sa se intample si cand sta cu noi. Cum ar trebui sa procedam?

Buna ziua, sunt insarcinata si simt un amestec si de frica si de respingere a copilului. Vreau sa devin o mama buna, ce ar trebui sa fac sa scap de ceea ce simt?

Am citit cateva articole despre importanta creativitatii la copii. Cum putem vedea daca un copil de 9 ani o are si cum o putem dezvolta?

Avem o fetita in varsta de 5 ani si 9 luni, ne ocupam de ea si noi si merge si la o gradinita particulara. Totusi avem probleme, se incapatineaza , la gradinita se urca pe scaune si numai de acolo vrea sa spuna o poezie sau raspunde la intrebari, nu ne asculta. Am incercat sa-i vorbim si frumos, sa o si pedepsim, dar nu a mers. Ce ar trebui facut?

Buna ziua, am un copil, Bogdan, de 6 ani si 8 luin. De cateva luni imi spune ca pe el nu il cheama Bogdan si este bebelus. Imi puteti spune ce se intampla?

Nu mai are alti frati. Da a murit acum 4 luni, tatal meu, bunicul lui Bogdan. Ce-i drept, pana la varsta de 1 an el a stat mai mult acolo.

Va multumesc frumos pentru raspuns.Am uitata sa va intreb daca are vreo legatura si faptul ca parintii au 40 de ani si prietena a ramas insarcinata dupa foarte multe tratamente.Comportamentul copiilor poate avea vreo legatura cu aceste cauze?

Va multumesc pentru raspus si o sa-i recomand cu incredere sa faca o programare la dumneavoastra.O zi buna va doressc

Cunosc pe cineva care are doi gemeni de 1 an si 3 luni.Au un comportament ciudat pentru varsta lor.Nu raspund cand sunt strigati pe nume,in locuri cu lume mai multa urla si plang,cand stau in incapere se uita in jur si pe sus dezorientati asa.Sunt astea semne ale autismnului?Parintii nu vor sa accepte ca acesti copii au probleme si vroiam sa va intreb pe dumneavoastra daca au motive sa se sperie sau sa-si puna anumite intrebari.Va multumesc anticipat

Buna seara, ce se poate face in cazul unui copil de 4 ani si 3 luni, care se loveste uneori intentionat de pereti, sau se trage de par pana cand ramane in mana cu smocuri?

Este posibil ca un copil de numai câteva luni, să imite atât de bine mimica unei fețe pe care a văzut-o numai de 2 ori?

Este adevărat că anumite probleme psihologice îşi au cauzele în perioada în care mama era însărcinată cu noi? Cât de important este acest lucru?

Buna ziua! Sunt in proces de divort, locuiesc separat de ...actualul sot impreuna cu cei doi copii de 6 si 12 ani, in urma violentelor verbale. Iinsa intampin reticenta din partea fiului de 12 ani la orice: adica ma izbesc de un NU categoric de fiecare data cand ii cer sau zic ceva, inclusiv cand ii cer sa ma insoteasca s aii cumpar lucruri d eimbracat. Ameninta meeu ca se va duce sa lociasca cu tatal sau. Eu sunt cea care i-a dat vestea ca vom locui separat si ca eu si X nu vom mai fi impreuna dar vom fi mereu parintii lor, am aflat mai tarziu ca din cauza acestui fapt ma pot considera vinovata ca am plecat, ca am destramat familia. Lucrurile nu stau chiar asa, copiii erau la bunicii paterni si in urma unei alte dispute sotul meu m-a dat afara din apartament(casa fiind a lui dinainte de casatorie). Atunci am pus capat. Mereu dupa vizitele la el vin "montati" sa ma infrunte sa ma provoace-este exact ce facea tatal lor : nimic nu le e pe plac, ma critica si ma ranesc din orice. Cum sa fac?

Buna ziua! Am o fata de 19 ani si este foarte grasa. A fost grasuta din copilarie. Am fost la medici nutritionisti la endocrinologi si erau rezultate dar ea nu voia sa mai tina regim si noi cedam in timp. Acum cu pandemia s-a ingrasat si mai mult. Nu vrea sa mearga la analize medicale, nu vrea consult medical de specialitate si nu stiu cum sa o conving. Acum este mai grasa ca oricand si ma ingrijoreaza starea de sanatate a ei. Pana acum am putut sa ii facem anual analize si sa vedem cum sta cu sanatatea. Dar acum refuza cu desavarsire! As vrea sa imi dati un sfat cum sa o conving. Cand deschid discutia despre greutate se enerveaza si pleaca. Multumesc!

Bună seara! Mă numesc Andreea, am 17 ani și de câteva luni mă confrunt cu o problemă. Acum 4 luni, strabunica mea a murit, iar din ziua înmormântării ei, din când în când, la vreo supărare sau ceva, îmi simt mintea tulbure, dar nu este genul acela de tulbure în care sa nu ma pot concentra, sa am confuzii sau pierderi ale memoriei, ori amețeli sau dureri de cap, doar mi se aduna toate fricile în cap și simt o presiune incontrolabila în corp, mai ales în ceafa. Nu am dureri de cap, mai niciodată, iar pe lângă asta sunt un om foarte senin și optimist, trăiesc fiecare moment la maxim și ma bucur enorm de tot ceea ce ma înconjoară, chiar și atunci când ma simt tulbure la minte. Deși pare copilăresc, când aud de vreo boală, am impresia ca o am și eu, când vad ca-mi cad fire de par, am impresia ca am vreo boala și pot rămâne cheala, chiar și acum când va scriu, am impresia ca ma doare capul, deși nu e asa. Nu, nu sunt nebuna. Dar sunt anxioasa. Și nu știu ce sa mai fac sa scap de momentele astea de "crize". Ce credeți ca as putea face? Va mulțumesc anticipat!

In ultima perioada stau foarte mult în pat, nu am chef sa ies afară, plâng când cineva ridica puțin tonul la mine, pe scurt nu am chef de nimic

Buna dimineața Doamna doctor am un nepot in varsta de 15 ani care îi este frică de oameni pur si simplu are teama sa iasă. Are teamă să vorbească cu persoane din afara casei.Are ca prieten calculatorul. Vă rog frumos dati-mi un sfat.Ce pot face. Va multumesc.

Buna seara, Numele meu este Laura si am 23 de ani.In viata mea au aparut unele schimbari de comportament,trec de la o stare la alta,am unele ganduri si obiceiuri de care nu pot scapa de ele,repet anumite lucruri in gand,nu stiu ce se intampla cu mine,nu ma simt fericita pe deplin.

Buna ziua! Dorim sa ne ajutati cu un stat legat de reantoarcerea an tara cu fata noastra de 14 ani nascuta an Spania ,nu cvrea nici sa auda ideia de a o duce an Romania desi va trebui sa ne antoarcem! Nu stim cum sa actionam cu ia cand sa ai spunem ,acum e anca la scoala si stim ca daca ai spunem o va afecta la anvatatura! Ideia noastra este sa mergem an Romania si acolo sa ai spunem ca vom ramane definitiv! Credeti ca procedam bine?Va multumesc!

Buna seara!Sunt anumite lucruri pe care le repet zilnic,foarte des,ca un fel de ritualuri si daca cumva omit sa le fac simt o frica ca se va intampla ceva rau si stau stresata pana in momentul cand am ocazia sa o fac din nou. Simt ca orice se intampla rau in acea perioada de timp e din cauza ca eu nu am facut acel lucru. De exemplu,sa aranjez anumite lucruri intr o anumita ordine in fiecare seara. Sau sa fac anumite lucruri de 3 ori (mi se pare ca numarul acesta este un numar bun,norocos,spre deosebire de alte numere care nu sunt si daca fac ceva de atatea ori cat numarul pe care il consider rau,am aceasi stare de ingrijorare si stres). Am incercat de foarte multe ori sa renunt la asta si sa nu mai repet acele lucruri sau sa nu mai fac de 3 ori (cum am spus mai sus) anumite lucruri,dar ma simt foarte rau si am o teama ca se va intampla ceva rau si ajung sa repet acele actiuni din nou si din nou. De obicei,verific fereastra (daca e inchisa),usa,telefonul (daca e la incarcat si daca alarma e pusa) de cel putin 3 ori pentru ca mereu am impresia ca nu am verificat bine si stau cu grija. De multe ori imi schimb paharul sau nu ating anumite chestii deoarece ma gandesc ca nu sunt destul de curate sau le a atins altcineva inainte si pot fi murdare (in special lucrurile mele si lucrurile care tin de igiena). Tin sa mentionez ca nici nu reusesc sa dorm prea bine,dar inca nu am luat masuri in legatura cu asta. Doar incerc anumite metode cu ceai sau lumanari parfumate sau muzica,dar tot adorm foarte greu si reusesc sa dorm foarte putin. De cele mai multe ori imi fac griji pentru diferite lucruri care s au intamplat sau care se pot intampla sau pur si simplu ma stresez. Am mentionat asta,in cazul in care ajuta mai mult sa intelegeti. La sfatul unei prietene,am cautat pe net despre tulburarea obsesiv compulsiva si ma incadrez in cam toate simptomele,dar nu vreau sa imi dau diagnostic singura,asa ca prefer sa vorbesc cu un specialist. Sper ca voi reusi sa merg la un cabinet psihologic cat mai curand si sa aflu si mai multe,dar acum,raspunsul dvs m ar ajuta. De asemenea,pot oferi mai multe detalii daca este nevoie. Multumesc!

Buna ziua prietena mea a început de câteva zile sa abereze chesti vorbind are 21 de ani ,in ultimul timp am am avut niște certuri starea se pare sa se agraveze începe sa se uite in gol la început mia spus ca aude niște voci și rămâne blocată așa se uita in gol ce credeți ca are a picat in depresi ??

Buna ziua, am 17 ani, ma apropii de 18, si nu stiu exact ce drum sa urmez mai departe. Nu stiu exact ce profesie mi-ar place si mi s-ar potrivi mai bine... Ma puteti ajuta, care ar fi cauza acestei indecizii si cum as putea sa o depasesc? Multumesc mult!

Buna ziua am un frate in penetenciar printr-un Gmail de la cei din penetenciar am aflat că fratele meu are tulburare de personalitate disociala psihotică suntem îngrijorați de aproximativ de 1an nu ne mai înțelegem cu el vrea sa fie mereu ca el cere doar bani cate odată ne spune lucruri neadevărate din capul lui dar are momente când își mai revine eu am incercat să-i explic că are o problema in modul de a gândi că trebuie să aprecieze orice ajutor că nimeni nu are obligați fata de el și că trebuie să-și potolească furia sa accepte că e un om bonlav și că are nevoie de ajutor dar îl cuprinde o furie când aude zice că el nu e nebun eu sunt Miai umblat cineva la creier .in unele momente spune că îl doare capul se simte slăbit tot corpul îl deranjează .îmi puteți dvs explica cum as putea să îl ajută să devină o persoana normala cum trebuie sa vorbesc cu el încât să-l fac să înțeleagă ? El a avut o copilărie chinuita a fost lovit în cap de un cal familia sa despărțit violete in familie și cred că asta e problema in care a devenit așa .in zilele in care el este mai calm plânge și spune că mai bine nu îl făcea mama că a fost chinuit de mic .....se poate ca aceast comportament sa se potolească să înțeleagă? Noi in tot timpul asta l-am ajutat cu bani dar el a devenit mai nervos mai de neînțeles daca ii mai rărim ajutorul își va da seama că greșește ?multumesc

Cum o pot ajuta pe fetita mea eleva in clasa aXIIa in varsta de 19 sa treaca de emotiile apropierii examenului de bacalaureat.Numai poate dormi, este nelinistita,trista .Este o eleva de nota 10 .

Buna ziua/seara! Am 12 ani si am o surioara de 26 de ani care e foarte trista mereu, are o problema cu stima de sine, are un standard foarte negativ despre cum trebuie sa arati, cu probleme cu bautul si gandire extrem de negativa . Cred ca are depresie si mi-e foarte frica sa nu vin candva in vizita si sa isi fii luat viata. Stiu ca asta pare exagerat dar la cum o vad pare foarte posibil si mie foarte foarte frica. Am mers intr-o excursie de o saptamana cu familiasi a plans de mai multe ori dupa ce am facut poze cu ea in ele, faptul ca a fost conciedeata si nu poate gasii un job nu ajuta de loc. Data trecuta cand a fost atat de trista a baut mult, a spus lucrurui foarte... triste? despre cum vrea sa moara, si..altele. Aparent nu eram singura cui le-a spus acele lucruri si  a venit ambulanta  sa vada daca totul e inregula. Nu stiu daca asta e un motiv bun sa mearga la terapie, pentru ca pe site-ul vostru la "cand stiu ca am nevoie de terapie sau consiliere? la partea cu "ne dorim o schimbare" e cam greu sa ma gandesc daca sora mea ar asculta ceva din ce spune-ti. Sora mea nu vrea ajutor, ea vrea sa moara. Nu stiu ce sa fac, nu vreau ca surioara mea sa moara, ce sa fac? Am primit bani de la bursa si pot sa mai obtin, nu conteaza costul vreau doa ca surioara mea sa nu moara, ce sa fac? 

Buna ziua am o fata de 15 ani si de trei luni spune ca este băiat,merge la psiholog dar fara rezultate exista tratament sau cum pot rezolva nefiind de acord cu decizia ei?

Buna ziua! Numele meu este Laura si am 23 de ani.De aproximativ 3 ani ma confrunt cu o problema.Am tot sperat ca este ceva trecător,ca este din cauza stresului,ca intr-o zi ma voi trezi si voi reveni la normal,dar in zadar.Tot timpul ma confrunt cu gândurile mele,am anumite obsesii,frici.Stresata sunt mai tot timpul, mă enervez foarte repede,trec de la o stare la alta.Nu stiu ce sa fac.Va rog frumos sa imi dati un sfat.

Bună ziua! Am si eu o problemă. Am 18 ani și nu mă descurc.Depind de părinți și nu știu să iau decizii pe cont propriu și nu înțeleg nimic.Nu știu nici măcar când am menstruația, nu știu să comunic cu alții, să gatesc, să învăț, nu dorm noptea( mă uit pe pereți), nu țin minte ziua de naștere a părinților mei, nu știu să vorbesc cu băieții, nu știu să iau anticonceptionale etc, nu mai știu nici matematică elementară, nu știu să am grijă de mine .

Buna dimineata! Fiul meu are de o zi, un ''nod in gat'' si uneori il si ustura.Noaptea nu prea a dormit, aprox 6 ore, din cauza ca il deranja nodul in gat. Uneori mai are si senzatia de sete excesiva. Acestea sunt singurele lui simptome. Am incercat sa ii dau Calciu efervescent, Magneziu, Ceai de musetel, dar faa niciun rezultat. Ce imi recomandati?

Bună ziua! Am 17 ani și nu sunt așa deschisă cu părinții mei. Problema este că mereu când mă cheamă prietenii să ies îmi este teamă să-i întreb dacă mă lasă, nu fiindcă îmi vor face ceva, ci pentru că sunt mai ,,protectivi” și nu consideră că la vârsta mea pot să ies cu prietenii oricând sau să am un prieten, mi-ar conveni măcar dacă ar vrea să-i cunoască să vadă că sunt buni, dar nu vor. Îmi este teamă să nu-i dezamăgesc dar aș vrea și eu puțin aer, înțeleg sunt încă mică dar de la o vreme ar trebui să mă lase. Care ar putea fi cauza lor sau cum ar trebui să procedez ?

Baiatul meu are 23 ani, a terminat facultatea de mate-info a intrat la master, a discutat cu o fata 7 ani si urma sa se casatoreasca la anul, a facut imprumuturi si programari pt nunta, dar de 2 luni a aflat ca fata il inseala si a renuntat la nunta, a renuntat la master, sta singur si mai mult, vrea sa se transforme in femeie. A obtinut deja un diagnostic de disforie de gen, pe baza multor minciuni, a inceput un tratament cu estrogen pt a-si transforma corpul in femeie, e f nervos cand nu pot fi de acord cu el, si asta intr-un timp asa scurt. Ce ma sfatuiti sa fac, ca mama, sa il ajut sa-si revina? Va multumesc.

Buna ziua, am 13 ani si imi place de o fata din clasa noastra. Nu sunt sigur daca sunt indragostit, dar ma gandesc ca poate mi-as da seama mai bine daca as sta de vorba mai mult cu ea. Nu stiu cum sa-i spun ca as vrea sa ne cunoastem mai bine, ea pleaca foarte repede acasa dupa ore, iar in pauze nu prea avem timp. Cum ar trebui sa procedez? Ce ar trebui sa vorbesc cu ea la inceput?

Buna ziua doamna psiholog. Ma confrunt din 2003 in urma unui eveniment tragic care a produs în șoc urmat de frica si panica cu un sindrom de depresie si anxietateajor. Iau tratament si fenomenele la stres si teama reapar frecvent. In prezent am o stare puternică de neliniște și incertitudine legată de ce voi face cu examenele la masterat. Sistemul online nu ma ajuta deloc. Nu pot interacționa cu profesorii. Ceea ce mă afectat si am dezvoltat un nou episod depresiv anxios a fost si operația mea si a mamei , care ma panicat putin si ma pus pe gânduri. Sunt momente în care nu imi gasesc răspunsuri la aceste episoade represive,si anxioase desi iau tratament. Tot reapar. Mi-aș dori să fiu sănătos psihic si sa nu.mai revăd in aceasta faza a bolii. Dar nu gasesc o rezolvare. Va rog din suflet sa imi dati un sfat. As urma ședințe de psihoterapie dar costul este peste puterea mea financiară.din pacate. Astept , va rog , un sprijin din partea dvs. Multumesc.

Bună ziua mă numesc Dinu iulian Marian am 15 ani și sunt din Vânători-Neamț fundătura lazareni numărul 1149 și nu știu cum să scap de timiditate deși nu sunt un băiat sociabil am frica că mă vor respinge din prietenie #nu am încredere #nu sunt un om rău doar oamenii falși mă fac să nu am încredere.

buna ziua , sunt eleva in clasa 9 , sunt mereu trista , dezamagita , nu prea am pofta de mancare , nu prea dorm bine , nu prea comunic cu mama , parinti mei sunt divortati , simt ca nu am stare de nu a face nimic , ma gandesc mereu negativ , nu comunic cu colegi fiindca mie rusine si nici ei nu comunica cu mine , am incercat sa fiu vorbareata am vazut ca ma ignora , am zis sa nu mai zic , sunt mereu timida , nu-mi place sa fiu in centrul lumii , am mai avut atacuri de panica si cred ca inca mai am , cand sunt centrul lumii , ma simt neinsiguranta si am simturi negative , am spirit de observatie dezvoltata ,simt ca nu am incredere in nimeni , plang , nu mi-am vindecat sufletul deloc , de 3 ani sunt asa ! Sunt mereu singura , nu am prieteni \ prietene deloc si ma simt prost ca nu am ! Si bunici , matusii , unchii din partea tatalui nu ma suna niciodata , nu ma cauta niciodata , si nici tata nu ma suna si nici nu mi-a platit pensia alimentara sa ma intretina , imi dau seama ca tata nu se comporta ca un parinte , si nu ma iubeste deloc ! Mi-as dori sa am un tata care sa ma iubeasca si sa-mi spuna ca este langa mine mereu .Mama mereu a muncit , m-a ajutat sa pot merge mai departe la liceu normal , am probleme cu auzul de mica , port aparate auditive la stanga si am facut operatia la dreapta si port implant si aud cat de cat , la scoala generala normala ma descurcam foarte bine , am luat media 8 de la sfarsitul scolilor si la examen m-am descurcat greu fiindca am avut o perioada grea , am renuntat la invatat , dar dupa un timp scurt am invatat cat am putut si am luat media 6 si am intrat la liceu , la profilul tehnician veterinar , simt ca pierd auzul si ma simt prost , la liceu ma descurc greu ! Mama nu a vrut sa merg la liceu special si sa merg la liceu normal , zice ca ma descurc si ma ajuta cu meditatile . Simt ca nu am incredere in mine deloc si ma urasc pe mine insumi , nici nu ma cunosc pe mine insumi , si nici nu stiu ce imi place , nici nu stiu ce vreau sa fac , ma simt vinovata pentru toate , ma gandesc mereu nu-s apreciata deloc , ma gandesc mereu cum imi spun toti ca sunt ciudata si cica nu voi reusi sa ajung cineva si cred ca au dreptate, am avut momente in care sa ma gandesc sa pun de ce are rost sa traiesc daca nimeni nu ma iubeste asa cum sunt asa , si ma gandeam daca voi muri poate lumea, cei dragi ma vor uita in afara de mama , mie rusine sa merg cu aparatul auditiv si cu implantul cu parul in coada oriunde si o acoper . Ma simt urmarita , si v-am spus ca am spirit de observatie dezvoltata , am vazut ca este un om care este vecin cu mine , ma vede mereu , ma urmareste si cand merg la liceu , oriunde , cand nu este el , cheama pe alti prietenii lui sa ma urmareasca sa-i spuna lui ca ce am facut sau unde sunt , De 2 ori m-a sunat si mi-a spus ca sunt frumoasa cica ma iubeste ect , dar atunci aveam 12 ani , atunci nu era insurat , si a trecut 5 ani pana acum si s-a intamplat multe , m-a urmarit si la scoala generala si cand eram singura era in spatele meu cu masina , si in prezent se intampla la fel dar diferit, mereu cand trec la magazin , vad prietenii lui si se uita la mine si pe urma il suna pe el , si acel moment am vazut ca ma urmaresc si prietenii lui , Ma urmaresc de cand aveam 12 ani pana acum , e acelasi persoana care ma urmareste si este vecin cu mine , stiti despre cine .nu am chemat deloc politia , am stat linistita , am incercat sa vorbesc cu mama nu m-a crezut fiindca ea nu a vazut . De fiecare data cand ies la geam sa ud florii , il vad mereu la balcon cu masina parcata ca deobicei acolo parcheaza , si se uita la mine , eu nu intelegeam un lucru daca are o familie , si un copil , de ce ma urmareste si ce treaba are cu mine el si prietenii lui , vara asta am iesit cu un prieten la plimbare si eram urmariti si in timp cand am ajuns era acasa , eu stau la bloc , stau la parter , el la etaj , si dupa cateva zile , primesc mesaje de la prietenul cu care m-am intalnit si imi spune ca vecinul care ma urmareste il intreaba pe el daca sunt iubita lui , daca am avut contactat sexual , daca mi -a placut ect , prietenul mi-a aratat ca a raspuns nu si l-a blocat el pe prietenul , si eu nu intelegeam ce treaba are cu mine , cu viata mea , de ce ma controleaza . Si asa nu am mai iesit cu nimeni . Am incercat sa sa trec peste ! Asta e ma urmareste , trebuie sa merg mai departe pe la urmei o sa renunte sau poate nu . Incerc sa nu bag in seama . SI azi am fost urmarit , si se intampla de fiecare data . Zi cu zi stiti cum ma simt ca v-am spus mai sus , asta e starea mea in fiecare zi . Intrebarea mea este sunt depresiva? Trebuie sa merg la psihiatru ? Am nevoie de psiholog de incredere sa vorbesc? Situatia mea este grava ? Imi cer scuze de mii de ori ca am scris mult !Si cand vreau sa mai spun ceva , am mai mers la psiholog , dar in momentul cand am mers , am simtit ca sa nu spun nimic decat viata personala cu parintii mei ! Nu stiu cum m-am gandit sa va scriu despre tot ce am spus ! Simt ca nu mai rezist in tot acesti ani cu starea mea si m-am obisnuit cu starea mea de fiecare data ! Si la scoala generala nu am avut deloc prieteni\prietene sau colege sa pot vorbi ! Ei ma ignorau de fiecare data ! La liceu vorbim doar despre teme si la scoala generala la fel asa a fost ! As vrea sa ma schimb starea care sunt acum , sa fiu fericita in orice moment , sa pot zambi si eu , ca nu am zambit niciodata cu adevarat .

Care sunt întrebările potrivite pentru a înțelege dacă psihologul la care iti duci copilul este în măsură sa-i rezolve problemele emoționale sau nu.

Bună ziua! De vreo săptămână și ceva mă simt trista, nu doresc să fac nimic, nu mă mai bucura nimic. Credeți că această stare v.a trece?

Buna ziua , va rog din suflet ajutati ma cu un raspuns. Ma numesc Sorin am 19 ani , 1.78 inaltime si 50kg , sunt foarte slab si la fata si peste tot, ma simt obosit non stop, ce sa fac sa ma ingras, mananc foarte mult si degeaba.

Avem un baietel de 12 ani si 8 luni, si a inceput sa devina un pic agresiv de ceva timp. Se bate cu fratele mai mic de 7 ani, spune ca se iau la intrecere, la scoala mi se spune ca se imbranceste in pauza sau pune piedica altor copii. Nu era asa inainte, am mers la psiholog la scoala si ne-au spus ca nu are nimic. Ce se intampla, este un ADHD, ce putem face?

Buna ziua ,am un baiat de 21 ani ,ascultator ,muncitor dar devine agresiv verbal daca incerci sa i spui ca anumite lucruri nu sunt corecte ....spune multe lucruri apoi cand se calmeaza se comporta ca si cum nu s ar fi intamplat nimic .

Buna seara, fiica mea este adolescenta, stiu ca sunt multe probleme acum, dar ma ingrijoreaza faptul ca petrece timpul mai mult pentru aranjarea unei imagini exterioare. Isi strica tenul si parul cu tot felul de produse cosmetice, si a inceput sa se simta complexata pentru ca nu are haine scumpe. Am vrea sa stopam cumva aceste manifestari sau sa le mai diminuam pentru ca ii fac rau, se consuma, nu doarme. Este normal? Ce trebuie facut?

Buna ziua,mă confrunt cu distonie neurovegetativa,am 21 de ani și dintotdeauna am fost o fire mai emotiva și îngrijorat cam din orice iar cam de la 17 ani mă confrunt cu unele probleme digestive și am primit acest diagnostic .După o perioadă în care problemele digestive încetase,acum am trecut printr-o perioada mai puțin buna și am niste stări de anxietate urmate de stări de rău în general,amețeli,puls crescut,mici înțepături in partea stângă a inimii, dureri de cap și scurte stări depresive care apar după expunerea la stres.Simt că am o reacție la orice tip de stres mult prea puternica.Simptomele se acutizeaza și la schimbarile de vreme și la efort fizic prea mare.Observ că simptomele mele nu țin mult iar daca mă iau cu o alta activitate dispar pentru o perioadă.Cum as putea să-mi cresc rezistenta la orice tip de stres?

Buna seara, avem o fetita de 11 ani si nu stim cum sa abordam subiectul sexualitate. Ne puteti da un sfat?

Bună ziua. Spuneți - mi va rog frumos cum ma pot conecta cu ființa mea, cum pot sa rămân conectata cu ființă mea, cum pot rupe,, cordonul ombilical,, mama - fiica, cum pot trata tulburările de somn și chiar insomniile. Va mulțumesc mult. Uneori simt ca nu mai pot... Dar simt uneori ca pot spune,, o sa fie bine,,... ❤️ ❤️ ❤️

Buna seara. Sunt o tanara de aproape 17 ani si am o mica dilema. Nu pot sa-mi dau seama daca e doar mentalitatea parintilor sau daca e intr-adevar valabila asa ca as dori o parere din exterior si neavand cui sa o pun apelez la dumneavoastra. Am o relatie, de vreo 5 luni de zile. Baiatul e mai mare decat mine cu vreo 3 ani, dar nu a fost asta vreodata o problema pentru nimeni relatia mea, avand in vedere si faptul ca are bunul simt si ma respecta mult. Sunt singura la parinti deci poate e inca un factor ce ii face pe parintii mei foarte protectivi, in special tatal, si de aceea ei nu sunt de acord sa doarma nici el la mine, nici eu la el. Abia i-am convins sa il invit la mine acasa peste cateva saptamani (nu pentru ca mi-au spus nu, ci mai mult au amanat subiectul si momentul). Nu stiu daca e "normal" sa dormi unul la celalalt la "varsta mea" sau nu e, si as vrea o parere daca sa ma pronunt in fata parintilor si sa insist putin pe tema asta, sau sa o las asa. Eu, bineinteles ca doresc asta, nu neaparat cu alte scopuri decat de a petrece timpul impreuna.

Ce se întâmplă cu un adolescent care se apropie de vârsta majoră iar în copilărie a fost victima mai multor abuzuri sexuale?

De ce am mereu ganduri obsesive, pe care nu mi le doresc?

Buna seara . Imi cer scuze ca va deranjez . Am si eu o intrebare pentru dumneavoastra ? Am o cunostinta ... o fata in varsta de 17 ani si ceva . Nu și-a inceput viata sexuala. Ii place de un baiat dar acesta nu e de acord sa aive o relatie cu ea. Fata respectiva face crize mai tot timpul . Plange ore in sir si reactioneaza foarte urat. Ce ne puteti recomanda ? Multumesc frumos .

Buna ziua! Fratele meu de curand si-a pierdut jobul si s-a intors la casa parintilor. Inainte avea un job si locuia in Bucuresti. De pe la inceputul lui Ianuarie, l-am observat foarte rebel, nu constientizeaza realiatea lucrurilor logice ( face ca asa vrea el, si nu asculta nici un sfat din partea nimanui). Pierzand jobul din Bucuresti, s-a intors in localiatea parintilor mei, iar acolo continua sa se plimbe si sa fie foarte activ (inclusiv in aceatsta perioada de restrictie/urgenta). Minte foarte mult, si nu acepta nici un sfat din partea noastra, tipa la noi(cum ca noi nu suntem in masura sa ii controlam viata). Minte inlcusiv si ca si-a gasit job, cand de fapt nu si-a gasit si umbla toata ziua doar ca noi sa stim ca este la job(cand de fapt nu este). Pe strada saluta toata lumea si se leaga de ei. Mai nou, am auzit de la parinti ca a avut cateva ''altercatii' si nu ii pasa ca are amenzi. Va rog sa ma sfatuiti ce am putea face noi, familia, dar si el in aceasta situatie? Va multumesc!

Buna ziua! Am un baiat de 27 de ani, in ultimi 2 ani a lucrat 2 luni nu vrea sa mai munceasca, nu are prieteni toata noapte joaca pe jocuri online ziua doarme pana la 15 - 16 dupa masa si cand ii propun sa mearga la munca devine foarte nervos azi chiar a aruncat cu lucruri prin casa si a inceput sa planga. Ce imi recomandati sa fac va rog am nevoie de un sfat!

Buna ziua Ce se poate face(cum sa ajutam) cu persoanele care au halucinații de la substanțe interzise. Va multumesc Cu stima Lidia

Bună seara ! Mă numesc Cristian , am 24 de ani ,am o poveste foarte lungă de spus dar v-oi încerca să fac un rezumat mic ca să puteți să vă dați seama despre ce este vorba . Ideea este că eu m-am născut o femeie transgender , asta simt că sunt de la vârsta de 5,6 ani mă gândeam că sunt fată nu băiat cum m-am născut . Pe parcurs ce am crescut și m-am dezvoltat ...simțeam că este ceva în neregulă cu mine . Îmi vedeam familia fericită,rudele,prietenii ...eu eram singura pers care mă simțeam diferită . Îmi era atat de greu crezand ca pot ascunde toate aceste lucruri fiind un copil va dati seama ca nu aveam mintea pe care o am acum . Am locuit timp de 5 ani sa spunem in Belgia , unde oamenii gandesc astfel , am avut chiar 2 relatii acolo de durata . Oricat de fericita eram , mereu vroiam sa stie si fam mea cine sunt si mai ales cum arat eu defapt ca femeie nu ca barbat cum m-am nascut . Sufeream pe aceasta tema , mereu oricat de multi bani aveam sau oricat de fericita eram nu eram 100% implinita , pt ca stiam ca fam mea habar nu au . Imi iubesc prea mult familia , mereu daca aveam certuri in relatii nu puteam spune nimanui pt ca ei habar nu aveau cine sunt eu cu adevarat . Acum dupa incheierea ultimei mele relatii , am stabilit ca v-oi fii in stare sa pot comunica macar cu mama . Dupa ce i-am spus...a fost un soc dar ea mereu imi spune v-om merge la un dr sa vedem care este problema si poate putem sa te facem bine . Eu mereu ii spun ca nu sunt bolnava , am invatat 3 limbi straine , pot face multe , ma duce capul , am nevoie doar de aceea acceptare sa stiti si voi cu adevarat cine sunt . Ca nu te transformi femeie peste noapte sau barbat si tot asa ...ci o faceam cumva sa inteleaga faptul ca cine sunt eu cu adevarat , un om face exact ceea ce simte mereu . A aflat si tata de la ea ...ai mei au luat la cunostiinta faptul ca v-om merge la un dr . Va rog acum daca puteti sa-mi da-ti un sfat cu ce ar trebuii sa fac eu personal ? Le-am spus sa citeasca si ei sa se documenteze ei imi spun ca asteapta sa mergem la un dr sa vedem problema . Sunt putin speriata ce e drept si nu stiu cum trebuie sa reactionez . As fii foarte multumita sa stiu ce este de facut din partea unui om care se ocupa cu situatiile de genul pt ca tiind sa cred ca nu sunt singura fata trans care vine la dv cu aceasta intrebare .

Buna seara! In sfarsit mia-am luat inima in dinti si am ales sa cer sfatul cuiva. MA simt atat de singura ,de parca as fi murit.Dupa decesul bunicii mele , cand eu aveam varsta de 13 ani , am ajuns sa urasc tot ce este frumos in lume:familia,natura,excursiile. Ma refugiez in carti si am propriul meu univers format din doua masti:una perfecta ,pentru societate,si una a mea ,in care plang si imi doresc sa mor. Stiu ca ma confrunt cu depresie,iar psihologul cu care am mai vorbit ma intreba aceleasi lucruri mereu,ca un lucru mecanic ,programat. Sunt introvertita,iar lumea mea cade in fiecare zi:nu inteleg de ce traiesc si as vrea ca ceilalti sa nu ma mai vada atat de trista mereu ,insa ,desi incerc,nu ma simt bine cu mine insami,simt ca nu merit nimic:nici macar iubire. As vrea sa nu mai sufar,sa uit ca oamenii pleaca si vin si sa imi sterg nim memorie clipele de ultime respiratii ale bunicii mele ,in timp ce îi tineam mainile inghetate, ea , care m-a crescut, m-a invatat ce inseamna sa fii om si cum e sa iubesti lucrurile marunte.Nu inteleg ce am facut atat de rau ca ea sa moara,sa ma lase singura cu parintii mei care sunt reci si goi in vorbe si fapte.Dupa ce mi-a dat totul ,mi-a luat totul,pretind ca sunt bine,dar nu sunt .Eu i-am strans mana rece,dar mana mea cine o tine?

Am un nepotel an clasa a șaptea de 13 ani și nu mai știu ce să fac joaca Minecraft pe laptop sta pe telefon pina noaptea la ora1 dimineața nu se poate trezi pentru a merge la școală și vorbește tot prostii fara sa gindeasca cade în somn adînc și nu aude cînd îl strig

Buna ziua, Va scriu tocmai din Australia in ideia ca ma puteti directiona putin.Am un fiu de 23 ani care in Romania a fost continu hartuit de copii in scoala.Toti se lega de el nu putea sa socializere se inchidea in el si se incheia printr o criza depresivă cu tipete si punerea degetelor in urechi.Am incercat sa il schimb la alte scoli dar se intimpla aceiasi situatie.El a fost diagnosticat cu sindromul asperger si o perioada a luat tratament care nu avea efect decit stari de somnolenta.De mic soacra mea care este abovnica il lua cu ea la biserica catolica de două ori pe zi.El credea ca tot ce spune preotul acolo e adevărat si a creat o bariera intrw el si copii nestiind cu ei la joaca sa inteleaga glumele lor si ce este o prietenie. Deasemenea soacramea il instiga si impotriva mea si a sotiei ca noi nu mergem la biserica.Eu nu am realizat atunci cit rau ii face soacramea.,noi aveam o afacere care trebuia sa o derulam.El facea crize constante cu noi acasa datorita ca nu putea sa isi faca prieteni zicind ca noi suntem de vina. El cauta sa ma provoace mai ales pe mine isi facea criza care se inrosea la fata si tipa cit putea,apoi aparent cadea jos si avea multe secretii din gura.Eu sunt de 6 ani un Australia,am reusit sa il aduc si pe el aici si urmeaza sa vina si mama lui.El la fel face aceleasi crize si nu stiu cit sa mai suport.Acum ma scuipa ma inură ,incearca sa fie agresiv imi face viata tare nefericita.Este acelasi la 23 ani nu are si nu a avut prieteni,furios trinteste sparge obiecte.Ma gindesc cu groaza ca o sa vina si mama lui aici si o sa fie si mai rau. Poate aveti un sfat pentru mine,si imi cer scuze ca v am deranjat cu povestea mea. Numai bine, Constantin Lefter

Buna ziua! Am 17 ani si cred am niste probleme cu sentimentele, am inceput sa nu mai imi pese ce se intapla cu viata si plang mereu. Problema este ca liceul meu nu are psiholog si nu vreau sa spun familiei despre ce am pe suflet deoarece de la o discutie linistita ajungem la o adevarata cearta si reprosuri (si imi este mult prea frica sa le zic acest lucru). Exista un anumit program care ar putea sa ma ajute? Sau ce as putea face?

buna ziua . sunt tatal unui adolescent de 17 ani care si a inceput activitatea sexuala prin 'autosatisfacere' . a inteles ca nu este in regula acest lucru , a vorbit cu mine , dar acum este speriat ca va fi afectat de acest lucru . as putea sa l asigur ca acest lucru nu ii va afecta sistemul nervos ? ( el a citit undeva pe net ca acest lucru ii va distruge sistemul nervos ) va multumesc.

Cum pot scoate un tânăr dintr-o stare depresiva, după o despărțire de prietena lui după o relație de mulți ani . Nu mai are capacitatea de a se mobiliza pentru job-ul pe care îl are, nu mai are preocupare pentru nimic. Este intr-o delăsare totala. Nici nu vrea sa discute de o vizita la psiholog.

Bună seara!Am un baiat de 14 ani si 6 luni si a lesinat odata si de atunci mai face din când în când reflexe involuntare la brate! Analizele i-au ieșit bune, i-am făcut encefalograma ,RMN si nu ia ieșit nimic ...Imi puteți spune ce poate sa fie?

Am un baiat de 14 ani si pe 6 iulie a lesinat si de atunci când are vreun stres sau emoții are pt.o secunda reflexe involuntare la brate.Imi puteti spune ce ar putea fi?

Buna ziua, am o întrebare mai dificilă. Am o prietena care a fost internată la dezjntoxicare de părinții ei, este majora. După poveștile îngrozitoare pe care le-am auzit acum ca ea nu mai este internată dorește să meargă la o mătușă in italia. Părinții acesteia nu vor sa o lase sa meargă si ii tot spun ca are interdicție sa părăsească țara. Este posibil ca un medic sa puna această interdicție? Din cate stiu eu un drept nu se poate suspenda decât prin hotărâre judecătorească.

Aveti dreptate, am vorbit cu sotul meu, si am realizat amandoi, ca noi insine vorbim mai mult prin sms-uri si email, pt ca suntem foarte ocupati, si de multe ori, venim acasa si deschidem intr-un gest reflex televizorul, chiar daca poate nu stam neaparat sa ne uitam la el. Multumim mult pentru ce ne-ati spus, chiar daca ne-a fost mai greu sa acceptam. Ne puteti da idei, cum sa schimbam aceste obiceiuri? Multumim!

Buna ziua, avem 2 baieti, adolescenti de 15 si 17 ani. Stim ca este o perioada mai grea, dar stau toata ziua la televizor sau pe calculator, vor haine de firma si la 18 ani o masina..care sa nu fie Dacia, sunt superficiali si comozi. De cate ori incercam sa le facem observatii, ne spun ca asa sunt toti colegii lor. Nu mai stim cum sa procedam, cum sa-i facem sa pretuiasca alte lucruri, sa renunte la lene.

Sărut mâna! Sunt o elevă de 17 ani și am o întrebare la care sper să-mi răspundeți. Înainte cu un an aveam dureri mari de cap iar într-un final am vorbit cu părinții să merg la un neurolog,acesta îmi spune că îmi sunt inflamați nervii,mi-a prescris nervocalmin,după o perioadă de 2-3 luni am mers la spital cu dureri mari în spate prin zona plămânilor iar în timp ce așteptăm la rând m-am simțit rău până am conștientizat că sunt în perfuzie și cu mască de oxigen,mi s-a spus că am avut un atac de panică,neștiind cum se manifesta până atunci,acum o lună m-am simțit din ce in ce mai rău,aveam stări de leșin,amețeam,aveam tensiune ,oboseam repede,am mers la un doctor pediatru la care mi-a recomandat să fac toate analizele de sânge ,cele de scaun și urină,totul mi-a ieșit ok înafara de helicobacter și fier în exces,spunadu-mi că nu sunt simptomele din acest motiv,mi-a dat niste pastile ce se numesc mentant de la Hymalaya,la început mă simțeam mai bine iar acum au revenit stările sau crizele,nici nu știu cum să le spun,amețesc, obosesc,uit repede,nu mă pot concentra,și am observat o schimbare a mersului,ce spuneți..sunt simptome ale anxietății sau poate fi altceva? Mulțumesc mult și îmi cer scuze pentru deranj..

Am vizitat familia in Romanaia si am constatat cu tristete ca nepoate de 26 de ani nu vrea sa munceasca absolut deloc indifferent cit am incercat toti sa o convinem Se poate sa incercam altfel?

am o fetita de 18 ani si zice ca de o prioada de timp se simte singura ciudata ca nimeni nu vb cu ea are un vis care se tot repeta in care e ea lalergan dupa o fetita afara ninge si ajunh la o casa mare veche si fetita intra iar ea ramane afara singura si incepe sa ninga cu fugi mari negrii si apoi se scoala inghetata si plangand.Ne reproseaza ca nu o iubim dar nu au fost probleme pana acum de cand au inceput pregatirile ptr bac si admitere.Nu stiu ce sa fac cum sa o ajut

Intrebare de test. Rog raspuns. O voi sterge eu de pe site. Multumesc

Buna ziua, Sunt un tanar de 17 ani,si am o problema foarte delicata,si complicata in acelasi timp si as avea nevoie de ajutor. As putea sa va scriu, insa in privat ? Este vorba de tulburare de identitate de gen... V-as multumi mult pentru intelegere. Cu stima, Daniel.

Bunaziua, am 17 ani, ma apropii de 18, si nu stiu exact ce drum sa urmez mai departe. Nu stiu exact ce profesie mi-ar place si mi s-ar potrivi mai bine... Ma puteti ajuta, care ar fi cauza acestei indecizii si cum as putea sa o depasesc? Multumesc mult!

Va multumesc mult, am reusit!

Buna ziua, am 13 ani si imi place de o fata din clasa noastra. Nu sunt sigur daca sunt indragostit, dar ma gandesc ca poate mi-as da seama mai bine daca as sta de vorba mai mult cu ea. Nu stiu cum sa-i spun ca as vrea sa ne cunoastem mai bine, ea pleaca foarte repede acasa dupa ore, iar in pauze nu prea avem timp. Cum ar trebui sa procedez? Ce ar trebui sa vorbesc cu ea la inceput?

Care sunt cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii?

Buna dimineata, am 18 ani si nu stiu inca, cum imi spun parintii,.. "ce drum in viata sa aleg".Care este relatia dintre motivatie si orientarea profesionala? Care sunt motivele reale care determina asemenea orientari la un adolescent? Este vorba de o alegere reala? De ce nu reusesc sa ma hotarasc?

Nu am mai fost, nu-mi place ideea ca cineva este foarte atent la mine cand vorbesc despre o problema, ca se uita la toate gesturile mele sau ma descoase. Am vazut in mai multe filme ce se intampla, si vreau sa spun liber ce am de spus.

Buna dimineata, am 18 ani si am cateva intrebari si cateva mici probleme, despre care as vrea insa sa discut prin email, nu prea ma incanta varianta de a veni intr-un cabinet de psihologie sa vorbesc. As putea achita prin banca consultatiile, se poate?

Buna ziua!Ma numesc Cristina si am 16 ani.Parintii au asteptari de la mine sa le vin cu note mari iar eu in ultimul timp printr-o perioada mai dificila in care nu ma pot concentra(la invatat),plang adeseori si ma desconsider foarte mult.Mentionez si faptul ca in timpul saptamanii merg la 2 voluntariate si mai practic si un sport si anume lupte la care nu mi--ar placea sa renunt .Ma gandesc ca poate starea mea mi se datoreaza si faptului ca nu am foarte mult timp in care sa ma relaxez(nici nu stiu sa-mi organizez prea bine timpul,ce-i drept)Datorita acestei situatii,notele mele au scazut,lucru ce ma demoralizeaza si mai mult.Nu stiu ce sa fac ca sa-mi recastig increderea de sine.

Buna dimineata, am implinit de curand 17 ani, si citind intrebarile puse pana acum inteleg ca si parintii trec prin multe incercari alaturi de noi. Totusi, puteti explica mai in detaliu, care sunt principalele probleme cu care te confrunti la adolescenta, sa stim ce ne asteapta?

Buna seara, fiica mea este adolescenta, stiu ca sunt multe probleme acum, dar ma ingrijoreaza faptul ca petrece timpul mai mult pentru aranjarea unei imagini exterioare. Isi strica tenul si parul cu tot felul de produse cosmetice, si a inceput sa se simta complexata pentru ca nu are haine scumpe. Am vrea sa stopam cumva aceste manifestari sau sa le mai diminuam pentru ca ii fac rau, se consuma, nu doarme. Este normal? Ce trebuie facut?

Am citit cate ceva despre transformarile prin care trec adolescentii, totusi care este explicatia cresterii agresivitatii, al tupeului, ce se transforma uneori in obraznicie? Avem un baiat de 17 ani si aproape nu il mai recunoastem.

Ce este de fapt imaginea de sine?

Cum se manifesta, cum stii daca ai o stima de sine scazuta si ce se intampla daca ai o stima de sine scazuta?

Buna ziua am un baiat in varsta de 14 ani, este in clasa a 8 a si chiuleste mult. Cum ar trebui sa procedam?

Va multumesc!

Buna seara am 17 ani si invat la un liceu bun din Bucuresti. Am cativa colegi care spun ca- “Drogul te face sa comunici mai usor si sa te simti liber". Stiu ca nu este asa, dar ce le-as putea spune eu?

Buna ziua, am un baiat in varsta de 12 ani, caruia insa nu i-au aparut acele semne ale pubertatii despre care stim ca trebuie sa apara ( par facial...etc). Pot fi probleme?

Cum ştii daca iubeşti sau nu? Cum ştii daca eşti iubit sau nu?Multumesc.

Buna seara, este posibila creşterea capacitatii de atentie si a memoriei, fara consum de medicamente sau alte substante mai mult sau mai putin naturale?

buna ziua.am o relatie de 6 uni cu un barbat, amandoi suntem divortati, eu nu am copii el are un baiat de 11 ani. Recent mi-a cerut sa stam impreuna, totul a fost si este ok, dar problema e ca baiatul nu vrea sa doarma singur numai cu tatal (baiatul ar trebui sa stea la mama dar sta mai mult la tata). Am fost de acord in principiu in sperata ca el isi va da seama ca nu este bine. L-am abordat zilele aceste si am incercat sa-i explic ca si eu am nevoie de el si ca vreau macar o data pe saptamana sa doarma si cu mine si sa- i explice baiatului situatia. Reactia lui a fost oarecum neasteptata adica a inceput sa ma condamne ca eu vreau sa renunte la propriul lui copil, ca vreau toata atentia lui pentru mine, cand defapt eu am cerut doar o zi. Oare e prea mult? Oare gresesc ca i-am cerut asta? Cum sa procedez?

Bună seara, Am o intrebare pentru dumneavoastră: de ceva vreme manifest o simpatie față de o colegă cu câtiva ani mai puțin ca și vârstă față de mine. Precizez faptul că e o diferență de vârstă de 16 ani. Și mai am o impresie căci din unele semnale ale ei se desprinde ideea că simpatia este reciprocă. Credeți că este o problemă de ordin psihologic faptul că am această simpatie față de ea? Multumesc. Multă sănătate!

Bună ziua, Am o relație cu un barbat mai in vârstă cu 15 ani. Conjunctura în care ne-am cunoscut a fost una mai deosebita, deoarece acum 5 ani când ne am cunoscut el îmi era profesor la facultate. Pe atunci nimic nu s a întâmplat. Acum eu am 26 ani iar el 41. De ceva vreme avem o "relație" s o numim asa, și pusa între ghilimele deoarece petrecem clipe minunate împreună însă nu știu cu adevărat esență relatiei, mai ales ca eu am și teama aceea sa întreb. El are și doua fetite, lucru ce nu ma deranjează, chiar apreciez acest lucru și tare dragi îmi sunt. Ce sfat a ți avea pt situația aceasta. Sunt destul de confuza. Va mulțumesc.

Buna ziua, de ce suntem dependenti de o persoana? Cum ne putem elibera?

Sunt cu un tip de aproape 2 ani.Încă de la început sexul cu el a fost ciudat adică îl simțeau cumva neatent,in alta parte .I a luat f mult sa termine uneori nici nu reușea (in timpul actului se opea apoi iarăși încercat și tot așa).Timpul a trecut,am continuat sa ne vedem la insistentele lui și ne am trezit intr o relație.In prima noastră vacanța am simțit ca ne am apropiat f tare și de atunci sexul nu a mai fost,adică el nu mai are dorința sexuală.Eu pot face orice și am încercat cred eu tot ce se putea încerca.Ma frustrarea f tare și ma inhiba așa tare încât acum ma tem și sa l mai ating ma tem Pt ca cred ca orice fac nu i aduce plăcere.Am discutat și spune ca e intr o situație dificila mama lui nu ar putea accepta faptul ca eu am mai fost căsătorită și am un copil…deși el susține ca nu are o problema cu asta.El și fiul meu au o relație ok.Ne am împăcat și despărțit de 100 ori,nu putem unul fără celălat.Chiar cred ca ma iubește…dar sexul e la fel f rar și atunci cumva din obligație așa îl simt.De prea putine ori am avut partide wow de maxim 3-4 ori in care l am simțit satisfăcut și a avut erecție puternica.Ne am despărțit iarăși,mama lui s a îmbolnăvit grav de cancer și ne am reimpacat,a fost ok cât de cât la început in sensul ca o făceam mai des.Mama lui m a cunoscut ma place dar nu știe adevarul ca am un copil de 8 ani iar el insista ca nu i poate spune…Mama lui insista sa ne căsătorim sa facem un copil…el probabil e stresat și nu știe cum sa gestioneze.Relația sexuală e catastrofala eu sunt la Pamant,ma gândesc la tot felul de lucruri ca ma Înșeală,ca ma folosește,ca nu sunt buna la pat.De câteva ori mi a spus sa ma joc cu mintea lui sa l scot din stări…Nu știu cum sa mai procedez e o tensiune f mare între noi.In eeekenduri stam in pat pe telefoane…nu simte nevoia sa facă sex.In terenul el era cunoscut ca mare Casanova deci nu este un bărbat neexperimentat,a avut multe femei poate prea multe…Întrebarea mea este,am mai multe …Oare exista varianta de a nu fi compatibili sexual?Oare chiar problema dintre noi sa fie teama de reacție a mamei lui?De ce cu altele poate și cu mine nu? Are probleme el?Am eu? Nu știu cum sa ma comport vând ma Mangaie.Eu vreau de fiecare data când ia el inițiativa poate e greșit și ar trebui sa l refuz…Cum sa procedez ?Va rog sa ma ajutați.Suntem dispuși amândoi sa începem consiliere de cuplu sau fac orice

Buna ziua, Destul de recent am vorbit cu un băiat care părea entuzismat de la bun început sa fim impreuna și își dorea acest lucru. Ne-am văzut, s-a întâmplat ceva mai mult între noi și apoi a spus ca mai vorbim ne mai vedem. Eu am mai pus câteva intrebari, el a simțit oarecum ca fac presiuni poate și mi-a dat Block pe Facebook. Am mai pus eu o intrebare dacă totuși putem vorbi in continuare, iar el răspuns ca deocamdata nu își doreste ceva mai mult, dar putem vorbi. Întrebarea mea in acest stadiu e posibil sa mai evolueze ceva între noi spre o relație sau va ramane la stadiu de amicitie și cam atât?

Buna ziua! Am.o căsnicie de 17 ani si acum trei ani am.aflat ca o anumita persoana ii făcea ochi dulci soțului.Pana atunci am avut incredere in el,dar de la acea discuție a început calvarul vieții mele.Inainte de a avea o relatie stabilă cu el au.mai existat câteva abateri: am fost sunat a de o gata care.mi spunea ca e prietena lui,dar el a venit din Craiova în.Valcea si a zis ca nu e adevarat ca ar fi avut o rel dar se terminase,apoi m.a mințit ca a întârziat autobuzul dar el a fost la suc cu o fostă iubită din adolescență,motivînd ca nu s.a intamplat nimic.Toate astea au fost inainte de căsătorie.Acum trei ani cand acea pers a scos porumbului cum.ca ar avea ceva cu o colega am.luat foc,scandal si in ultima instanta l.am dus la.poligraf.Testul a iesit ca nu m.a înșelat în timpul căsătoriei,însă eu nu am intrat cu el cand i.au fost adresate intrebarile si de aici am avut iar dubii de veridicitatea testului.Oare este posibil ca acel test să fie masluit?El nu recunoaște nimic,se jura ca nu a observat că acea femeie ii făcea ochi dulci.Am vb si cu ea la tel ,dar el cum a început conversatia i.a spus că X mi.a spus că ar fi fost ceva intre ei si ca l.am dus la test si i.a iesit bine,din pct meu de vedere a pus.o în gardă.Nu stiu ce sa fac sa recunoasca....Inainte de aceasta etapa a mai fost o situație în care m.a sunat si a uitat sa.si închidă tel si am auzit cand a zis ca nu poate schimba viteza iar o colega i.a sugerat sa schimbe printre picioarele ei.Mi.a adus un coleg care sa.mi confirme ca asa e ea ca asa vb cu toți...etc.Ideea este ca eu nu am incredere in ceea ce spune el.Nu.lipseste de acasa,nu cheltuie,se ocupă de fam,nu are parole pe tel sau facebook,dar totusi simt ca minte în legătură cu cea care.i făcea ochi dulci pt ca atunci l.am pus sa sune persoana care mi.a spus mie de relație si l.am rugat sa spuna ca e singur si nu a avut argumente cand persoana x ii zicea:hai ma acum suntem doar noi de ce numesc...El zice doar nu e adevarat.Care este parerea dv?Sunt eu cu paranoia?Va multumesc din suflet pt timpul acordat!

Buna ziua , am o problema cu o persoana , este foarte inchisa in dansa , a trecut prin multe probleme dificile in viata, isi dorea multe dar toate visele au fost spulberate,se simte singur si chiar asa este ,este foarte trist nu l am mai vazut niciodata atat de trist , si nu permite afectiune , implicare din partea anumitelor persoane,am si un exepmlu : " ce faci"? , " nu cred ca este treaba ta ce fac !" . ma ingrijoreaza lucrurile, as dori sa l ajut dar nu inteleg cum se simte , nu se deschide in fața mea .

Buna seara , ma numesc Diana , am o problema legata de soacra mea ( consumatoare de alcool ) , i-am fost mereu alături(doctori , moartea mamei sale , vorbește cu persoane din spital sa poată întra sa își vadă mama deoarece e cu pandemia si nu primesc vizitatori etc ),  o vedeam ca pe o prietena pana într-o zi când ma injurat (mi-a injurat mama ) , de atunci nu o mai pot avea la suflet, ea se poarta cu mine ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, eu stau cu prietenul meu cu chirie iar ea se autoinvita sa rămână la noi , vine când vrea iar prietenul meu nu are nimic de spus , nu ia nicio atitudine . Ea muncește o zi cu o zi , iar seara prietenul meu e nevoit sa plece de lângă mine sa o ducă acasă de la munca , cu toate ca la munca i se oferă transport.... orice ii zic lu prietenul meu ca ma deranjează la mama lui imi zice ca am ceva cu ea , ca ce doar nu îmi da cu parul în cap.. dacă ne facem un plan pentru o zi și ea suna ca vrea la piata amânăm orice plan sa o ducă la piata . Nu știu ce sa fac încotro sa o iau,  am 2 săptămâni de când plâng intruna si nu îmi revin , deoarece prietenul meu e plecat cu munca și ma lăsat cu ea pe cap . Va rog sa ma ajutați cu un sfat,  îmi vine sa o iau pe drumuri sa nu mai știu nimic despre nimeni 

Buna dimineata, am 43 de ani, sunt casatorit de 17 ani, imi iubesc mult sotia, dar am de multe ori sentimentul ca o dezamagesc, ca nu ma ridic la nivelul asteptarilor ei. Ea nu imi reproseaza nimic, m-a incurajat intotdeauna cand am vrut sa fac ceva, am o cariera frumoasa, dar nu pot sa scapt de acest sentiment ca sunt „ fara o prea mare valoare”. Ma puteti ajuta? Care ar fi cauzele?

Buna seara ! Ma numesc Iuliana si am 32 de ani. Sunt mama a doi copii , casatorita de 11 ani si de 6 ani locum in Irlanda. Problemele mele au inceput acum un an exact in acest timp. Sotul a fost plecat in Ro cu treburi de rezolvat timp de 2 sapt. Timp in care am aflat ca a avut o aventura cu o femeie. De aici au inceput certurile neincrederea si chiar sa pus problema divortului. Inainte de a se intampla asta eu in tot deauna l am considerat sotul perfect fara nici o problema. Va dati seama ca in momentul in care am aflat asta am fost ff daramata psihic si am ajuns sa incerc sa ma sinucid. ( multumesc lui Dzeu ca nu am reusit si am fost salvate la timp de politie si ambulanta ). Am avut o echipa de psihiatrii si psihologi care au incercat sa ma aduca pe cale cea buna dar de 6 luni nu am mai mers la nici un doctor. Ne am mai dat o sansa cu sotul meu doar ca eu am acea frica si temere ori de cate ori pleaca undeva ca el are pe cineva . Am ajuns ca de fiecare data cand pleaca de acasa sa ma inchid in camera sa plang si sa imi fac fel si fel de ganduri. De ceva timp situatiea sa inrautatit si nu mai suport pe nimeni in jurul meu. Simt ca nu mai pot face fata cu brio ca si mama ca si sotie ca si femeie. Sotul meu imi spune mereu ca trebuie sa merg din nou la psiholog ca daca a gresit o data nu trebuie sa plateasca toata viata . Dar totusi eu asta simt. Oare ce sa intamplat ma marcat atat de tare in cat eu sa fi ramas in aceias drama de atunci? Ce ar trebui sa fac?

Buna ziua, Iubitul meu a fost diagnosticat cu depresie si anxietate acum doi ani. A luat si tratament, dar nu a facut niciun progres. S-a descurajat si a renuntat la terapie. Era un student la drept, in forma, cu multe hobby-uri. Acum nu face decat sa livreze mancare si a repetat anul 4 de doua ori deja. Pot sa fac eu ceva? Sa il ajut cumva? Nu stiu care e urmatorul pas. Ne afecteaza relatia foarte rau, pentru ca in unele zile imi pierd si eu rabdarea. Au fost 2 ani grei.

AM fost căsătorită si am un copil de 14 ani din prima căsătorie.De 3 ani traiesc cu un bărbat cu care am un copil de 1an si 5 luni. Mi-a cerut să-mi schimb numărul de telefon ca sa nu ma mai corespund cu copilul cel mare daca vreau sa mai stau la el in casă. Tot timpul ma jignesti si imi vorbește urât. Ce este de facut? MULTUMESC! ELENA.

Este posibil ca un copil de 2 ani sa se simta vinovat?

Bună ziua. Credeți că am probleme psihice? Motivele sunt foarte multe sa ma îngrijorez. Am 52 de ani, o a doua căsnicie care nu ma mulțumește, la fel ca și prima, am doi copii și sunt și bunică. Dar, I-mi complic mereu viata, luând tot mai multe obligații și lucruri de rezolvat. Sunt fixată cu ordinea, nu suport ca lucrurile nu sunt mereu la locul lor, nu pot sta într-un loc care nu este curat, nu pot dormi într-un pat neconfortabil,nu am răbdare sa mănânc sau sa beau ceva în asa fel încât sa pot savura acel preparat, sunt critică cu ceilalți, aștept de la ei sa fie mereu în ordine, sa vadă câte sacrificii fac pentru ei, uneori le și spun, sunt foarte des ironica (după care imediat I-mi pare rău), și mai sunt multe aspecte negative în ceea ce privește persoana mea. Dar, mereu exista un"dar" am și latura cea buna, când mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce am, când sunt bună cu unii oameni, fac gesturi de caritate,sunt conștientă ca nu-mi lipsește nimic material (sunt o persoana care se mulțumește cu puțin), dar fixatiile mele m-au făcut de foarte multe ori sa pierd relații oameni dragi și chiar sănătate. Sunt impulsiva și stric repede o atmosfera plăcută, din lucruri mărunte. Cum as putea sa devin o persoana plăcută, liniștită și fără prea multe pretenții? Vă mulțumesc anticipat.

Suntem casatoriti de 2 ani si relatia noastra merge destul de bine. Totusi sotul meu are multe idei rigide preluate de la parinti. Stiu ca este important mediul in care am trait, dar cum as putea sa-i schimb acele pareri?

Buna seara, am 30 de ani si problema mea sunt baietii. Nu reusesc sa pastrez o relatie mai mult de 2 saptamani- 1 luna. Totul pare foarte frumos, dar nu stiu cum fac, si la un moment dat stric relatia si ne despartim. Parca ma sabotez singura, se poate asta? Care ar fi cauza?

Bună ziua! Am 22 de ani, am o realație de 4 luni si ceva. Ne înțelege foarte bine, însă eu am mici scăpări de gelozie si ma supăr foarte repede din nimicuri. Problema asta este din cauza fostei relații, am fost foarte calmă, insa am fost inselata si mințită de multe ori, acum imi este teama sa nu patesc la fel, si cel mai mult imi este teama sa nu-l pierd pe iubitul meu, din cauza miciilor erori... Problema asta, ne afectează relația. Cum as putea sa fiu mai calmă, să nu ma mai enervez din orice...? Vreau să fie totul bine in relatia asta, vreau sa fie o relație perfectă. Vă multumesc pentru ajutor !

Buna ziua, am 33 de ani, sunt la al doilea episod depresiv ( dupa 8 ani), amandoua pe fondul incheierii unor relatii. Sunt o persoana puternica, am incercat de fiecare data sa-mi revin singura, am citit mult si de fiecare data am reusit. Acum imi este greu, imi este si un pic greu financiar, ce ar trebui sa fac?

Buna seara, eu si sotul meu suntem casatoriti de 9 ani si avem un baiat de 5 ani si jumatate. In ultimii 3 ani relatia, a inceput sa se tensioneze si acum s-a intamplat sa ne certam de cateva ori in fata copilului. Ultima data baiatul a strigat la noi, spunand ca nu mai vrea sa ne vada pe niciunul. Sotul vrea sa divortam, dar eu nu vreau de dragul copilului, vreau sa creasca cu un tata.Imi puteti spune cum ar fi mai bine sa procedez?

buna ziua Doresc sa divortez dar sotul ma santajeaza emotional numai am putere sa lupt vad doar moartea ca si scapare si salvare mam izolat complet de toata lumea simt ca numai am putere. Pot gasii o rezokvare a aceasta sitiatie Multumesc anticipat

Buna ziua am avut o relatie care sa terminat acum 4 ani de 7 ani , eu nu am reusit sa imi fac o relatie doar de scurta durata , si de ceva vrema am inceput sa ma invinovatesc pentru trecut, ca am avut reactii, implusive ca nu am Avut rabdare, si sunt cazuta intr-o depresie cred, nu ma mai vad pe mine, nimic bun!!

Buna ziua! As vrea sa ma ajutati in legatura cu baiatul pe care il iubesc si il vreau langa mine.Recent a aflat cateva lucruri din trecutul meu pe care eu am preferat sa nu le zic. si incetul incetul isi schimbase atitudinea fata de minee si acum am ajuns sa ne contrazicem,sa ne judecam,sa ne aratam cu degetul tu ai facut aia,sau de ce ai facut aia s.a..A devenit foarte distant,receee si parca nu-l mai recunosc,parca vorbesc acum cu alta persoana.Mi-a zis ca totuo a inceput de cand a aflat acele lucruri si si-a pierdut increderea.Ce pot face in privinta aceasta?Se poate remedia situatia cu timpul sau e timpul sa pun stop?

Buna ziua, am dese discutii in contradictoriu cu prietena mea, mi-a spus ca am o stima de sine scazuta si ca sunt agresiv deoarece critic. Se poate intampla asta? Mie mi se pare ca de fapt incerc sa pun lucrurile in ordine, sa fie facute asa cum trebuie, si oricum sunt un pic ironic, nu agresez.

Buna seara! Numele meu este Theodor si am 20 de ani. Am o problema... Mai mult o intrebare, pe care as dori foarte mult sa vi-o adresez, deoarece nu stiu daca este o problema sau pur si simplu nu ma duce capul... Recent m-am certat cu prietena, si nu aveam problema asta inainte cu nimeni altcineva. Eu unul sunt o persoana care spune ce simte si ce gandeste fara sa mai filtreze de 2 ori ce spune, ca sa nu supere persoana de langa, insa aici este diferit deoarece ma trezesc pur si simplu ca spun lucruri pe care o ranesc, dar fara sa vreau sa o ranesc, doar ca nu gasesc un mod ok de a ma exprima, iar cuvintele care ajung sa imi iasa pe gura in momentul acela o ranesc si nu stiu ce sa fac, recent ne am calmat si ne am impacat si chiar am fost foarte speriat de toata chestia asta deoarece simt ca spun lucrurile rele "gratuit" fara vre-un motiv si oarecum inconstient.... nu stiu ce as putea sa fac. Ati mai intalnit persoane de genul acesta? Ati putea sa imi dati un sfat mic acolo legat de asta? Va multumesc din suflet! Seara frumoasa.

Buna seara, ce se poate face in cazul unui copil de 4 ani si 3 luni, care se loveste uneori intentionat de pereti, sau se trage de par pana cand ramane in mana cu smocuri?

Buna ziua,sunt căsătorită de 27 ani ,am 50 ani si o fetiță de 26 ani,fata este cu viata ei ,eu cu sotul de la începutul Casnicie am suportat tainele lui,ieșirile lui ,nervii lui,ieșirile de la lucruri minore gen ca am lasat un bec uitat aprins sau ca am spart un pahar tipa sau daca nu puteam ca femeie sa l ajut la un lucru mai greu gen sa i tin o placa de rigips tipa si ma jignea apoi nu mai vorbea cu mine nici cu fata pana cand nu faceam eu un compromis si tot eu făceam pasul in împăcare dupa care erau 4 zile bune apoi iar era ceva ce il deranja si uite asa au trecut anii.Am plecat in strainatate la vârsta de38 ani deoarece m au dat in somaj eram cu 2 bănci el avea serviciu f bun si stabil si am ales eu sa ma sacrific ptr ei ptr familie,toate bune si frumoase am scapat de bănci am realizat multe casa finalizată,masina achitata ,dantura lui avand paradontoza rezolvată cu bani.multi la vremea aia,copil in facultate Constanța 5 ani si de 5 ani in urma comportamentul lui f schimbat la întoarcerea mea acasa ,exemplu ma asteapta se poartă frumos si intr o dimineata doar ptr faptul ca eu am.schimbat locul la încărcătorul lui de tel a tipat in asa hal la mn de nu l am auzit in toți anii mei ,eu fiind la baie la 2 m si mi a zis atunci ca sa fac ca el de nu sa l las naibii in pace apoi eu am.plans si nu am mai mers la el sa vorbesc ptr ca el era cel care nu mai vorbea cu mn si uite asa am stat supărați 9 săpt in conditiile in care eu nu aveam nici macar o săpt de cand venisem acasa ,aveam nevoie de el de îmbrățișare de apreciere ca am stat 6 luni singura lucrând in gât in conditii de ploaie vant ,frig ,noroi si acasa am gasit țipete și am dormit impreuna in pat fara sa ma atingă, apoi in feb am gasit in geanta lui ascunse maraton foarte,nu i am spus am plecat dinou la munca si cand m am intors acasa nu a putut sa se culce cu mine nu a putut pur si simplu era moale sa ma scuzati atunci început să plang m am dus cu gândul la pastile ca are pe alta si nu mai are plăcere de mine si m am inhibat si m am retras apoi si el nu a mai vorbit timp de 6 săpt,mentionez ca pastilele le a luat in lipsa mea ,iar cand l am intrebat si i am.zis ca i am.gasit asa ceva a zis ca nuni mai functioneaza si a încercat sa le i a in lipsa mea ,eu acuzând l ca ce om a r lua asa ceva singur acasa fara amanta sau sotie? De ce nu a luat cu mn acass sa încerce l am intrebat si mi a răspuns că maine merg sa iau una si ptr tine i am zis nu multumesc,ai probleme cu tensiunea puteai sa mori .am fost apoi acuzata ca eu am aici pe unul care ma freacă scuzati expresia insa vreau sa stiti exact vorbele lui,,l am iertat si am zis sa merg inainte ,apoi mi a murit mama de cancer eu eram.anul trecut aici in UK ,am plecat la urgență acasa,,apoi tata a intrat intr o mare depresie ,eu sufeream atât de mult dupa mama mea .Inainte sa ma întorc dinou aici la munca l am dus pe tata meu la spital ptr i vestigatii sa l las cat de cat sănătos, cand am.mers sa l externez sa l duc acasa in provincie eram in masina cu tata si soțul meu iar din senin sa enervat soțul si m a jignit in fata tatei ridicând mana sa dea in mn.tata fiind bătrân de 80 ani si cu depresie a inceput sa planga ,eu la fel iar el nu a mai vorbit dinou o săpt dupa care m a abordat intr o discuție întrebându ma de ce nu merge casnicia ? Ca el nu si aduce aminte ca a ridicat pamlma si a cerut iertare dar eu am zis gata Stop vreau sa divorțat la cereale a zis ca ma iubeste a inceput sa planga si ca nu mai are aer bineinteles mi a fost mila dar tot am ales sa plec mai devreme aici in UK ,i am.zis ca acasa lângă el nu mai ma regasesc ,ma simt mai bn in Anglia singura decat singura cu el in pat.mi a zis raspunsul final sa redevin acea sotie de dinainte sa l alint, sa l iubesc i am zis ca nu mai.pot ptr ca el m a schimbat in toți anii ăștia iar el a zis ca nu se poate schimba ca eu asa l am cunoscut si asa este născut,ce sa fac? Daca merg acasa la fel o sa faca la mn nu a fost paste sau crăciun fara lacrimi.va multumesc! Astept un rasp cat de mic

Buna ziua!Am o relatie de 3 ani si de curând iubitul meu se comporta rece si nu mai este ca înainte. Deși stiu ca nu o sa fie roz mereu. El este foarte suspicios cum ca eu as fi in stare sa ma vad cu altcineva .Eu chiar il iubesc si am purtat multe discuții de genul...Dar degeaba ...El este si mai serios si niciodata nu a iesit cu mine sau cu prietenii mei spune mereu ca e diferenta de varsta si ca nu ar avea ce discuta cu prietenii mei ...Rare ori s a intamplat sa iesim cu prietenii lui la vreun eveniment in rest ...noi ne întâlnim doar la el acasă. Câteodată imi lasa un gust amar atunci când plec de la el pt ca sunt seri im care nu prea vorbim cand suntem impreuna....Si plec mereu plângând si ma gandesc mereu ce sa fac de ...mi e frică să deschid subiectul de fiare data sa nu se ajungă la o cearta ,iar apoi la despărțire....Mă consum foare mult si mai am pe deasupra si acasa iar stres si vin din ambele părți

Ce sanse sunt ca venind la o terapie de cuplu eu si sotia mea, sa ne impacam?

Pana sa îl cunosc pe iubitul meu acum ceva ani am avut relație cu 2 dintre prietenii lui nu i. Am spus asta niciodată chiar am negat dar acum a aflat de la ei ce ar trebui sa fac sa o țin pe a mea ca nu sau sa recunosc.. Îmi este frica ca dacă recunosc o sa îl pierd pentru ca l. Am mințit

Bună ziua ma numesc Loredana și am ezitat foarte mult pana sa va scriu.Cred ca ma confrunt cu o depresie nu vreau sa accept acest lucru,nici acuma nu pot sa cred ca eu am putut sa pic în asemenea capcană, vreau ajutor sa ma ridic sa am puterea ,optimismul ,curajul pofta de viață cum aveam înainte. Dar problema este ca nu sunt în tara și aicea e greu sa fac terapie (daca nu este în limba mea).Am fost indrumata sa fac terapie online dar nu am curaj sa contactez pe nimeni

Buna ziua,am avut o relatie scurta cu o fata si la inceput ne-am dat seama ca ne atragem f mult si a fost o experienta buna de viata.Se pare ca dupa 2 saptamani a inceput sa spuna ca vrea sa vada daca doar sexul ne atrage.Vine deseori la mine dar pleaca dezamagita.Spune ca nici prieteni nu putem fi.Precizez ca este genul de femeie care nu recunoaste ceea ce simte si prin actiunile ei da de inteles ca ma place.Ce sa mai cred?Prieteni nu putem ramane dar nici iubiti!!!Ce poate fi in mintea ei?Suntem destul de maturi eu 40 si ea 33 deci nu ne jucam.

Cum stim daca ceea ce simtim este iubire sau datorie? Cum stim cand se termina una si incepe cealalta?

De ce trebuie la un moment dat sa renuntam la anumite lucruri , persoane, din viata noastra, sa te detasezi, sau sa se te desparti? Stii, simti ca nu te mai ajuta, ca nu te mai reprezinta sau nu esti fericit cu ele, dar de ce nu poti merge mai departe asa, despartirea este uneori dureroasa.

Buna dimineata, este o perioada cu multe incertitudini si amenintari, ce isi pun amprenta si in cuplu, si ni se recomanda sa fim optimisti. Cum sa faci sa te bucuri?

Buna ziua, In momentul de fata ma confrut cu o situatie in care nu stiu daca sa ma impac sau nu cu (ex) partenerul de viata. Povestea a inceput astfel: M-am mutat intr-o alta tara pentru a fi impreuna si am renuntat la job, prieteni, cariera pe care am avut-o. Relatia noasta de un an si jumatate a fost perfecta pana in momentul cand ne-am intors inapoi acasa pentru sarbatorile de Craciun sa ne revedem familia. Acolo el s-a intalnit cu o prietena cu care a inceput sa vorbeasca iar dicutiile au dus mult mai departe si m-a inselat. Am aflat de poveste, l-am piertat. M-am mintit ca a terminat cu ea dar nu s-a intamplat asta. Ei au continuat sa vorbesca. L-am rugat sa isi ia bagajele si sa se mute in alta parte. Noi ne-am tot intalnit in perioada aceasta incercand sa trecem peste doar ca mereu s-a ajuns la vechi frustrari si reprosuri din partea mea. (asta deoarece stiam ca ei nu au terminat cu aceasta poveste). Acum ,ne-am dat o perioada de cateva saptamani in care eu sa ma pot gandi daca il pot ierta si trece peste aventura lui (cu toate ca am aflat ca s-a intalnit si cu alte fete fara sa imi spuna). Perioada este si pentru el, sa se gandeasca daca eu sunt persoana pe care o vrea langa el sau nu (cu toate ca insista ca nu are la ce sa se gandeasca si ca stie sigur ca eu sunt "the one"). Cu toate ca nu ma regasesc in situatia de a scrie acest mesaj.. Intrebarea mea este "Este mai bine si ami sanatos pentru mine sa trec peste aceasta relatie si sa ne despartim?" Mentionez ca pana la punctul X (in care m-a inselat) nu am avut nimic ce sa ii reporsez din punc de vedere al comportamentului si a sustinerii pe care a avut-o fata de mine.

Bună seara ma puteți ajuta și pe mine ce pot face în situația în care sunt. Sunt cu un băiat de 5 luni după 2 luni neam mutat împreună dar nu a fost mereu bine de când neam mutat venea aproape în fiecare zi seara acasă are un prieten sta toată ziua pe la el îl ajuta la munca și venea numai seara acasă dar el nu știu el nu vorbește cu mine adică nu comunica cu mine în schimb ma jignește se enervează din orice tipa la mine și normal ca nu înțelegeam ce are de ce se poarta asa cu mine de ce e rece cu mine și se adunase și într-o zi ms sunat fostul meu iubit care am rămas prieteni și iam răspuns din politețe și el a aflat la un moment dat și acum spune ca lam mințit ca vorbesc cu alți cu foști și ca să plec să-l las pace ca nu ma mai vrea pentru ce iam făcut și eu chear îl iubesc cum a fost el și cât sufeream când venea noaptea acasă și miam cerut iertare ca nu o sa se mai întâmple niciodată dar el nu prea vrea sa accepte ca am vorbit și totuși nu lam înșelat nici nu era vorba de asa ceva dar e orgolios și nu știu ce sa mai fac sa repar relația asta

Bună ziua cum sa fac sa nu mai fiu geloasă obsesivă înainte nu eram dar de la o vreme am devenit

Sărut mâna Cum o pot ajuta pe soția mea care se aflăîntr-un blocaj emotional creat de mine pe parcursul a 19 ani de căsnicie? Va multumesc

Cum sa il fac pe soțul meu sa fie mai activ? Iubește sa lase lucrurile de pe o zi pe alta. Mulțumesc anticipat.

De ce ma simt pierdută parca nu mai sunt eu de multe ori ma simt vinovata pt tot ceea ce zic sau fac,nu mai stiu sa ma comport cum ar trebuii in fiecare situație,nu mai fac diferenta intre ce e bine ce e rau,nu mai sunt mulțumită de mine cand ma uit in oglinda si ma compar mereu cu cei din jur,nu imi vine sa mai ies casa,sa socializez,sa ma îmbrac si sunt mai tot timpul nervoasă? De ce nu pot sa uit de trecut mai ales de cumnata mea cu care nu mai vorbesc desi mereu am fost cea care a lasat de ea mereu ca sa fie bine dar acum nu pot sa mio scot din cap desi vreau sa fiu mai indiferența cand aud despre ea sau o si vad am niste reacții necontrolate de nici eu nu stiu ce se intampla si de ce ma ia cu tremurat si imi bate inima tare si imi aduc aminte de tot ce a fost in trecut? Si inca ceva... de ce sotul meu nu comunica cu mine? De ce mereu ma face vinovată mai ales cand vine vorba de sora lui,cumnata de care v-am povestit...pe el nu la deranjat niciodată ca sora in loc sa vorbeasca cu mine vorbește mai mult despre mine si ma simt prost mai mereu mai ales că ea nu vorbeste nici cu copii nostri dar el mereu o suna,o vizitează de multe ori fără ca eu să stiu si incepe a minți... Va rog din suflet dati-mi un sfat ca nu mai pot cu toate astea unde si cu ce greșesc de nu mai pot sa duc o viață normală și liniștită?

Bună ziua. Vă rog să mă ajutaţi să înţeleg...eu, femeie de 37 de ani, căsnicie nefericită din cauza problemelor sexuale (soţul nu mă poate satisface), el, vecinul meu 46 ani, bărbat înalt, binefăcut, tatuat, emotiv, iubitor de animale, căsătorit cu o doamnă cu 10 ani mai în vârstă decât el. Căsătoriţi amândoi, el şi eu, mai mult din interes decât din dragoste. El nu foarte citit, dar pentru mine plăcut la apariţie, atractiv. Suntem vecini şi vedem în curtea celuilalt. Anul trecut am început să ne scriem pe net. A pornit ceva între noi...eu am ştiut că el a fost de 3 ori căsătorit şi avea şi multe relaţii extraconjugale, nu am luat totul prea în serios, m-am jucat, deşi îmi doream să-mi întâlnesc „marea dragoste” dar ştiam că nu poate să fie el...însă îmi plăcea de el ca bărbat şi de atenţia lui faţă de mine. Mi-am zis: de ce nu? Să încerc, oricum, soţul meu e veşnicplecat, eu singură, îl iubesc mai mult ca pe un prieten, sexul nu merge...niciodată nu a mers, hai să încerc măcar aşa cu tipul ăsta „la îndemână”. L-am ştiut emotiv dar şi afemeiat, nu m-am aşteptat la nimic mai serios...Ne-am şi înţeles. Soţia lui a plecat primăvara trecută la un tratament el a rămas acasă cu doi copii adulţi dintre care unu al lui din altă căsnicie unul, a soţiei, cu o boală mentală...apropo, el a venit aici doar cu fiul lui din altă căsnicie, cu nimic altceva. Totul, casa, averea este a doamnei. Deci, ne-am înţeles că ne întâlnim şi că devenim amanţi. Doamna a plecat, am rămas singuri acasă şi eu am aşteptat să-mi scrie. Un weekend am tot aşteptat, el nu mi-a scris. M-am enervat că nu am înţeles ce se întâmplă şi nu i-am mai scris. L-am şters din lista de prieteni. Nu ne-am scris un an de zile. Ne-am văzut, el părea supărat şi m-a evitat. Eu m-am comportat normal cu el, l-am salutat. Acu câteva zile, deoarece toate încercările mele de a găsi un amant „normal” au eşuat, am zis, hai să mai încerc cu el...i-am trimis cerere de prietenie. Era foarte fericit. La întrebarea „ce a fost anul trecut” şi de ce a dispărut aşa, nu a reuşit să-mi dea un răspuns concret, a zis că nu mai ştie a fost demult. Mi-a spus însă că a suferit mult din cauza mea...cu greu a zis şi că era îndrăgostit de mine...cu greu i-a trecut. Că a încercat să se distanţieze la un moment dat de mine când a început să observe că simte mai mult faţă de mine iar eu „mă joc doar”...dar nu mi-a zis nimic atunci, nu aveam de unde să ştiu. M-a evitat, m-a pândit din geam (el mi-a mărturisit) să nu-l observ...era gelos când vedea că vorbesc la telefon şi a crezut că am pe altul...Eu nu ştiam nimic de sentimentele lui...i-am şi zis...mi-am cerut scuze dacă i-am cauzat durere dar am crezut că este doar un joc din parte lui, nu credeam cu putinţă să te îndrăgosteşti de cineva doar după câteva vorbe, mai ales fiind un bărbat cu un asemenea trecut. I-am explicat frumos, mi-am cerut scuze şi i-am propus să mai încercăm odată. L-am întrebat, într-adevăr nu mai simte nimic faţă de mine? Iniţial a zis că i-a trecut...nu a vrut s zică doar că nu mai vrea să sufere...am insistat şi mi-a zis că ba da...mă mai iubeşte. Ne-am înţeles că mai încercăm. A doua zi aşteptam să-mi scrie ceva...orice, un smiey ceva..eu i-am scris până la urmă, mi-a răspuns dar nu a iniţiat conversaţia. Nu am insistat am crezut că are treabă. Mai târziu, văzând că e cam retras iarăşi, că e pe net , e activ dar mie nu-mi scrie, l-am întrebat dacă s-a răzgândit. Mi-a răspuns un pic nervos că nu, ce mi-a zis odată aşa este. Au urmat vre-o 2 zile în care practic eu iî scriam. El iarăşi, ca şi anul trecut, a devenit retras...nu înţeleg de ce. L-am întrebat. Mi-a zis practic, că după ce i-am făcut anul trecut, după cât a suferit, ce mai vreau, să mă ceară de nevastă după 2 zile? Iarăşi mi-am cerut scuze pentru ceva despre care nici nu am ştiut...iarăşi am încercat să-i explic. Am simţit supărarea din el. Dar, eu am crezut că a înţeles şi că ne-am înţeles să lăsăm trecutul şi să încercăm din nou. Ei, din păcate nu era aşa. I-am scris vre-o 2 mesaje mai lungi încercând să-i înţeleg comportamentul. Că se temea să nu-l „las iarăşi baltă” sau să nu se afle ceva sau vroia doar să mi-o plătească cu aceaşi monedă să simt ce a simţit el anul trecut? Posibil...într-un final nu mi-a răspns. El ştia bine că nici eu nici el nu vrem să ne schimăm viaţa. Era vorba doar de o relaţie ca între amanţi. Nu înţeleg care era problema lui şi de ce s-a comportat aşa mai ales după ce ne-am înţeles şi a spus că vrea. După ce a zis că mai simte dragoste faţă de mine şi că vrea să încercăm. De ce s-a închis iarăşi brusc? De ce s-a comportat aşa de rece; când eu i-am trimis sărut pe messenger el mi-a trimis ceva banal ca răspuns, nu mi-a scris doar mi-a răspuns dacă i-am scris eu. Atunci de ce a fost de acord? Până la urmă, după câteva zile de agonie din partea mea în care am încercat să comunic cu el şi să-i descifrez comportamentul, i-am trimis un mesaj prin care i-am cerut să rămânem vecini buni şi amici. Mi-a răspuns scurt să am grijă de mine. Da. Mi-a acceptat din nou cererea de prietenie (el m-a şters înainte că erams upărată din cauza comportamentului lui şi am avut o mică ceartă). Asta este povestea. Vă rog să mă ajutaţi să înţeleg unde am greşit şi de ce s-a comportat aşa şi anul trecut şi anul acesta. De ce s-a retras brusc după ce ne-am înţeles. De ce a devenit rece şi distant? Vă mulţumesc mult pentru răspuns. M-a iubit? I-a trecut? A minţit când a spus că mă mai iubeşte? A vrut doar să mă facă să sufăr? S-a temut de propriile sentimente? S-a temut să nu-i fac probleme în căsnicie? Vă rog să mă ajutaţi să inţeleg…e foarte frustrantă pentru mine toată povestea...nu mai pot să dorm...am atacuri de panică...vă mulţumesc pentru răspuns..

Buna ziua, logodnica mea s-a despartit de mine in urma cu o luna pe motiv ca din cauza viciului meu cu pariurile sportive care a dus la minciuni , lipsa de incredere si schimbare de comportament. Dupa 3 saptamani am intrebat-o daca mai era si altceva pentru a stii ce am de facut pe viitor cu mine si mi-a raspuns rece si ca atunci cand ii scriu o rascoleste.Am uitat sa specific ca am fost in relatie aproape 5 ani si as dori sa stiu daca mai este cazul sa ma gandesc la o impacare s-au sa trec peste.

Buna ziua. Am o problema, care defapt nu stie daca este doar in capul meu sau este defapt reala. Iubitul meu trece in momentul acesta prin perioada de reconsiliere cu viitoarea fosta sotie, adica in septembrie se termina perioada de ”reconsiliere” dupa care incepe divortul. Acest divort are la mijloc 3 copii mici (3,4 si 6 ani). Relatia lor de cuplu s-a terminat acum 2 ani si ceva, inainte ca noi doi sa ajungem sa stim unul de existenta celuilalt, iar ei nu au mai avut absolut nici un fel de contact fizic, ca parteneri si locuiesc separat. Noi suntem impreuna de 8 luni, iar el se comporta exemplar cu mine. Simt ca ma iubeste, ma apreciaza si chiar face eforturi sa fie totul bine! De cateva zile am inceput sa am anumite temeri cum ca el s-ar putea impaca cu fosta lui sotie, sau ca ar mai simti ceva pentru ea vazand ca vorbesc foarte constant, aproape zilnic. Sunt constienta ca va ramane mama copiilor sai pentru tot restul vietii si ca pentru binele copiilor ei trebuie sa se inteleaga bine, sa aiba o relatie foarte ok, amicala, doar ca nu inteleg de ce am inceput sa am aceste ganduri si aceste frici. Momentan ea nu stie de existenta mea pentru inca este perioada de ”reconsiliere”, in care el trebuie sa fie ”curat”, ca nu cumva ea sa se foloseasca de asta in instanta pentru a castiga mai mult decat i se cuvine la partaj. Nu ma indoiesc de sentimentele lui pentru mine, dar in acelasi timp am aceasta ”frica”, aceste ganduri bolnave ca poate el si-ar dori cumva sa se impace, sa incerce sa repare ce a fost, sa fie din nou cu ea din cauza faptului ca vorbesc aproape zilnic!

Buna ziua,la noi au aparut proble me in cuplu, odata cu venirea copilului. Avem un baiat in varsta de 8 ani, si am realizat si eu si sotia mea, ca permanent il cocolosim, nu-l lasam sa faca singur diverse lucruri, din diferite motive( sa nu strice, sa nu se murdareasca, facem noi mai repede..etc). Ne dam seama ca gresim, dar nu reusim sa ne oprim si ne certam unul pe altul, ni se pare ca celalat greseste mai mult. Ne puteti ajuta, ne puteti spune de ce suntem tentati sa facem toate acestea? Poate ca daca constientizam de ce le facem, ne vafi mai usor sa nu le mai facem.

Buna seara, fostul meu prieten mi-a marturisit ca sufera de teama de respingere, motiv pentru care nu se poate deschide. Ne-am despartit din cauza serviciului sau, suntem de nationalitati diferite, insa pastram legatura si ne vedem destul de regulat datorita circumstantelor. Exista atractie si incredere. As vrea sa-i pot oferi suport emotional si sentimentul de siguranta insa nu sunt sigura cum sa procedez, cum sa pastrez echilibrul, ca sa nu il presez dar nici sa aiba impresia ca nu imi pasa(suficient de mult). Am citit cat s-a putut dar nu ma simt foarte lamurita. Apreciez anticipat sfatul dumneavoastra Cwrmen

Buna ziua, va rugam, ne puteti spune mai multe despre transformarile psihologice din timpul sarcinii, si cum afecteaza ele problemele de cuplu? Multumim!

Draga Doamna Psiholog, Ma numesc Dana, am 44 de ani, divortata acum 8 ani, in cuplu cu Alain, 44 de ani, divortat acum 2 ani. L am cunoscut pe Alain intr un punct foarte jos al vietii sale. L am ajutat f mult. Isi doreste sa fie cu mine, a dovedit o de mai multe ori, dar chiar cand s a mutat la mine, a mai incercat o data la fosta sotie. Nu i a functionat. Stiu asta chiar de la fosta sotie. A sustinut ca el cu mine vrea sa fie si l am acceptat in casa. Au fost luni incarcate, in care am observat un comportament ciudat la el, uneori chiar anormal..reactii anormale. S a mai echilibrat intre timp. Totusi mai mereu am o emotie cand stiu ca ea il cauta sau invers. Au un copil impreuna. Si eu am un copil dintr o relatie anterioara. Relatia lui cu copilul meu e una de conjunctura, nu se implica emotional deloc. Ba mai mult bombane sau scoate un sunet "hm" foarte des, vand fata mea spune sau face ceva. I am facut observatie. Nu se schimba nimic. Asta seara l am intrebat daca a vorbit cu Cristina, fosta. Si a avut o reactie nervoasa. Mi a spus sa nu mai intreb de ea, ca i stric buna dispozitie. O reactie ciudata as spune eu. Din observatiile mele, cred ca am de a face cu o personalitate narcistica de tip vilnerabil. Cum se poate explica aceasta reactie nervoasa, stare care a persistat apoi cam toata seara, atunci cand eu l am intrebat daca a vorbist cu fosta. Va multumesc! Salutari dragi!

Draga Doamna Psiholog, Ma numesc Dana, am 44 de ani, divortata acum 8 ani, in cuplu cu Alain, 44 de ani, divortat acum 2 ani. L am cunoscut pe Alain intr un punct foarte jos al vietii sale. L am ajutat f mult. Isi doreste sa fie cu mine, a dovedit o de mai multe ori, dar chiar cand s a mutat la mine, a mai incercat o data la fosta sotie. Nu i a functionat. Stiu asta chiar de la fosta sotie. A sustinut ca el cu mine vrea sa fie si l am acceptat in casa. Au fost luni incarcate, in care am observat un comportament ciudat la el, uneori chiar anormal..reactii anormale. S a mai echilibrat intre timp. Totusi mai mereu am o emotie cand stiu ca ea il cauta sau invers. Au un copil impreuna. Si eu am un copil dintr o relatie anterioara. Relatia lui cu copilul meu e una de conjunctura, nu se implica emotional deloc. Ba mai mult bombane sau scoate un sunet "hm" foarte des, vand fata mea spune sau face ceva. I am facut observatie. Nu se schimba nimic. Asta seara l am intrebat daca a vorbit cu Cristina, fosta. Si a avut o reactie nervoasa. Mi a spus sa nu mai intreb de ea, ca i stric buna dispozitie. O reactie ciudata as spune eu. Din observatiile mele, cred ca am de a face cu o personalitate narcistica de tip vilnerabil. Cum se poate explica aceasta reactie nervoasa, stare care a persistat apoi cam toata seara, atunci cand eu l am intrebat daca a vorbist cu fosta. Va multumesc! Salutari dragi!

Buna ziua, ma aflu intr-o relație foarte dificila (4 ani). Când ne-am cunoscut , eu lucram la un magazinul fratelui meu, tocmai ce-l deschisese și avea nevoie de ajutorul meu. Problemele au apărut încă de la început relație când aveam foarte multe certuri din cauza faptului ca la magazinul respectiv veneau tot felul de băieți care stăteau in fata magazinului și isi beau cafeaua.Sunt fumătoare și beau cafea , automat si eu stăteam cu ei in fata magazinului socializand cu ei. Acest lucru îl enerva la maxim pe partenerul meu, aveam tot timpul certuri și ma jignea , Comparandu-ma tot tipul cu o femeie ușoară pentru asta. Apoi au intervenit intervenit certurile din cauza faptului ca de foarte multe ori , el ma mintea, trimitea bani familiei sale pentru diverse lucruri , punându-ma in situația de a-mi face datorii pentru a plăti chiria. Nu ma deranja atât de tare faptul ca le trimitea bani , ma deranja faptul ca ma mintea de fiecare data. Motivele pentru care el nu putea sa-și plătească chiria întreaga și pentru care trimitea bani erau banale( gen:trebuie sa-și ia sora-mea rochie pentru banchet- £50) . Am trebuit și peste asta... Apoi in timp au apărut certuri din cauza faptului ca eu îmi doream o casa aici , in Anglia , iar el își dotarea o casa in Romania(zicând , dacă nu mai merge in Anglia tu ai apartament in țara , eu nu) Am luptat și ne-am luat o casa veche aici după 3 ani, am luat aceasta casa pentru ca nu ne permiteam una noua ( el având casa in țara , guvernul nu ne dădea 5% pentru depozit , iar noi trebuia sa dam 10%( £17.000) avans. Acum trebuie sa facem îmbunătățiri in casa și observ ca nu are nici o tragere de inima,îmi reproșează ca el nu a vrut casa asta și ca el vroia una noua, deși nu aveam cum sa luam una noua tocmai pentru faptul ca el avea casa in țara pr numele lui). In același timp , l-am prins de nenumărate ori căutând diverse femei pe FB, bă mai mult una m-a și contactat confiramand faptul ca s-au întâlnit in țara la un restaurant , s-au pupat și așa mai departe, ca ai ținut legătura mult timp și vorbeau ca prieteni , dar când s-au întâlnit , s-au sărutat și ea l-a pus sa aleagă . Am trebuit și peste asta. L-am iertat , dar nu mai am încredere deloc in el . M-a minte tot timpul , m-a înșelat, nu simt ca trage cu mine in aceeași direcție, este foarte iracilibl când vreau sa dicut cu el lucruri mai serioase ( nu puteam avea o discuție normala) nu are răbdare sa-mi termin ideea ca începe sa ridice tonul, sa jignească și sa-mi reproseze. Ce sfat puteți sa-mi dați, nu vreau sa mai fiu cu el , dar am luat deja o casa aici, in primii 2 ani nu avem voie sa o vindem . In același timp ma simt depresiva pentru ca am luptat mult sa am casa asta și acum realizez ca trebuie sa o vând pentru ca nu am cu cine sa fac o casa.

Buna ziua,am citit cu mult interes raspunsurile pe care le-ati dat la celelalte intrebari si consideram deosebit de interesanta aceasta rubrica, acum avem nevoie si noi de un pic de ajutor. Sotia mea este insarcinata in 5 luni, am dorit amandoi acest copil, dar ea este o fire colerica, se enerveaza foarte usor, tipa si se agita. Stim amadoi ca aceste lucruri pot afecta copilul, dar in acele momente uita tot. Ma puteti ajuta, puteti sa-i explicati mai bine ce se intampla, sa fie mai atenta? Multumesc mult!

Buna ziua Mă numesc Alina si am 31 de ani Am fost căsătorită cu un cetățean indian si avem împreună o fetiță de 5 ani pe care niciodată nu o caută.A fost oarecum o căsnicie la distanță mai mult.Am divortat crezând că fiind foarte diferiti cultural.familial.religios. Fetita a ramas la mine M.am recăsătorit cu un băiat român cald.rabdator.calm.familist.A acceptat fetita chiar dându.si tot interesul in acest sens.Sunt mândră de el.Anul acesta am nascut un băiețel. Dar de ceva vreme am inceput sa ne ciondanim cam des.El punând totul pe seama că eu aș fi fără răbdare.o persoană care se enervează din fleacuri.ca nu am incredere in el,Ca nimic orice ar face sau oricum ar proceda nu mă mulțumește. De 2 ori hotărâse ca vrea sa ne despărțim ca numai suporta tensiune intre noi din orice fleac Chiar mă gândesc deseori că am o problemă. Poate o depresie.o traumă de Care nu sunt conștientă. Mi.ar fi de ajutor un psiholog? Deseori am avut in gand sa merg dar niciodată nu am hotărât,gata,merg Chiar cred ca eu sunt in proportie de 80 %sută cauză conflictelor Sunt foarte schimbătoare in comportament. Orice privire de a lui Mai serioasă ma întristează. Plâng foarte repede.creez din fleac o adevărată dramă. Sunt suparacioasa dacă nu se comportă să ies eu mereu in beneficiu.sunt prea vulcanică. Chiar și în relație cu fetița nu am răbdarea necesară Mă puteți ajuta cu o părere ,va rog?

bună ziua doamnă aş avea o intrebare care mă frământă de ceva vreme păi să vă spun mă numesc Alexandra am 18 ani si sunt intr‐o relație de aproape doi ani sunt împreună cu un bărbat el fiind mai mare ca mine adică el are 28 de ani dar nu asta conteaza vreau să vă spun că avem şi o fetiță împreună dar de cand am născut ceva sa schimbat inainte viața intimă mergea foarte bine întrețineam relații sexuale in fiecare zi de un timp facem la 4 sau cinci zile el e afectuos cu mine îmi spune că mă iubeste doar că când vreau să facem dragoste el se retrage şi îmi spune că este obosit sau inventează tot felul de scuze e posibil să mă inşele sau nu îl mai atrag eu ca femeie nu pot să înțeleg menționez că in oraş nu prea pleacă el fiind acum în prenatal stă numai pe lânga casă oricum nu înțeleg ce se întâmplă vă rog să îmi spuneți eu m-am gândit la 3 variante fie e dependent de pornografie fie mă inseala sau nu il mai atrag aştept răspunsurile dumneavoastră pe emai. vă multumesc o zi frumoasă

Buna ziua, avem 2 copii, un baiat si o fata cu varste de 9, respectiv 7 ani. Amandoi au un program f incarcat, la scoala, dar si cu activitati extrascolare, limbi straine...etc. Intre mine si sotul meu exista de cativa ani un adevarat razboi, din cauza acestui program. El spune ca nu mai au copilarie, eu zic ca trebuie pregatiti bine pentru viata. Ne puteti spune va rog cine are dreptate si cum este cel mai bine sa procedam?

Buna seara, am 41 de ani, iar sotia mea 35 de ani. Suntem in relatie de 10 ani si casatoriti de 8, cu 1 copil de 6 ani. Relatia a fost mereu cu suisuri si coborasuri, dar s-a tensionat mult in ultimul timp. Greseli fac si eu si ea, si mise pare ca le facem pt ca fiecare nu prea are incredere in el. Este posibil asta? Ne puteti spune cum influenteaza relatia de cupl, neincrederea in tine? Va multumim!

Bună seara, eu și soțul meu avem niște probleme pe care nu reușim să le rezolvăm decât provizoriu apoi iar ajungem la aceeași problemă. Pe scurt : sotul meu are 34 ani și îi place să bea, apoi începe scandalul și este foarte agresiv.Este foarte nervos și pus pe harta iar eu pot fugi din casa doar cu politia sau cu urlete sa audă vecinii. Situația ma obliga sa rămân cu el chiar dacă îmi este frica.De curând iar a făcut scandal și ma agresat psihic și fizic dar i-am propus sa mergem la psiholog de cuplu și să vedem dacă putem rezolva problemele. Am dorii o programare la dvs. Mulțumesc frumos

Multumim, da, probabil ne va fi mai te ajutor sa mergem la terapie, decat sa ne certam mereu. Totusi, pana luam o hotarare clara, ne puteti spune „cativa pasi” pe care sa-i facem singuri?

Buna seara d.na doctor. Am 35 de ani, sunt casatorita de 15 ani cu sotul meu si avem o fata de 14 ani. Ca in orice cuplu intervin discutii, certuri dar, intr-un final gasesc (eu) mereu o rezolvare. Problema este ca, am cam de venit ca fratii nu-mi dau seama daca I-l mai iubesc sau a devenit obisnuinta sa fim impreuna. Este un familist convins dar, nu isi da interesul pt familie, greul este asupra mea. Este o fire mai rece, nepasatoare dar, inauntrul lui stiu ca ma vrea bine. V-as ruga6sa-mi dati un sfat, ce am putea face ca sa ne readucem la" viata " sa nu mai fim asa monotoni unul cu celalalt si sa ne salvam casnicia chiar. Multumesc anticipat!

Buna ziua, va punem aceasta intrebare amandoi, eu si sotia mea. Suntem casatoriti de 16 ani, avem 2 copii in varsta de 14, respectiv 11 ani si am fost de mai multe ori in punctul de a ne desparti, inclusiv din cauza unei infidelitati ale mele. Am ramas impreuna pentru copii, dar acum ei sunt destul de mari, intre noi sunt tensiuni, si nu stim daca sa divortam sau sa mai incercam. Ne puteti da un sfat?

Bunadimineata, am citit raspunsul pe care l-ati dat Amaliei si mi-am dat seama ca am si eu o retinere in a intra intr-o relatie cu o femeie. Mi-as dori o partenera inteligenta, sigura pe ea, dar imi este cumva teama, si atunci prefer relatii cu femei „copil”, dar in care nu ma simt deloc bine. Imi puteti spune va rog care ar fi cauzele?

Multumesc mult pentru raspuns! M-am gandit care ar fi cauzele retinerii si mi-am dat seama ca sunt si din cele enumerate de dvs., dar mai este ceva...Cred ca voi avea nevoie de un pic de ajutor, probabil ma voi programa, in februarie, pentru cateva sedinte de psihoterapie.

Buna ziua, am 34 de ani si de aproape 2 ani sunt singura, dupa ce am incheiat o relatie de 3 ani, cu un barbat care nu dorea deloc sa se responsabilizeze.Ma simt realizata dpv profesional, sunt cumva mandra de ce am realizat, dar am o mare retinere de a incepe o noua relatie, am facut multe compromisuri in ultima relatie, cumva am renuntat la mine. Inseamna ca am o problema psihologica?

Bună ziua ,am nevoie de ajutor ,contactati-ma car mai repede

Am o relatie de 4 luni,pana la 2 luni de relatie totul a mers foarte bine insa dupa doua luni au inceput certurile din cauza neincrederii lui in mine,a geloziei .Ne-am despartit cam de 4 ori insa nu mai am certitudine in sentimente ,nu sunt sigura pe ceea ce imi doresc,certurile persista iar sentimentele nu mai sunt cum erau insa nici unul din noi nu renunta. Eu stiu ca nu pot renunta din teama de a suferi si din pricia gandului de a regreta.Nu stiu ce mai simt pentru el si ce ma mai tine langa el,as vrea doar sa stiu cum sa-mi dau seama de sentimentele mele

Bună seară As avea o nelămurire. După 8 ani de relație cuplu, am ajuns la stadiu în care el jignește f mult și des din orice discuție, nu are răbdare cu mine imediat urla, mereu face afirmații asupra doar cand e ceva gresit făcut de mine, complimente, vorbe sau discuții despre mine nu face. După servici aștept sa fim comunicativi ce am făcut fiecare la munca, ce avem de făcut în ziua respectiva, nu vorbește, vrea sa l las în pace iar când e de ieșit prin oraș doar când are el chef, sau pot ieși singura fără el îmi spune mereu. Ce sa înțeleg din acest comportament al lui?

ce fac atunci cand nu exista dorinta de comunicare din partea partenerului si,in putinele momente cand il provoc la discutii ,mereu imi raspunde la intrebare cu o...intrebare? Multumesc!

Buna ziua, Sunt casatorita de aproape 2 ani. La inceput am fost foarte bine, ne-am inteles foarte bine si mereu am ajuns la un numitor comun, cam de un jumatate de an s-acam racit relatia intre noi din mai multe motive. El se streseaza foarte mult cu serviciul, venea tot timpul stresat si nervos acasa. Am avut si euo perioada mai delicata in care ma simteam obosita si nu mai aveam chef sa fac nimic, am acut mancare mai rar, el mi-a cerut sa-l las sa se joace pecalculator ca asa se mai relaxeaza si asa am ajuns ca relatia noastra s-a cam racit. La inceputul anului el mi-a spus ca u ma mai iubeste ca la inceput, am incercat sa fac tot posibilul sa fie bine...dar, nimic... a fost o perioada si pe urma dintr-o data a venit acasa si mi-a spus ca vrea sa divortam pt ca nu ma mai iubeste, nu mai vede un viitor cu mine, nu maivrea nimic cu mine. Nu, nu are pe altcineva, e foarte indecis. La inceput a spus ca, chiar daca eu nu o sa vreau el tot poate sa divorteze, am fost recent o saptamana in concediu, am crezut ca isi va mai reveni putin, dar nu...tot la aceeasi idee spune ca a ramas... dar se vede ca e foarte indecis, tot spune ca ii este frica sa riste, ca nu-i fericit, desi nul-amneglijat niciodata, mereu i-am fost alaturi si mai ales in ultimul timp i-am facut tot ce si-a dorit numai sa fie bine si pentru ca il iubesc... Odata se comporta frumos, odata mai putin, se vede ca are retineri...dupa parerea mea daca, chiar vroia sadivorteze era deja cu actele pe masa... nu inteleg cum a putut sa treaca asa dintr-odata iubirea dintre noi... Ultima concluzie la care am ajuns este ca sufera de depresie, pentru ca m-am uitat pe internet si are simtomele respective: nu doarme noaptea, mereu se tot gandeste, sta cu privirea pierduta, este nesigur, pesimist, ii este frica, simte ca nu iubeste. Am decis sa vorbesc,cu el despre asta, dar nu stiucum va reactiona. Imi iubesc mult sotul si nu stiu ce sa fac pentru ca nu pot sa accept situatia... vreau sa se faca bine. Va rog sa ma ajutati daca puteti cu un sfat. Multumesc!

Buna ziua, eu sunt o persoana extroverta iar prientena mea introverta. Cum este cel mai bine sa fim pentru comunica mai usor cu cei din jur?

Salut! Ma numesc Alina, am 23 de ani. Problema care încă ma framinta pe mine este atitudinea pe care nu o cunosc referitoare la un bărbat pe nume Ion 24ani. nu știu ce gindeste, e închis.. Deși comunicam puțin , gen ce faci.. Și alte chestii mărunte, mie personal de el îmi place, simt o conexiune puternica cu el ce nu am mai simțit-o cu alt barbat, mereu îl caut cu privirea, dar nu înțeleg ce simte el, e cam închis.. Sa întimplat ca ma întâlnit cineva, un (prieten) și sa oprit sa discute cu mine, respectiv Ion, aflându-se nu departe, a observat, și s-a implicat în discuție zicindui celuilalt ; Ce ții de vorba :Eu sunt bărbatul ei;; deși în realitate eu cu el nu avusem nimic intim,nici nu ne intilneam. Întrebare e de ce sa implicat, și de ce a zis aceste cuvinte? Va mulțumesc din suflet.

Buna seara, da aveti dreptate, am pus intrebarea la general, m-am gandit de ce oare am facut asta, si am 2 raspunsuri-“ori atentia mea este focusata pe altii si mai putin pe mine” sau “imi este teama de a nu fi eu insami judecat si atunci pun intrebari generale”. S-ar putea sa vin totusi la cabinet…dup ace prind mai mult curaj. Multumesc pentru raspuns!

Buna dimineata, eu zic ca sunt o persoana buna, deschisa catre ceilalti, care vrea sa fie sustinatoare. Totusi, sunt uneori f critic, lucru care mi-a fost reprosat in relatiile de cuplu. Cum putem face sa renuntam la acest comportament?

Am inteles, multumesc, nu va suparati, ne spuneti va rog mai mult despre mecanismele de aparare?

Buna dimineata, eu si sotia mea impartasim multe lucruri comune, dar in momente delicate ne certam pt ca avem atitudini aproape contrare. Stiu ca suntem deosebiti unii de altii, dar totusi de ce reactionam uneori atat de diferit in situatii oarecum asemanatoare?

Multumesc, da, are logica, probabil trebuie sa-mi fac curaj sa merg la psiholog.

Buna seara, iertati-ma , sunt constienta ca am niste probleme de abandon din copilarie, am vazut ca imi afecteaza relatiile cu partenerii de cuplu, dar sunt sceptica ca o persoana din afara, un psiholog, ma poate ajuta sa le depasesc. Relatiile mele de cuplu dureaza cel mult 1 an.... Imi puteti explica putin in ce ar consta psihoterapia, in ce fel m-ar ajuta?

Da, aveti dreptate, asa fac, cum pot iesi din acest rol?

Buna seara, am 28 de ani si mi se spune foarte des, mai ales de catre prietena mea, ca „intru in rol de salvator” cu altii. Imi place sa ajut oamenii, imi doresc ca toata lumea sa fie multumita, ce ar fi rau aici?

Buna dimineata, ne spuneti va rog ce anume blocheaza asumarea rolurilor feminin/masculin? Vor fi perturbate si rolurile matern/ patern?

Buna seara, spunem de multe ori ca vrem sa stim adevarul, dar de fapt, in realitate, nu prea vrem. Cum s-ar putea explica psihologic, aceasta indisponibilitate?

Multumim, cum putem rezolva aceste subiecte?

Buna ziua, eu si sotul meu suntem casatoriti de 5 ani, eu am 36 de ani si el 40ani. Nu am ramas insarcinata pana acum, ne dorim amandoi un copil, am facut multe analize care nu au gasit nicio problema. Cineva ne-a spus ca poate inconstient, noi nu dorim de fapt un copil, este posibil? Multumim!

Multumim mult, credeti ca sunt probleme grave, suntem noi de vina? La noi in casa nu au fost niciodata certuri sau discutii ample, ne iubim si am incercat sa le asiguram copiilor un stil de viata decent, sanatos.

Buna dimineata, avem 2 copii, un baiat de 14 ani si o fetita de 12 ani. Ne confruntam mai ales in cazul baiatului dar mai nou si la fetita cu multe crize depresive, cu accese de plans si chiar o amenintare cu sinucidere. Totul a debutat acum 2 ani, cand a obtinut note mici la istorie (pe nedrept spune el) si apoi nu a fost selectat in echipa de fotbal o scolii desi este destul de bun. La inceput aceste crize erau rare, nu prea le-am bagat in seama, dar de 6 luni, cand s-a si certat cu fata care ii placea, s-a instalat o stare de apatie. Fetita a inceput si ea cu tot felul de nemultumiri si perioade de tristete pe diferite motive: ca nu are haine destul de frumoase, ca este prea „sensibila”..etc. Va rugam spuneti-ne ce ar trebui sa facem, sunt normale aceste stari?

Buna seara, am citit raspunsul la intrebarea anterioara si mi-am dat seama ca si eu am o problema. Am 37 de ani, dar nu reusesc sa-mi construiesc o relatie stabila cu o femeie, nu pot avea incredere ca nu ma va parasi la un moment dat. Imi puteti spune care ar fi cauzele, cu ce pot gresi?

Buna dimineata, am 43 de ani, sunt casatorit de 17 ani, imi iubesc mult sotia, dar am de multe ori sentimentul ca o dezamagesc, ca nu ma ridic la nivelul asteptarilor ei. Ea nu imi reproseaza nimic, m-a incurajat intotdeauna cand am vrut sa fac ceva, am o cariera frumoasa, dar nu pot sa scapt de acest sentiment ca sunt „ fara o prea mare valoare”. Ma puteti ajuta? Care ar fi cauzele?

Buna dimineata, suntem casatoriti de 7 ani si sotul meu imi tot spune in ultimii 3 ani ca ma port cu el ca si o „mama”. La inceput m-am suparat, dar in ultimul timp ma gandesc ca poate are dreptate. Nu avem copii, acum am inceput mai multe investigatii. Aceasta sa fie cauza comportamentului meu? Ne puteti spune de ce intra o femeie in rol de „mama” cu sotul ei?

Buna ziua, eu si sotia mea am hotarat sa divortam, dupa o casnicie de 15 ani. Avem 2 copii, o fetita de 8 ani si un baiat de 6 ani. Ne puteti sfatui va rog, ce sa le spunem copiilor astfel incat sa le fie mai usor sa treaca peste acest moment? Multumim!

Multumesc mult, este impotant sa stim ca uneori nu suntem constienti de acest blocaj, am suferi mai putin si noi si partenerii nostri. Cum se poate trece peste acest blocaj?

Buna seara, cum putem sti daca o persoana este indisponibila afectiv? Multumesc!

Buna ziua.Ma numesc Monica,am 42 de ani si sunt asistent medical.Am avut o copilarie fericita, doi parinti care ma iubesc si m-au ajutat sa -mi indeplinesc visul de a deveni ,,asistenta''. In 1994 l -am cunoscut pe Iulian , cu 2 ani mai mare ca mine.A fost crescut doar de mama ,iar la 5 ani mama lui s-a recasatorit ,tatal vitreg consumand alcool si fumand (la inceput nu excesiv).Relatia cu tatal vitreg nu era prea buna ,se certau des pt ca Iulian nu suporta fumatul si alcoolul. La 18 ani Iulian a fost nevoit sa-si cunoasca tatal natural (avea nevoie de date pt Liceul de politie),astfel ca a inceput sa-l viziteze pe acesta si pe concubina sa.Mama si tatal vitreg s-au mutat la tara sa ingrijeasca o matusa batrana ,fara copii . Dupa 2 ani m-a cunoscut pe mine si dupa alti 2 ani ne-am casatorit.In acest timp ,nu am locuit impreuna doar ne intalneam.Dupa casatorie am locuit singuri in apartamentul socrilor (ne-a dat act pe casa).Toate bune si frumoase ,cu mici discutii care au culminat dupa un an cu o cearta zdravana , cu tipete din partea lui si in urma careia el a plecat sa se racoreasca ,iar eu la parinti .Eram hotarata sa ne despartim ,dar la insistentele lui si ale parintilor mei am ramas impreuna . Nu doream sa fac un copil cu el pentru ca stiam in sinea mea ca o sa-l condamn sa aiba o viata plina de certuri , o viata pe care nu mi-o doream pt copilul meu. Dar Dumnezeu l-a trimis pe Valentin dupa 7 ani . Am crezut ca o sa devina un tata responsabil (hobyul lui fiind calculatorul ,electronica) eu fiind ,,menajera '''.Relatia noastra a fost presarata cu numeroase discutii ,de cateva ori auzind si copilul de 13 ani . La ultima discutie copilul i-a spus sa nu mai tipe ,iar sotul meu i-a reprosat ca-mi tine mie partea . Copilul vede ca eu fac totul in casa ,am ajuns sa-i coordonez pe amandoi(cica sunt sefa).Pe langa toate astea soacra este vaduva de 11 ani iar de 7 ani are dementa Alzheimer si bineinteles ca tot eu ma preocup de ea (are angajata o fata din sat).De o perioada de timp ii reprosez sotului ca nu este ingrijit (tuns ,isi roade pielita de la unghii , etc) si nu ii convine . Duc munca de lamurire si cu Valentin sa nu mai roada unghiile ,sa invete mai bine.In plus am niste probleme de sanatate (spondiloza si lombosciatica si migrene ). Am ajuns sa ma retrag in cochilia mea ,sa stau si sa ma intreb daca merita sa mai stau in aceasta relatie ,daca nu-l afecteaza pe Valentin atmosfera tensionata dintre noi ?Va rog ca specialist sa-mi dati niste sfaturi ! Va multumesc anticipat .

Buna seara, ne puteti spune va rog, care ar fi cauzele psihologice ale manifestarii violentei in familie?

Buna dimineata, cum stii sigur ca esti dependent de cineva? Care ar fi cauzele?

Buna ziua, de ce suntem dependenti de o persoana? Cum ne putem elibera?

Cum putem sa ne controlam furia? Sotia mea imi spune mereu ca nu stiu sa ma controlez.

Buna dimineata, ca să mă exprim mai concret, in adolescenţa târzie, din motive cu totul aleatorii, grupul „high” din orăşelul meu natal, nu m-a mai acceptat, pierzând eu ocazia de a participa la discuţiile şi petrecerile lor. Viaţa mi-a oferit însă altceva. Când o uşă se închide în faţa ta, nu strică să te uiţi împrejur, unde sigur alta ori altele se întredeschid. Trebuie doar să rămâi în standby, să nu te închizi şi tu. Aşadar, am ajuns într-un grup de oameni şi ei respinşi de societăţile high. Unii dintre ei, departe de a fi vedetele intelectuale ale unei şcoli, mai degrabă „oi negre”. Datorită lor am aflat că pot face faţă vieţii în natură, că am picioare zdravene pe care mă pot bizui. Am învăţat să culeg doar atât cât pot mânca, să ascult, să privesc, să simt, să miros şi să respect pădurea. M-am văzut – cu ochii lor – un tovarăş demn de încredere, cu care poţi drumeţi prin locuri sălbatice „până la capătul pământului”. Am aflat ceva despre motivele care îi mobilizau pe aceşti oameni să întreprindă acţiuni pentru care „lumea bună” îi eticheta drept „ciudaţi”. Asta ar insemna că am fugit de a " lupta" de "a da piept cu greutăţile", mi se reproşeaza acest lucru în relatia de cuplu?

De multe ori ne straduim sa sustinem pe cineva, sa-l salvam din diferite incurcaturi, din iubire, dar vezi ca acea persoana nu se schimba, greseste mereu . Cand trebuie sa te opresti din asta, sau poate cumar trebui sa faci sa nu mai continui " sa salvezi" pentru ca incepi sa suferi?

Buna seara, eu si sotul meu am locuit 15 ani in Canada, ne-am intors in tara din cauza stresului f. mare pe care il aveam acolo. Aici ne-am gasit amandoi locuri de munca care ne plac, putem trai decent fara acea presiune si oarecare nesiguranta pe care o aveam in Canada. Au inceput insa sa apara probleme intre noi, cand ne-am hotarat sa ne intoarcem ne doream si un copil, dar acum sotul nu mai pare asa entuziasmat. Care pot fi cauzele acestor probleme, in Canada eram foarte uniti?

Buna seara, eu nu stiu daca nu cumva imi creez niste dependente de anumite femei, pentru ca imi doresc sa fie tot timpul cu mine, nu sunt gelos, doar vreau sa stea cu mine, sa lucram impreuna, sa facem curat impreuna...etc. Vine un moment in care mi se spune ca " o sufoc".Ultima prietena mi-a spus ca trebuie sa ma maturizez. Eu iubesc, ce poate fi gresit ca vrei sa petreci mai mult timp cu persoana respectiva.

Buna seara, sunt intr-o relatie de 2 ani cu un barbat caruia i-a murit prietena acum 3 ani. El vrea sa ne casatorim, dar nu cred ca este bine, spune din cand in cand "X ( vechea prietena), obisnuia sa faca..." sau " deobicei X...". Eu nu vreau sa iau locul altcuiva, ma intreb daca ma vede cu adevarat. El spune ca da ca numai pe mine ma iubeste, dar cred ca sunt probleme de care nu este nici el constient. Ce se poate face?

Buna ziua, am 46 de ani, sunt casatorit de 10 ani si am vrut de multe ori sa divortez, am primit multe semne, chiar de la inceput ca aceasta casatorie nu este buna, dar nu am reusit sa iua o decizie clara. Nu avem copii, am adoptat un copil, dar nu sunt fericit, de fapt cred ca nu suntem fericiti. Am momente in care sunt agresiv, apoi ma simt vinovat si fac compromisuri, ma enervez iar pe mine si tot asa....Eu si sotia avem o societate ina carei activitate ne-am implicat mult, merge bine si cred ca acest succes financiar ne-a dat pana acum senzatia ca " suntem bine". Locuim si intr-un oras mic in care atrebuit sa pastram aparentele unei ralatii reusite. Nu este asa si cred ca toate frustrarile adunate ies la suprafata, sotia s-a imbolnavit de cancer, eu cred ca din cauza lipsei iubirii din casnicie.In timpul acestei casnicii am mai avut relatii extraconjugale, desi sotia este o persoana ce m-a controlat tot timpul. Cred ca le faceam ca sa mai evadez, sa ma mai incarc cu altceva. Nu inteleg de ce in atatia ani nu am fost in stare sa divortez, a fost un amestec de frica de consecinte, frica, orgoliu si incapatanare, si ma intreb ce sa fac acum? Imi puteti da un sfat?

Am fost la un psiholog barbat, aproape 6 luni, dar nu am abordat aceasta problema a casniciei, cred ca nu am vrut sa o recunosc, sau poate am crezut ca daca rezolv altele se va rezolva si aceasta.

Buna seara,eu si sotulmeu suntem casatoriti de 9 ani s avem un copil de 5 ani si jumatate.in ultimii 3 ani relatia a inceput sa se tensioneze si acum se intampla sa ne certam si in fata copilului.Ultima data baiatul a strigat la noi spunand ca nu mai vrea sa ne vada pe niciunul. Sotul vrea sa divortam dar eu nu vrea de dragul copilului, vreau sa creasca cu un tata. Imi puteti spune cum ar fi mai bine sa procedez?

M-am indragostit acum 6 ani sau asa eram convins si ne-am casatorit foarte repede. Avem o afacere impreuna si ne-am concentart mult in acesti ani pe acest subiect. Acum am intalnit o alta femeie cu care simt ca impartasesc foarte multe lucruri la nivel spiritual, afectiv, Sotia mea este frumoasa, desteapta, dar nu are o deschidere catre aceste lucruri, parintii ei au fost preocupati numai de latura materiala, si de imaginea pe care trebuie sa o arate lumii. As vrea sa divortez, imi este si frica ( sotia este razbunatoare) si as vrea sa ma conving ca este bine sa fac asta. Cum pot sti daca am fost indragostit acum 6 ani sau sunt acum?

Buna ziua, Am 37 de ani , casatorita de 14 ani , 1 copil . Anul trecut inainte de Craciun , dragostea ,pe care o credeam perfecta si pura de 22 de ani, inca de copii , s-a patat cu o infidelitate de-a sotului cu o alta femeie .O pot numi relatie nu aventura , am avut un soc imens am avut chiar ganduri sinucigase ,am facut o depresie de toata frumusetea, am slabit 15kg intr-o luna ...cumva mi-am gasit puterea de a lupta pentru ceea ce imi doream ,ne-am refacut relatia incet si cu rabdare punand pe " masa" toate motivele care au dus la dezastru din viata noastra , pot afirma ca acum parca suntem mai indragostiti ca la inceput ....darrrr si daca a trecut un an inca mi-e frica sa mai am incrderea orbeasca pe care am avut-o inainte si simt ca asta ma afecteaza ...cum as putea scapa de aceasta frica ???

Buna dimineata, este posibil ca cineva sa te manipuleze inducandu-ti sentimente de vinovatie? Am divortat de 6 luni, slabisem 10 kg in 2 luni,ajunsesem sa am atacuri de panica, pentru ca sotul meu ma critica mereu, ma facea vinovata pentru o multime de lucruri cu care nu aveam legatura, nu mai reuseam sa fac ce imi doream sau sa am grija de mine. Privind acum in urma, mi-am dat seama ca intr-un fel m-am simtit tot timpul manipulata.

Sotul meu imi spune ca sunt prea posesiva, ca il controlez mereu si gelozia nu este iubire. Este adevarat ca uneori daca nu imi raspunde la tel. sun soferul sau persoanele cu care urmeaza sa se intalneasca, dar vreau sa ma asigur ca este bine, si da, nu vreau sa mai stea mult in preajma fostilor prieteni care au relatii cu mai multe femei. Imi spune ca daca nu ar fi atat de las si comod ar fi divortat de mult. Totusi, cred ca daca nu esti cu ochii pe un barbat ti-l ia altcineva. Este gresit asta? Ar putea divorta?

Suntem casatoriti de 2 ani si relatia noastra merge destul de bine. Totusi sotul meu are multe idei rigide preluate de la parinti. Stiu ca este important mediul in care am trait, dar cum as putea sa-i schimb acele pareri?

In ce masura poti spune ca esti " dependent" de cineva ? De ce devenim dependenti de persoane?

Buna seara, urmeaza sa ma casatoresc peste cateva luni. Acum relatia noastra este buna, dar sint cateva subiecte care nerezolvate, mi-e teama ca vor aduce probleme in timp. Eu sunt convinsa ca intr-o relatie amindoi trebuie sa faca schimbari, dar viitorul meu sot spune ca el asa este si nu se poate schimba. Ce ar trebui sa fac, ma ingrijoreaza, nu as vrea sa divortam dupa ceva timp?

Este posibil ca o tulburare de dinamica sexuala sa aiba cauze psihologice?

Si dupa aflarea acestor informatii, problema s-a rezolvat?

De ce trebuie la un moment dat sa renuntam la anumite lucruri din viata noastra, sa te detasezi, sau sa se te desparti? Stii, simti ca nu te mai ajuta, ca nu te mai reprezinta sau nu esti fericit cu ele, dar de ce nu poti merge mai departe asa, despartirea este uneori dureroasa.

Multumesc!

Cum stim daca ceea ce simtim este iubire sau datorie? Cum stim cand se termina una si incepe cealalta?

Ce sanse sunt ca venind la o terapie de cuplu eu si sotia mea, sa ne impacam?

Buna ziua, de ce nu reusim intotdeauna sa actionam, sa facem schimbarile necesare? Stii ce trebuie sa faci, esti contient ca ti-ar fi mai bine, dar nu treci la fapte.

Buna dimineata, de ce ne este atat de greu sa acceptam un adevar, chiar daca, intr-un fel te asteptai sa fie asa?

Poate un copil să umple golul unei căsnicii?

De ce o relație de cuplu merge bine la început şi apoi apar multe probleme, certuri, conflicte?

Bună ziua. Mă numesc Pop Mihai,locuiesc în satul Breb din judeţul Maramureş. Am 49 de ani,sunt diagnosticat cu schizofrenie paranoidă şi retard mental,am pensie de invaliditate gradul 2 şi indemnizaţie de persoană cu handicap. Din copilărie mi-am dorit să fiu medic. După cum puteţi observa,nu s-a întâmplat însă. Mi-am descoperit pasiunea pentru calculator,mi-am scris eu însumiDVD-urile cu sisteme de operare Windows şi Linux ale căror imagini ISO le-am descărcat de pe internet. Vreau să mă re-profilez,să fac ceva sănătos cu viaţa mea,m-am săturat de trăit ,,degeaba”. Vă rog foarte frumos să-mi spuneţi ce pot să facîn continuare,cam unde pot încerca să-mi caut un loc de muncă măcar de 4 ore pe zi,şi cum să-mi ,,arunc la coş” visul distrus de cauze reale? Cu stimă,Pop Mihai.

Buna ziua, doamna doctor! Numele meu este Dr. Nicole Bergmann, sunt medic vet, chirurg ortoped, in prezent am o suparare in familie, mama a fost depistata acum o luna cu metastaze la nivel cerebral si tumora mama fiind pulmonar... este in ultimul stadiu ai nu se mai poate face nimic si din aceasta cauza sunt mereu cu un deficit de concentrare, tin consultatii si nu pot sa fiu acolo cu mintea, iar cand vine vorba sa explic proprietarilor cum se ca descasura operatia sau orice altceva, am niste pauze in vorbire timp in care caut cuvantul potrivit, cuvinte uzuale, nu ceva medical... fix ca un lapsus... e foarte deranjant si nu stiu cum sa imi recapat debitul verbal. Daca ma puteti ajuta in acest sens va astept un cu un raspuns. Va multumesc!

Buna ziua, Intrebarea mea ar fi urmatoarea: Ce intrebari i se pun unui pacient pentru a recunoaste semnele unei hartuiri psihologice la locul de munca? Va multumesc anticipat, Felicia A

Buna ziua Va rog sa ma ajutati cu indrumare catre o posibila si eventuala evaluare a comportamentului unei persoane din familie care are nevoie de ajutor. Are 60 de ani este ancorat in activitatea firmei in care lucreaza si cu care se identifica. Pina acum aceasta identificare cu activitatea pe care o desfasura il legitima ca pe un pasionat dar acum acest comportament duce la mari si grave lacune in comportamentul sau care a devenit tot mai retras,agresiv verbal si fizic si fff ascuns. Am incercat sa dam importanta cuvenita si sa ierarhizam cauzele care au dus la modificarile de comportament de a lungul timpului ,activitatea lui desfasurindu se pe o perioada de 24 ani de cind este conducatorul executiv al firmei care ii si apartine.Membrii familiei au capatat statulul de indezirabili rind pe rind si singurii cu care mai are relatii citeodata greu de acceptat sunt mama lui si fiul lui.Am incercat si programari la consiliere psihiatrica dar dupa o consultatie a refuzat si medicul si consilierea in sine considerind ca NU ARE NICI O AFECTIUNE SI NICI O MODIFICARE DE COMPORTAMENT.Agresiunea verbala de fiecare data adica zilnic duce la o accelerare vizibila de ritm cardiac de puls de culoare la fata de irascibilitate si pina la urma de frica celor din jur de violenta fizica si verbala sau de teama ei. Pozeaza intr o persoana normala la plecarea catre firma dar perioada de timp din zi in care reuseste sa tina in friu aceasta stare DE BINE incepe sa fie tot mai scurta. Manifestarile in familie sunt tot mai prezente si acestea se concretizeaza in frica de a arunca orice ,chiar si mincarea pe care o consuma chiar si alterata, suspiciunea manifestata pentru orice il inconjoara noaptea acuza diverse zgomote care duc la dorinta de a se inarma in vederea apararii propriei persoane de eventualii hoti mania inchiderii usilor cu chei mai ales a usilor de la dulapuri si a camerei in care se autoizoleaza aruncarea tuturor problemelor din trecut in solutionarea oricarei altercatii din prezent acest lucru ducind la aducerea in discutie a problemelor poate chiar si din studentie deci de aproximatix 40 de ani Sper intr o citire pina la final a acestor rinduri scrise cu mare retinere si cu mare durere. Astepta cu interes reaspunsul dumneavoastra. cui deosebita stima

buna ziua .. eu sunt frizer de un an de zile de o perioada de 5 6 luni .. de cate ori tund sau fac contur cu briciu.. ma pierd imi tremura mainile rau de tot simt cum imi bate inima rau si am o teama.. va rog sami spuneti cum scap de ele .. ca astea 3 ma indeamna sa ma las de meserie

ma aflu in stadiul de adult si inca din copilarie sunt mereu obosit, duc lipsa de concentrare, am o memorie slaba. Nu pot sa-mi conduc masina, nu pot sa intretin o conversatie deoarece uit cuvintele native, nu dau deloc atentie si importanta lucrurilor importante din viata mea, nu sunt in stare sa lucrez in nici un domeniu deoarece ca un cashier as incurca banii si ca un maturator as adormi in picioare. Alimentatia imi este bine pusa la punct, programul de somn este de 8 ore, sport fac...nimic nu ajuta. Toate aceste probleme de mai sus m-au definit ca fiind un retard de multe persoane. Nu ma preocupa de ce spun altii. Doresc doar sa gasesc o solutie pentru a trece peste aceste probleme de mai sus si a imi completa visurile. Multi din State Unite apeleaza la Adderall insa observ ca este ilegal de a il obtine aici cu prescriptie. Ce imi recomandati?

Buna ziua, Ma numesc Mariana Ciobanu, am o anumita varsta ,o anumita experienta de viata si profesionala,dar abia acum mi s-a ivit oportunitatea de a fi seful unui birou .Voi avea o echipa tanara care si ea este noua.Patronii sunt un pic cam dificili. Nemaiavad functii de conducere(am fost liber profesionist),mi-ar prinde bine niste sfaturi cum sa ma comport fata de toti cu care intru in contact la noul loc de munca. Eu sunt o fire emotiva de aceea de multe ori am mai refuzat aceasta functie.Acum este o alta opurtunitate si conjuctura si am acceptat. Va multumesc anticipat. Mariana Ciobanu

Buna ziua, incerc sa fac aceasta povestioara cat mai scurta. Numele meu este Stefania, am varsta de 25 de ani si de cand am terminat facultatea, mai exact de 2 ani.. nu imi gasesc locul in societate deoarece nu ma pricep la nimic.. nu am nici un scop, nici un obiectiv si parca nu imi place nimic. Muncesc de la varsta de 16 ani.. mai intai pe litoral si dupa ce am terminat facultatea de constructii m-am anagajat la o firma... era tot ce imi doream.. am stat un an de zile.. nu am invatat nimic. seful meu mi-a spus ca dau dovada de indolenta si prostie.. si ca ma plateste degeaba.. am plecat din locul ala.. m-am reprofilat la 180 de grade.. acum in prezent lucrand ca agent de transport. Dintr-o coincidenta colega mea de birou este coach. si mi-a spus in felul urmator: " experienta de munca o ai.. capacitatea de a intelege nu o ai" si mereu imi tine predici teoretice.. cand gresesc ceva sau fac ceva gresit in general.. sunt constienta ca fac multe greseli banale.. intrebarea este " de ce le fac?" din locurile de munca pe care le-am avut nu m-am descurcat la nici unul. Si avand in vedere ca lucrez si cu doamna aceasta coach.. am crezut ca imi voi da sema.. dar nu mi-am dat..nu inteleg de ce nu ma un scop, o motivatie, si de ce nu sunt buna la nimic ? ce imi lipseste.. am mai cautat ajutor la DR. psihologi dar nu am gasit mare lucru.. dar mai incerc. Daca ma puteti ajuta cu un raspuns as fi onorata!

Bună ziua. Am o fetiță de 15 ani. Cum credeți în opinia d-tra că aș putea să o ajut pentru a-și alege un drum după terminarea liceului?

Ma port diferit cu unii colegi din aceeasi institutie deoarece lucrez de 2 ani cu ei si am vazut ignoranta cum arata pe fata lor.Ma bucur ca pot mentine linia de plutire,nu tot timpul ce'i drept! Vreau sa nu mai dau importanta la gesturi sau tonuri de voce ..

Buna dimineata, stiu ca stresul la locul de munca si multimea de ore suplimentare, au devenit, din pacate, o normalitate, si uneori nu ne mai dam seama cand nu mai putem. Ne puteti da totusi niste indicii...cum sa stim sa ne oprim din timp?

Buna ziua, sunt manager la o companie, am 41 de ani sunt permanent incordat si deja ma simt batran.Sunt tala a 2 copii cu care nu resusesc sa ma joc pt ca nu am timp sau sunt foarte obosit. Imi puteti spune un exercitiu, pe care sa-l pot face si acasa, sa reusesc sa ma relaxez? Multumesc anticipat!

Vreau sa stiu daca la testul psihologic pot pica doar pentru ca am raspuns cu NU la intrebarea daca am avut dureri de cap? In conditiile in care chiar nu am avut pina la 18 ani.

Buna ziua...din nou, multumesc mult pentru raspuns, da aveti dreptate nu ar trebui sa ne asteptam sa creasca peste oameni nivelul increderii. Ati putea sa-mi dati dvs. cateva detalii despre programa acestor cursuri?

Buna dimineata, sunt director general in cadrul unei societati de stat si as dori sa organizez niste cursuri care sa aiba ca rezultat cresterea increderii oamenilor in ei insisi si unii in altii. Cam ce ar trebui sa cuprinda aceste cursuri si care ar fi rezultatele lor pe termen lung?

Buna ziua, am avut sansa sa fiu acceptat pt un post de director general intr-o companie mare, un post pe care mi l-am dorit, dar acum imi este teama sa nu fie o „palarie” prea mare pt mine. Este o companie noua, oamenii nu ma cunosc, ei sunt deja o echipa si cu siguranta vor fi cu ochii pe mine, sa vada ce decizii iau, cum si cand le iau. Imi puteti spune va rog care ar fi dpv. Psihologic atributele unui manager bun? Multumesc!

Buna dimineata, sunt manager la o multinationala, de cele mai multe ori imi iau de lucru si acasa, nu reusesc sa renunt la acest obicei care genereaza deja conflicte in familia mea. Ce ar trebui sa fac, de ce eu nu realizez gravitatea acestui impact in familie, desi rational imi spun ca poate fi asa...

Cum putem explica faptul ca unele persoane se streseaza mai putin si altele mai mult?

Ce inseamna de fapt stres ocupational, care sun cauzele, prin ce se deosebeste de stresul general

Buna dimineata, am 32 de ani, mi-am schimbat serviciul de aproximativ 6 luni, de la unul foarte solicitant la un altul mai flexibil, cu un salariu mai mic. Asa mi-am dorit, insa problema este ca am observat ca nu mai stiu parca sa ma distrez. Mi-am dorit sa am mai mult timp liber ( inainte lucram de la 9-21), dar constat ca nu stiu sa-mi petrec acest timp liber, si asta ma intristeaza foarte tare si ma sperie in acelasi timp. Ma gandesc ca ar fi culmea sa fac o depresie acum. Ma puteti ajuta, sa-mi dati cateva idei, cu ce sa incep?

Bună ziua, sunt avocat, am lucrat 12 ani într-o companie multinaţională de avocatură, de 6 luni mi-am dat demisia şi functionez ca şi Cabinet individual. Am clienţi, am o situaţie financiară bună, dar am ajuns să nu mai vreau să practic această meserie, deoarece mi s-a întâmplat de căteva ori să trebuiască sa apăr persoane despre care ştiam că sunt vinovate. Ȋncep să mă întreb ce fel de om sunt eu?Ce ar trebui să fac?

As vrea sa nu mai fiu atat de rational, imi dau seama ca desi am aproape 38 de ani, am un blocaj afectiv. Credeti ca dezvoltarea inteligentei emotionale m-ar ajuta? Care este legatura dintre ceea ce numim in mod obisnuit inteligenta si inteligenta emotionala?

Sunt o persoana foarte rationala, nu-mi place sa ma mint. Faptul ca sunt atat de rational ma ajuta la servici, dar am ajuns sa despic prea mult firul si in viata de zi cu zi. Probabil din cauza aceasta nu prea am incredere in mine de multe ori, in ceea ce pot face cu adevarat sau in ceea ce simt. Ce as putea face?

Buna dimineata, ce inseamna cu adevarat "autocunoastere" din punct de vedere psihologic?

Cum stim cat de bune vor fi performantele persoanei respective?

Buna ziua, cum putem sti ce fel de abilitati sau aptitudini ne sunt necesare pentru o anumita meserie?

Nu imi dau seama ce stil de conducere am, este in functie de comportamentul meu? Am citi cate ceva dar nu am reysit sa ma lamuresc. Care este stilul cel mai bun?

Buna ziua, am o functie de conducere intr o societate cu 350 de angajati, de 3 ani. Stiu, s-a dovedit in timp ca sunt un manager bun, as vrea insa sa fiu si un lider bun. Ce ar trebui sa fac?

Buna dimineata, sunt din fire o persoana mai independenta, si m-am angajat de 6 luni la o companie mare, cu un salariu bun, dar cu un program foarte strict. Nu mai am timp pentru multe alte lucruri care imi fac placere, am devenit usor agresiv. Este posibil sa fie din aceasta cauza? Auzim vorbindu-se mult de stres, dar ce este el pana la urma, pe ce arii se intinde? Este la nivel psihic sau fizic?

Buna dimineata, desi am 34 de ani, lucrez intr-o companie de 10 ani si am un salariu bun, tot ma trezesc ca am momente in care imi este frica de sefi. Sefii s-au schimbat de-a lungul anilor, eu insami am o functie de conducere, si totusi, in momente tensionate, as vrea sa fug din locul respectiv si ma surprind ca imi rod unghiile ca un copil de 5 ani. Ce as putea face?

Buna ziua, sunt invatatoarea, am 53 de ani, imi place munca mea, dar am inceput sa nu mai am rabdare. Imi dau seama ca am devenit foarte stricta cu copiii, ii cert foarte des, pentru lucruri pe care altadata nici nu le-as fi bagat in seama.

Buna dimineata, am vazut raspunsul pe care l-ati dat Ceraselei cu referire la inteligenta emotionala. Am citi cateva lucruri, asa in general despre acest subiect, dar nu am inteles foarte bine despre ce este vorba. Imi puteti explica putin acest concept? Se poate dezvolta in timp sau este ceva nativ?

Buna dimineata, am fost profesor de matematica timp de aproximativ 40 de ani si m- am pensionat de 2 ani. Toata lumea mi-a spus ca atunci cand te pensionezi , cel mai bine este sa ai o gradina si sa muncesti pamantul. Am facut asta, dar nu-mi place si cei din jur spun ca am devenit " morocanos". Ce as putea face altceva?

Lucrez intr-o companie multi-nationala am o functie de conducere si ni s-a facut recent o testare psihologica.Mi s-a comunicat ca desi am o valoare mare ai IQ- 132, am totusi probleme in "gestionarea conflictelor "sau in " formarea altora". Imi puteti spune de ce , cum se poate intampla asta?

Nu ni s-a dat profilul, am fost informati numai despre rezultate.

Cum putem stii exact cat de potrivit esti pentru o anumită profesie sau pentru un anumit post?Multumesc!

Buna ziua, Este posibil să faci depresie după ce te-ai pensionat? Dar cum se poate asta, am fost pilot şi am trecut de multe ori prin situații dificile cărora le-am făcut față.

O intrebare sa fie aici de test

Buna ziua , nu stiu cum pot sa va explic sa intelegeti cat mai bine , dar am o problema sunt anxios de fel , ma confrunt de cativa ani cu Agorafobie , incerc sa ies zilnic pe afara pe cat posibil , nu pot sa lucrez momentan din cauza asta pentru ca sunt stopat de aceasta problema , eu am incercat sa obtin informatii despre chestia asta dar sunt foarte putine surse de la care sa aflu informatii benefice , in momentul de fata este evoluata anxietatea am spasme musculare in general la picioare parca nervii sunt foarte foarte obositi la picioare si nu stiu ce as putea sa mai iau macar sa nu mai am spasmele astea am incercat cu tot felul de vitamine , dar degeaba daca nu ma corectez de la sine in mintea mea , nu am fost la un neurolog poate nervii mei au fost putin dereglati la picioare, in general la muschii femurali apar spasmele si nu ma pot oprii din ele doar daca stau la un loc calduros sub patura pentru ca fac frisoane dupa spasme si ma sperii usor 🙁 nu inteleg reactia corpului meu , daca ma puteti ajuta cu un sfat as fi recunoscator , va multumesc !

Buna ziua. Am o intrebare, cineva din familie in varsta de 60 de ani a consunat ceva alcool si de cateva zile are stare de rau,voma, dureri abdominale,tremor dar si halucinatii si delir, vede fel si fel de lucruri si animale, dar are momente cand e si constient. Ce ar trebui sa fac??

Bună ziua doamna doctor ! Mă adresez dumneavoastră pentru că nu știu cărui tip de doctor aș putea să mă adresez .Am 18 ani și mă confrunt cu o problemă de aproximativ 8 luni . Totul a început intr-o seară , am simțit o înțepătură la cap pe partea dreaptă , de atunci tot simt o senzație ciudată în acea zonă . Pe lângă asta simt in zona sinusurilor o presiune aproape constantă care se simte foarte nașpa și care imi strică toată starea de spirit . Această presiune este foarte puternică sub ochi și pe lângă nas . Am fost în urmă cu 4 luni la un medic ORL , dar acesta mi-a spus că nu am sinuzită . Totuși de atunci presiunea in zona sinusurilor devine din ce în ce mai puternică . Pentru problema legată de înțepătura la cap am făcut un RMN , dar acesta a ieșit în regulă . M-am gândit că poate sunt anxios , așa că am început să fiu mai sociabil , să râd mai mult , să ies mai mult cu prietenii , să fac mai multe activități sportive , dar degeaba , aceste stări nu dispar . Nu știu ce aș putea să fac pentru că nici măcar mama nu crede că aș mai putea să am ceva in urma investigațiilor pe care le-am făcut . A , da , și de asemenea , am uitat să menționez că de ceva timp , cred că de ultimile 3 luni , îmi amorțesc mâinile foarte ușor , in special pe partea cu degetul mic . Dacă este frig îmi îngheață foarte repede și cu greu le încălzesc , este un lucru care a devenit vizibil și care îmi creează disconfort . Colegii de la școală chiar se sperie de mine când văd cât de inghețate îmi sunt mâinile în timp ce ale lor sunt foarte calde .

Buna seara.Va rog frumos sa imi raspunreti la o intrebare.Ce se intampla cu o persoana care devine violenta verbal dar si fizic din senin,dupa care nu isi aminteste nimic sau neaga ca ar fi facut asta.Va multumesc anticipat.

Bună seara, am atacuri de panica în fiecare zi , nu mai pot respira, îmi bate inima foarte tare, îmi sunt mâinile transpirate , și am și probleme cu somnul din cauza asta și iau somnifere . Când vreau sa ma culc seara ma ia un atac de panica foarte mare.. Cum as putea sa ma liniștesc? Sunt o persoane care se gândește la o mie de lucruri negative pe moment și cred ca și astea îmi cauzează atacurile.e Ce medicamente ați putea să îmi recomandați naturale?

Buna sper sa ma puteti ajuta in urma cu un an au murit parintii mei ma tradat pretenul meu nam putut plange deloc desi in mine simteam ca mor a trecut un an de atunci si am atacuri de panica de atunci simpt ca nu mai pot fi fericita nu mai pot iubi nu ma mai simpt fericita in nimic ce fac

Buna ziua! In ultimul timp colegele mi au spus ca nu sunt prezenta cu ele timp de cateva secunde . Ca ma uit in gol si mestec...apio revin. Aceelasi lucru mi s a ibtanplat ieri de fata cu copii mei care au intrat in panica. Puteti sa imi spuneti cum se numeste boala si cum trebuie si unde sa ma indreot pentru a o putea vindeca? Multumesc

Bună ziua, va rog respectos, sa îmi răspunde-ți și mie, tatăl meu este pensionar, are virsta, de 80,ani au apărut, niște probleme, de sănătate, care mi-au dat de gindit, și as fi dorit sa îl duc, la un medic, pt. un consult, deoarece uita des lucruri, și, de aceia, mi-am dat seama, ca începe sa, apară, aceste probleme. Problema, este ca nu n-e permitem, sa ajungem la un psiholog, și as dori sa știu dacă poate merge undeva la stat, cu asigurarea. Specific, ca nu mai poate, sta nesupravegheat, iar eu as dori, sa îmi fac actele necesare, pt. a-l îngriji, deoarece numai soțul lucrează. V-aș fi recunoscătoare, dacă, m-ați putea sfătui, în aceasta problema, va mulțumesc, cu respect, suntem din Brasov

Bună ziua, ma confrunt cu o stare ce ma îngrijorează. De mai bine de un an am probleme cu somnul. Lucrând de acasă nu am un program fix și ma culc destul de târziu, după ora 1am. Noaptea ma trezesc și am impresia pentru câteva secunde ca cineva a întrat peste mine în casa, ca a răvășit totul în cale și ca lucrurile sunt cu susul în jos. Alta data am coșmaruri, ma semi-rezesc, vad diferite lucruri și dispar. Ambele momente trec după câteva secunde și mi dau seama ca îmi joaca feste creierul și ma gândesc ca doar visma. Îmi amintesc fiecare lucru în acel moment iar eu consider ca sunt treaza. Mai mult de atât, mai am nopți când am impresia ca eu de fapt nu dorm deloc. Visez cum rezolv task uri, probleme, ca lucrez la o problema de la munca și ma trezesc foarte tare, mi se pare ca sunt și lucida fiindcă îmi aduc aminte la ce lucram. În general, ma gândeam ca sunt doar foarte stresata și ar trebui sa dorm mai mult. În principiu, dorm cam 8 ore pe noapte, dar nu simt. Ultima întâmplare ma îngrijorează. Acum doua nopți am avut cazul în care aveam impresia ca totul este răvășit în casa. Azi noapte am avut cazul în care am simțit ca nu am dormit deloc. Am visat ca lucrez la ceva important și greu, m am trezit în toiul nopții cu o durere de cap și cu foarte multe gânduri în minte. Am încercat sa dorm la loc, însă aveam impresia ca nu mi se pot oprii gândurile, ca nu ma pot relaxa sa adorm. Încercăm sa nu ma gândesc la nimic și nu reușeam. M am gândit ca ar trebui sa meditez și încerc sa ma relaxez, într un final am adormit. M am trezit de dimineață cu aceeași durere de cap simțind ca nu am dormit deloc cu același gânduri în minte. Am 26 de ani. 59kg. Hipotiroidie cu micro adenom hipofizar ce stagnează. Iau dostinsx 0.5mg/sapt. Tratamentul cu eutyrox îl iau de 4 ani, iar dostinex de aprox 3 ani. În trecut am avut deficit de fier și vitamina d. Ultimele analize de acum aprox 8 luni aveam hormonii în regula și mi s a cerut sa mai iau vitamina d. Va rog sa ma ajutați sa mi dau seama ce este de făcut. Starea aceasta ma neliniștește și îmi afectează viata de zi cu zi. Motivația, cheful, greutatea, productivitatea. Va mulțumesc!

Buna seara as vrea sa va rog daca puteti sami spuneti cun pit scapa de obsesii tin sa va zic ca ma chinui de cativa ani buni multumesc

Buna seara, am o stare foarte proastă în urma unui diagnostic de metastaze pus greșit, s-a întâmplat ceva în mintea mea , tot ceea ce mi-se întâmplă în mintea mea apare că am visat, până și intervenția chirurgicală am visat o, am fost la medicul de familie mi-a dat anxiar îl iau de geaba nu are nici un efect se întâmplă aceleași lucruri,am visat tot și se va întâmpla ceva rău cu copilul meu, asta simt, vă rog să-mi răspundeți urgent simt că o iau razna! Ce se întâmplă cu mine? Și de ce am impresia că am visat totul?

Bună ziua Trec printr o perioada agitata. Totul a pornit de la perioada în care am stat în izolare, în februarie, am avut covid. Simptomele au fost ușoare fără gust și miros și fără alte sechele. În timpul izolării nu am avut nimic ma împacasem cu ideea ca nu am gust și miros însă după 2 saptamani de stat în casa fără a ieși deloc din casa am ieșit buimaca.Eu bănuiesc ca încă de când am stat în casa îmi era frica ca nu mai am gust și miros dar nu am băgat în seama. Când am ieșit din casa imi era teama sa calc parca nu mai știam sa merg.am început serviciul și tot asa eram buimaca.nu mai dormeam noaptea și am inceput sa îmi iau pastile ca să pot dormi noaptea. Am luat legătura cu un psihiatru pe care îl cunosc și mi-a prescris un tratament cu naturiste.. La început și-au făcut efectul și îmi era mai bine nsă după nu un timp nu am mai ok și acum sunt pe un alt tratament de la acelasi doctor psihiatru. .. Cu anxiar, xanax, Gaba și arketis. În continuare am stări de neliniște și parca nu ma pot odihni ziua..sunt în priza...sunt epuizata.. Îmi e frica sa ies pe strada ca sunt buimaca deși ies în fiecare zi, la plimbări. .oare pastilele ce mi le-a dat ma buimacesc? Am atacuri de panica dese și când le fac îmi amintesc ca nu am gust și miros deși mi-au revenit.și stari de anxietate. Iau tratament de pe 14 aprilie. Poate durează pana se obișnuiește corpul cu pastile? Noaptea ma liniștesc uneori dar ma trezesc obosita. Toată ziua totul ma stresează și sunt foarte anxioasa. Nu ma pot concentra la nimic ma focusez doar pe simțuri. Uit sa și mănânc. Cum as putea sa ma liniștesc ziua?la condus ma concentrez foarte greu deși conduc în continuare, cred ca e vorba și de pastilele pe care le iau.Cum pot sa nu ma mai stresez?Sunt mereu în alerta. menționez ca de vreo 3 sapt sunt în șomaj tehnic și nu mai muncesc. . Oare ce voi face când voi începe munca când eu nu ma pot concentra la lucruri simple? Va mulțumesc și as aprecia foarte mult ajutorul dumneavoastră. Sunt tare debusolata.

Buna ziua! Va scriu dintr-o nevoie disperata, pana voi ajunge la un medic psihiatru/psiholog probabil... Nu stiu ce anume se intampla cu mine ca nu ma mai pot organiza, nu mai pot sustine o activitate fizica sau intelectuală, nu mai pot citi ceva, nu mă mai pot concentra pe o activitate, nu-mi pot preda la timp sarcinile (profesionale, de munca), ma simt blocata inainte de inceperea unei ativitati. Ezit foarte mult până la inceperea unei activitati pentru ca imi este frica, nu stiu de ce. Daca am o lucrare (de scris) efectiv amân luni de zile inceperea ei, dar in fiecare zi stau cu gîndul la ea.Am zis ca este lene, dar cred ca nu poate fi vorba despre asta. Ce credeti ca ar putea fi? Va multumesc din suflet pentru ajutor!

Buna ziua! Sotul meu, in varsta de 25 de ani, are o stare aproape permanenta de ameteala, se simte slabit, simte cateodata ca nu poate sa respire, trebuie sa respire adanc si nu poate si niciun doctor la care am fost pana acum nu a gasit ceva de la care sa aiba aceste stari. Sufera de hipotiroidism si hipertensiune, ia medicatia prescrisa si totusi se simte rau. De abia mai poate lucra. De fel, nu este o persoana care sa se consume in el, cateodata se enerveaza pentru nimicuri, dar nimic ce nu se rezolva. Si-a pierdut tatal la varsta de 13-14 ani. Credeti ca starea lui poate fi de natura psihologica? Ce ar trebui sa faca in aceasta situatie? Va multumesc mult!

Am in permananta o stare de tristete si de durere, simt ca ma sufoc si incep sa planga, ma descartc si imi trece. Iubesc, sunt intr-o relatie de 10 ani, si traiesc si o iubire secreta cu alt barbat pe care partenerul meu il cunaste si stie de existenta lui.

Am luat mirzaten un timp era bine de cand mam lasat am insomi nu pot dormi mai mult de 4-5 ore si sunt zile care incep de duminica si nu pot dormi pana luni seara sa ma duc la doctor sami prescrie dinou sau la un psiholog ? Multumesc.

Bună ziua, am 20 de ani și ma confrunt cu o problema de aproape 6 luni. Totul a început de la un eveniment tragic... Mi-am pierdut mama în luna august anul trecut.... Din luna octombrie am început sa am unele stări de stres, panica, nervozitate, am început sa am și o apăsare în piept și simt ca nu pot lua aer îndeajuns... Câteodată simt ca ma sufoc... Am fost la un psiholog și mi-a spus ca am anxietate... Dar totuși stau cu gândul ca a-și avea vreo problema la plămâni sau la inima... Îmi este foarte frica sa nu am vreo boala.. Va mulțumesc mult..

Buna ziua, imi puteti explica va rog ce inseamna „nu esti intr-un bun contact cu tine”, si cam care ar putea fi cauzele? Cum ai ajuns sa te indepartezi de tine?

Bună seara, mă confrunt din luna decembrie cu niște simptome foarte ciudate la încet am începu sa fiu molesita sa nu am chef de nimic, după am început sa am stări de amețeala și simțeam ca o parte din mine numai exista (24 ore a ținut) 3-4 zile mi-am revenit după care am început sa am senzație de apăsare în piept foarte puternica, amețeli, senzație de sufocare, nod în gad, amorțeală fetei și a mâinilor am fost la fel de fel de medici orl, neurolog, endocrinolog plămâni am făcut investigații nu mia găsit nimic nicăieri într-un final la sfârșitul lui ianuarie am ajuns la psihiatrie unde mi sa zis ca am tulburare anxio-depresiva ceea ce nu am avut niciodată în 32 ani nici simptomele acelea mi sa dat seroxat jum pastila dimineața și jum anxiar dimineața și prânz am urmat 3 săptămâni au fost mici diferențe dar amețelile moleseala persista, leșin mi sa dat chiar și xanax sa iau de vreo săptămână dar nici cu acela simptomele nu se duc. Oare chiar e pe anxietate sau totuși este ceva ce nu am găsit răspunsul pana acum chiar nu înțeleg de ce cu astfel de tratamente totuși sa nu se ducă din simptome și sa pot reveni un om normal ca și înainte efectiv nici din casa nu mai pot ieși mai mult de o ora ca imediat ma iau amteleli, moleseala. Mulțumesc anticipat și aștept sa primesc un răspuns

Buna ziua. Ma confrunt cu urmatoarele aspecte: furnicaturi in ceafa, imediat apare senzatia de cap greu, furnicaturi in membre mai ales pe partea stanga, nu mai am putere in brate ci picioare, piciorul stang il simt greu, senzatie de greata, senzatia de parca as calca in gol cu un picior. Primul episod a fost acum 3 ani, am facut ct si rmn cerebral, rmn cervical, electromiografie, nu s-a observat vreo anomalie. Acest episod a pesistat cam o saptamana, s-a mai repetat la un an cu o forma mai usoara. Intre timp am suferit o tiroidectomie totala, iau si un tratament pentru tensiune (am 41 de ani) si iar, am avut 2 astfel de episoade, ambele intr-o luna si am impresia ca se cumuleaza si cu atacuri de panica. Ce ar trebui sa fac? Multumesc.

Buna ziua. Cautam un medic psihiatru, dar poate ma ajutati dumneavoastra cu niste lamuriri. Am urmat in tratament psihiatric cu trittico si dupa 8 luni, am scazut treptat doza la recomandarea medicului. Urmatoarea zi seara, am dormit cam 4 ore, a doua seara, tot asa si dorm tot mai putin. Este a treia recidiva de insomnie in 2 ani, am tratat-o cu terapii alternative si a trecut, Este prima data cand consum antidepresive. Starea mea este de agitatie si ameteala de la lipsa somnului. Nu pot sa mai dorm, cred eu din doua motive, ori sunt efectele adverse intreruperii tratamentului, ori frica ca nu pot dormi fara ele. Agitatia asta in stomac persista de trei zile si nu ma lasa sa adorm. Am avut si un deces in familie, dar nu cred ca acesta este motivul principal al insomniilor mele, pentru ca ele se manifesta la o luna dupa deces. Cum as putea proceda pentru ca am nevoie de somn, abia ma tin le picioare si totusi nu pot dormi. Imi este teama pentru sanatatea mea.

Ma aflu in mare dificultate am lucrat in UK de 3 anii in septembrie am avut un tip de depresie cu tristete ganduri sporadiche urate plans si insomnie severa date de munca ca asistenta medicala si multe ture de noapte am fost pusa pe anumite antidepressive care mi au facut mult rau am o agitate severa interna data de aceeste pastile si ganduri oribile de disperare continua ptr ca aceeste tip de tratament nu este compatibile ptr mine nu aveam aceasta agitatie extrema merg ore intregi ptr a ma calma si nici aceste impulsuri suicide aggravate de agitatie si pastile am nevoie de un tratament adecvat pe Baza holistic si de o internare ptr a ma reprinde si ptr a putea avea din nou o viiata normala sunt o mama si nu vreau sa mor vreau sa traiesc ptr copii Mei ajuta ti ma

Buna ziua ! Doresc sa discut cu dumneavoastra ! Nu stiu daca am o depresie sau este alceva!sunt foarte irascibila ,foarte stresata si nu mai am incredere n mine . Totul ma deranjeaza pana si copii nu mai am rabdre cu ei . Este o forma de depresie ?va rog sa imi raspundeti

Buna ziua! Am 30 ani si am nascut prin cezariana de 8 luni. Cam de 4 luni daca ma doare ceva imediat ma gandesc ca poate am ceva problema grava de sanatate si este cand am si dispnee si ma sperie acest lucru. Ce as putea sa fac sa imi treaca ? Multumesc pentru raspuns

Bună seara, am doi copii fată 13 băiatul 11. În ultimul timp se ciondaneasc din orice, își vorbesc urât,, prost, nebun,, Când mai stau amândoi în aceeași camera sa se uite la o emisiune care le place amandorura, nu durează mult ca începe balamucul. Am dat pedepse,, fără telefon, leptop, bani pentru ceva dulce, tv, degeaba parcă sau învățat cu ele. Iam luat cu vorba bună și separat și împreună. Nimic vă rog să-mi spuneți ce să mai fac. Dacă unul pleacă toată ziua undeva cel care rămâne îl suna pe celalalt sa vadă ce face. Dacă unul e bolnav se dadaceste unul pe altul. Va rog sa îmi spuneți ce să mai fac.

Bună ziua, am o fată de 13 ani. De acum doi ani de 1,2 ori pe săptămână cu pauze de 1, 2 săptămânii , face,, pipi,, în pat. Am încercat cu.. apa puțină seara, mâncat puțin, sa stea mai liniștită (fără bicicleta, role, seara, stau la curte, țara) culcat mai devreme, sculat mai des noaptea. Care ar fi cauza,. Să mă duc acum la doctor în spital nu avem voie, iar la policlinica primesc doar urgente.

Buna ziua, sunt minora(17 ani) si as vrea sa merg la psiholog urgent fara vreun parinte si fara sa se discute cu ei. Precizez ca mama nu este in tara iar tatal nu prea se intereseaza de asta. Cum as putea face? Am nevoie urgenta de sprijin moral. Multumesc.

Buna ziua! Nu stiu in ce domeniu ar trebui sa se încadreze, dar va cer ajutorul pentru ca simt ca am o problema grava. De când eram mica și eram bucuroasa, îmi mișcăm mâinile intr-un mod rapid(nu stiu exact cum sa explic)dădeam din mâini, puternic, involuntar. Pe lângă acest lucru, îmi mușcam excesiv interiorul obrazului(am observat de curând ca se întâmplă când mi-e foame). În prezent, am aproape 18 ani, inca mai fac aceste lucruri. Sunt conștienta ca nu-i inregula ce se întâmplă cu mine, dar nu știu cum sa ma opresc. Cu cât stau sa ma gândesc mai mult, îmi dau seama ca as putea sa fiu nebuna. Voiam sa cer părerea unui specialist. Sper din suflet sa ma puteți ajuta! Cu tot respectul, va mulțumesc!

Buna ziua ma numesc Narcis am si eu o problema stiu ca trebuie sa ma duc la munca dar nu mai nici un chef ma simt fara vlaga adica lipsit de vointa . motivivul cred ca este ca am lucrat trei ani in comert si am obosit psihic am facut un test si mi sa zis ca am anxietate de penformanta,,test facut online,, si multa lene cronica . ce anume imi recomandati sa fac. Va multumesc pentru atentie.

Buna seara ! De ceva vreme, cam 1 an ma confrunt cu anumite simtome: tot timpul ma gandesc ca o sa patesc ceva,chiar la o mica durere, ma doare capul,am palpitatii sii batai neregulate ale inimii... cand ma ridic de jos sau ma aplec inima incepe sa bata foarte tare... este pe fond psihic? Nu am avut niciodata probleme cu inima.Multumesc

Buna ziua, Anul trecut, la varsta de 34 de ani, am vazut pt. a doua oara marea, o mini vacanta cu familia. De atunci sunt intr-o continua framantare, reactia mea a fost sa plang. De fiecare data cand vad marea imi vine sa plang, sau orice legat de mare, fie el apus, rasarit, ma abtin cat pot, vad copiii, dar ma nelinisteste acest lucru. Care este legatura psihologica intre mare si reactia mea? Va multumesc anticipat pt raspuns, numai bine!

Buna seara! De o perioada de aproximativ 2 ani ma confrunt cu o anxietate generalizata, zi de zi. La inceput au fost atacuri de panica multiple, pe care am reusit sa nu la mai am acum. Ele sunt cred in principiu de la viata agitata si in continua miscare pe care am dus-o precum si a datoriilor. Imi simt inima tot timpul in cap, ma panichez de price lucru, imi este frica ca nu pot face fata situatiilor ce se ivesc, imi este frica ca ma voi imbolnavi de o boala psihica, ca voi muri. Am un sentiment de irealitate si parca ma vad pe mine din afara propriului corp. Acum 2 luni am fost depistat cu COVID si internat in spital 11 zile. Acum mi se pare ca imi pierd atentia, concentrarea. Ma descurc, dar ceva s-a schimbat. Nu mai am aceeasi eficacitate in gandire. Spuneti-mi ce este de facut? Imi prinde bine un sfat din partea dvs. Va multumesc!

Buna ziua. Din disperare, va rugam sa ne spuneti ce inseamna asta! Mama noastra in varsta de 70 ani, nu merge la baie. in octombrie a avut operatie la picior, acum s-a vindecat piciorul dar continua ca si cand ar fi imobilizata . de cecelalta nu comentam, o schimbam, o hranim, intretinem curatenia dar macar sa mearga la baie. in urma unui control la medic a primit tratament, retine, stie tot! Ajutati-ne doamna Doctor, ce inseamna asta? Multumim!

sufar de deprese anexitate spondiloza colon iritabil nu siu ce sa mai fac

Buna ziua.Mama mea tot spune ca aude muzica populară tare de la vecini,dar noi nu auzim,ce putem face? Va multumesc

Buna ziua. Știu că poate nu sunteți în măsură să îmi răspundeți la o întrebare de genul, dar orice sfat sau opinie e binevenita. Sunt Denisa și am 17 ani. Pentru problemele mele de anxietate, un psihoterapeut mi-a prescris prima dată stimuloton și anxiar, ca după 3 luni sa nu mai ai aibe niciun efect și să încep din nou cu atacurile de panică. Am mers din nou și mi-a zis sa merg in continuare cu stimulotonul, doar că mi-a dat xanax in loc de anxiar, dar de cam 3 săptămâni am intrerupt tratamentul pentru că nu am mai avut timp sa îl iau deoarece se dă pe rețetă și a venit iar carantina. Problema mea e că de o săptămână mă simt foarte rău. Mă simt obosita toată ziua, noaptea adorm cu greu iar ziua dorm pentru că sunt obosita mereu, am senzația de cap foarte greu, iar când îmi mișc ochii dintr-o parte în alte simt o senzație de parcă m-ar curentă cineva, am mereu slăbiciuni și simt mereu că imediat sunt pe punctul de a face din nou un atac de panică. Întrebarea mea e, oare toate aceste simptome sa fie din cauza întreruperii bruște a tratamentului? Pentru că au apărut și ele brusc, la doua săptămâni după ce l-am intrerupt. Orice sfat mi-ar fi de ajutor, mulțumesc.

Buna seara! Am 30 ani și Sunt o persoana pesimista de fel și conștientizez faptul ca nu îmi face bine, dar nu găsesc o soluție in a gândi pozitiv . De fiecare data când am o problema văd numai partea negativă . Nu ma motivează nimic să-mi schimb gândirea, mai ales acum pentru ca traveszez o perioada grea fiind la pat după 2 intervenții chirurgicale. Ce cărți îmi recomandați in acest sens ? Ce sfat aveți? Mulțumesc

Buna ziua, de ceva timp ma confrunct cu o frica / emotie cand e sa vorbesc cu cineva la telefon, nu am realizat asta pana acum. Am 24 ani am lucrat in domenii in care am socializat foarte mult cu oameni atat la telefon cat si fata in fata, dar cand e sa sun eu pe cineva de ex pentru o programare la medic sau la coafor, ma panichez si nu imi mai gasesc cuvinte ma blochez efectiv. Ce as putea face cand ma copleseste emotiile /frica?

Buna seara, numele meu este Mihalache Alin, va contactez in legatura cu o problema, daca mi-ati putea da un sfat. Cumnatul meu abia a venit din Germania, de cateva zile avea anumite tulburari de comportament, incercam sa vorbim cu el, dar nu aveam cum sa intelegem ceva clar, avea deviatii in limbaj, intreba lucruri fara noima. A ajuns acasa astazi, la ai lui, locuieste cu parintii si iubita mea. Din pacate, parca acum e si mai rau, se sperie de orice zgomot, raspunde foarte greu si succint la intrebarile care i se adreseaza, iar cand o face mai mereu e prin "da", sau "nu". Datele concrete, numele membrilor familiei, unde locuieste, absolut tot isi aminteste, doar ca are problema asta. Consider ca in germania, cat a stat o luna si o saptamana, a suferit o trauma, ori dorul de casa, ori altceva.. acum nu stim cum sa il scoatem din starea aceasta. E dureros si in acelasi timp ciudat, felul in care reactioneaza si se comporta. Ce parere aveti, ce se poate face?

Buna seara, ne puteti explica va rog, ce inseamna mai exact „a fi intr-un bun contact cu tine”? Va multumim!

Bună seara Mama mea este sub tratament Are doar o singura pasila acuma Si azi a fost cam agitată Si acumă sera trebuia să-i dăm medicamentul si nu vrea nici cum săl ieie A zis că sa saturat are mai bine de 1 an de când ea si trebuie să ieie 2 ani Ce putem să facem

Ce este de fapt imaginea de sine? Am 16 ani si cred ca am probleme cu acest subiect.

Bună ziua am o rugăminte. Copilul meu are 8 ani și este prenumele concubinul ui. Nu santem despărțiți dar stam separat el sta în Olt iar eu cu copii ca mai am o fata de 15 ani ce este în clasa 9 și stam în Arad. Concubinul im trimite bani. Dar câteodată când se enervează ma amenință că am ia copilul. As vrea sa știu dacă el are dreptul să-mi ia copilul. Eu șanț mama copilului și eu nu am dreptu la copil? Ce trebe sa fac ca să nu im ia copilul? Mulțumesc

Buna ziua, sunt insarcinata si simt un amestec si de frica si de respingere a copilului. Vreau sa devin o mama buna, ce ar trebui sa fac sa scap de ceea ce simt?

Buna ziua! Am o nelamurire cu privire starea sotiei mele pe care nu stiu cum sa mi-o explic. Anul trecut am vrut sa avem un copil, asa ca a ramas gravida insa dupa ce a facut un test de sarcina si s-a confirmat acest fapt, lucrurile au inceput sa mearga din ce in ce mai prost. Adica ea deja din a doua saptamana de sarcina reclama greturi mai toata ziua si aproape zilnice, dureri de cap la fel, ba chiar am fost la spital la 3 dimineata pe motiv ca o doare capul insa cand am ajuns in fata spitalului nu o mai durea nimic. La fel se intampla si in alte zile in care eu eram nevoit sa plec 2-3 ore de acasa, incepea durerea de cap si ma suna ca ea cheama salvarea ca nu mai poate de rau iar cand ajungeam acasa dormea pana dimineata fara sa o mai doara ceva. Astea toate fiind in prima luna de sarcina, pentru ca dupa o luna jumatate a fost nevoita sa i se faca chiuretaj deoarece sarcina nu se dezvolta corect. Acum incercam din nou sa facem un copil, dar la fel, dupa doar 3 zile de la actul sexual deja o in e din 3 zile imi zice de senzatie de greata si ameteli sau dureri de cap. Intrebarea mea este: este posibil ca durerile astea sa fie doar in imaginatia ei sau doar sa isi impuna ea niste stari de genul acesta? pentru ca mi se pare prea absurd ca atunci cand sunt langa ea sa nu mai aiba nimic si plus de asta mi se pare dubios sa aiba starile acestea la asa scurt timp cand sarcina nici macar nu este dezvoltata. Va rog, astept o explicatie de la dumneavoastra ca nu stiu cum sa ma mai confrunt din nou cu o astfel de situatie. Multumesc anticipat!

Buna! Am vrut sa iau legatura cu un dr online pt ca nustiu unde sa apelez. Am 22 ani si de cateva lunu ma confrunt cu oboseala si nu fac mimic is casnica somnolenta profunda de nu o pot controla mai ales seara devreme chiar daca beau cafea tare nu are efect. Dar mai ales am frica constanta nustiu de la ce provine stari de plans parca as tipa tate dar nustiu din ce motiv, slabiciuni si simt ca nu am aer statile astea se intampla zilnic fara sa am motiv as plange cat de mult si am frica constanta nustiu de ce. Ce ma deranjeaza e somnolenta adorm de fiecare data. Am si 2 fetite mici si mie frica pt ele sotul e plecat. Ce ma sfatuiti?

Bună seara.Doamna Dr o să vă rog frumos să mă ajutați cu un răspuns.Am un băiat de 29 de ani,diagnosticat cu Schizofrenie paranoică,el ia pensie de handicap si pentru capacitate de muncă.Rezultă că eu l-am luat cu mine in Spania unde urmează un tratament recuperator într-un centru pentru boli mentale,unde i se dă tratamentul corespunzător bolii.Acum vreau să stiu dacă el are revizie in România pentru pensia de handicap si capacitate de muncă,actele de aici din spania sunt valabile si in românia la revizuirea medicală?Mulțumesc anticipat.

Am o intrebare legata de Coeficientul de Inteligenta:Poate scadea la batranete?Si daca da,de ce?Si inca o intrebare:coeficientul de inteligenta determina intr o oarecare masura performanta profesionala si academica a celui evaluat?

Buna seara, se poate intampla ca o trauma din copilarie sa fie cauza unei depresii declansate la 28 de ani?

Buna ziua. Cum poate scapa un tată de teamă că mama copilului ii va ascunde copilul după divort

Buna ziua, Ma confrunt cu o serie de trăiri/simțuri interioare. As dori sa știu dacă îmi puteți oferi explicații despre căscat (exceptând articolele de pe google). Atunci când o persoana casca experimentez diverse situații, depinde de ce gândește înainte de a face acest lucru: - mi se mișcă involuntar capul, gândirea este îngreunată/ încurcată in sensul de a face greșeli in Mom.in care lucrez sau doresc sa îmi exprim o idee. Doresc un răspuns direct. Știu ca ma puteți ajuta dacă doriți fără a-mi solicita alte investigații care sa amâne răspunsul Dvs. Am studiat, am citit, poate au mai experimentat si alte pers.

Sunt o persoana foarte rationala, nu-mi place sa ma mint. Faptul ca sunt atat de rational ma ajuta la servici, dar am ajuns sa despic prea mult firul si in viata de zi cu zi. Probabil din cauza aceasta nu prea am incredere in mine de multe ori, in ceea ce pot face cu adevarat sau in ceea ce simt. Ce as putea face?

Buna seara. Problema mea mare care ma macină este faptul ca ma enervez un doi, din orice și țip către cei din familie . Mai locuiesc și cu mama și ma enervez și pe ea, din diferite motive. Nu pot sa tac , sant fosrte vulnerabila, iubesc mult , sant o persoana foarte deschisă, atenta la detalii, foarte sensibilă. Am avut in familie tatăl care era bețiv, striga, o bătea pe mama , eu tot timpul ma băgăm și o apărăm. Poate ca am rămas cu sechele și de aceea sa fiu așa. Nu știu încotro sa merg, medic , psiholog.... cine ma poate ajuta ....

Buna ziua Numele meu este Lixandru Nicusoara si am 31 de ani sunt căsătorită de 15 ani Si am o fata de 14 ani .imi mai doresc sa fac un copil . Dar cand ma gandesc si zic ca da vreau sa raman insarcinata .se pune o frica pe mine ma ia cu niste călduri si am o stare de neliniste si imi vine sa plâng intruna cred ca este ca un atac de panica .imi plac foarte mult copii si imi mai doresc .mentionez ca nu îmi este frică de naștere. Dar nu imi dau seama ce se intampla cu mine, dece am această frica pe mine .va multumesc frumos

Cum se manifesta, cum stii daca ai o stima de sine scazuta si ce se intampla daca ai o stima de sine scazuta?

Buna ziua!!Ma confrunt cu o problema,care ma pune in niște situații foarte nasoale.Parintii mei sunt despărțiți de 11 ani.Tatal meu este la munca in străinătate,iar mama urmează sa se mute cu iubitul ei,cu care sta de 12 ani.Nu este asta problema!Problema este,ca mama și fratele meu,vor sa fiu sclavul lor,care nu are voie sa iasă cu prietenii,care trebuie sa stea doar in casa și sa facă curățenie și sa învețe.Imi este foarte greu sa ma exprim,deoarece nu îmi spun problemele nimănui,pentru ca de sunt o persoana introvertită.Dar mai nou am ajuns sa fiu disperat și încerc sa ma deschid.Am încercat fata de mama,dar a reacționat într-un mod foarte nesăbuit la care nu ma așteptam.Speram,ca ma puteți ajuta cu un sfat sau ceva .

Buna ziua, va rog sa imi spuneti daca Evaluare nivel stres il puteti sustine in limba engleza sau germana. Multumesc frumos, Luca Anca. 0722689257

Buna seara! As avea cateva intrebari pt dvs deoarece vreau neaparat o parere avizata. In primul rand vreau sa mentionez ca am hipotiroidism, am intrerupt tratamentul, dar l am reluat recent. Ma numesc Maria si am 25 de ani. Ideea este ca timp de 8 ani de zile eu am avut o relatie toxica, violenta, in care am fost abuzata emotional si fizic. Recent, am reusit sa scap din aceasta relatie, mai exact de 3 luni de zile si simt ca o iau putin la vale. in prima luna, nu am avut nimic, dar apoi au inceput sa apara niste probleme. Mai exact, ma simt foarte panicoasa, nu gasesc nimic care sa ma satisfaca emotional, simt ca nimic din ceea ce fac si traiesc nu este pt mine. Am avut atacuri de panica, in care mi a crescut pulsul destul de mult. Incerc sa controlez, dar uneori ma depaseste avalansa de emotii pe care o am. Gandurile mele sunt in general negative, si nu am in cap decat moarte si frica de moarte. Am uneori sentimente de depersonalizare si anxietate. Simt ca ma detasez de realitate si asta imi creaza panica. In trecut am mai fost la un psihiatru care mi a pus diagnosticul de tulburare anxio-depresiva si mi a dat ca tratament doua tipuri de pastile. Una dintre denumiri nu mi o amintesc, dar cealalta sigur a fost cypralex. Intrebarea mea pt dvs este ce as putea face in privinta asta? tratatmentul pt hipotiroidism l am reluat de 10 zile, iar starile mele parca nu mai sunt asa de intense, dar tot sunt prezente. Am primit ca sfat sa incerc sa ma autocontrolez. Am nevoie de psihiatru din nou, implicit de tratament? Sau totul depinde de mine si de abordarea mea asupra vietii? Va multumesc din suflet.

Buna ziua! Ma numesc roxana . Sunt mama z 2 baieti iar cel mic are 13 ani. Baiatul meu este sufocant , este obsedat de iubire ,sa ma iubeasca sa ma pupe toata ziua ajunge sa te oboseasca f tare daca vb cu el se victimizeaza ca nu l iubesc . El nu accepta un refuz sau o povata se transforma in victima,are glume proaste, se plictisrste mereu, in casa este un terorist iar in societate la scoala este un cavaler.ca rog din suflet sa mi raspundeti.va multumesc foarte mult

Buna ziua. Ma numesc Carmen, am 56 de ani. Sunt casatorita si ambii avem cate un copil din casatoria anterioare. Fiul meu are 34 de ani, fiica sotului are 31 de ani, 3 copii si un divort in curs. Sunt 16 ani de cand ne cunoastem. Fiul meu, Marcel il priveste pe sotul meu ca figura paterna care lui I-a lipsit de la varsta de 3 ani. Au o relatie foarte buna. Sara, fiica sotului, este rebela traieste cu mama ei si cei 3 copii. De la bun inceput a refuzat prezenta mea(precizez, parintii erau divorati cand eu l-am cunoscut pe tatal ei). A refuzat o legatura, macar telefonica cu tatal ei. 11 ani in urma a plecat in Perù. S-a maritat cu un Peruvian si au 3 copii(10,9,7 ani). De noi a avut nevoie din punct de vedere material si are Inca. Eu sunt cea care ma implic sa nu lipseasca micutilor nimic, nici nu-i cunosc. La noi nu a vrut sa vina in vizita deoarece eu sunt romana ei sunt italieni. (traim in Milano, fiica sotului la Roma). Acum si-a adus aminte ca, are un tata si vrea sa vina la noi pt ceva timp. C'è ma serie faptul ca, ea ma refuza pe mine si sotul meu este la mijloc. Nu stiu ce sa fac, cum sa ma comport. Aveti o sugestie pt mine? Va multumesc, Carmen.

Am o neliniște,o agitație în corp am fost la toti medicii făcând controale până am ajuns la o dr psihiatru.Mi-a dat coaxil de 2 ori pe zi si anxiar la nevoie .am luat cate o juma de pastila de 3 ori pe zi dar vad k de la un timp iar au început agitatiile. Timp de o săpt am fost bn.Iau tratament de 10 zile.I întrebarea mea este pot mări doza de anxiar sau să iau altceva pt liniștite.Ajutati-ma ! Nu mai stiu ce sa fac

Buna seara. Îmi este destul de greu sa vorbesc despre asta cu cineva sau sa cer ajutorul unui specialist... de aproximativ 2 ani sufăr de depresie și anxietate și simt frica in orice, fata de orice, indiferent ce urmează sa fac fie ca merg pana la magazin sau ies sa ma plimb simt frica. Cum pot scapă din aceasta situație?

Cum putem stii cat de potrivit esti pentru o anumită profesie sau pentru un anumit post?Multumesc

Sărumana! Ma numesc Cristina am 28 de ani sunt căsătorită de aproape 2 ani, lucrez la un magazin alimentar am tot ce vreau mașină casa loc de munca un copil îmi mai trebuie dar e cam greu, poate și de asta e și starea mea de ceva vreme ma simt asa încărcată emoțional îmi vine sa plâng oftez eram o persoana vesela glumeata tot timpul cu zâmbetul pe buze acum îs trista nu pot sa îmi dau seama de ce sunt asa. Ma scuzați dacă va deranjez dar nu prea am cu cine vorbi sa ma descarc eu lucrez 2 schimburi de exemplu când sunt de dimineață e mai bine ca lucrez pana la 3 după vine și soțul de la munca caut tot timpul sa ieșim din casa mergem la magazin la părinți în parc, în schimb când lucrez după amiaza am asa o stare de neliniște ma vad singura în casa de dimineață până la 2 mai fac curat mâncare. Ce as putea face sa nu ma mai simt asa încărcată. Va mulțumesc pt timpul acordat!

Buna seara..In urma cu ceva timp,am.avut o despartire..a doua deceptie din viata mea..tin sa mentionez ca am 32 de ani..A fost o dezamagire foarte mare pentru mine..mai ales ca motivul despartirii..a fost infidelitatea...el a m a inselat a si lasat alta femeie gravida..Acum pur si simplu nu ma mai regasesc..Ma desconsider..Nici inainte nu aveam f multa incredere in mine..dar acum..sunt distrusa emotional..absolut deloc nu mai sunt multumita de mine..am si complexe multe..acum parca toate s au accentuat..Imi este f greu..si sigur am o depresie mare..Am avut chiar si momente cand nu am vrut sa mai traiesc..Ce pot face..ca simt ca viata mea nu mai are rost..Fara el..ma simt goala..Cum sa imi revin din nou...Astept un raspuns..Multumesc...

Buna ziua. Am aproape 53 de ani. Sunt căsătorită si locuim cu mama mea. Are 82 de ani și ne face viața un calvar. La amândoi dar în special soțului meu. Eu sunt la mijloc. Nu mai stiu cum sa ma port cu ea si cum sa o mai dau. Niciodată nu e mulțumită, are mania persecuției si e foarte suparacioasa. Probleme e ca nici eu nu mai sunt tânără și imi ies din pepeni. Parca as avea un copil razgâiat. As dori un sfat. Multumesc!

Buna seara, de ce unele persoane se streseaza mai putin si altele mai mult?

Nu pot vorbi cu mama, e mereu nervoasa, nu ma asculta de loc când ii zic ceva, eu mereu pic de vină pt tot ce fac chiar dacă fac bine, eu nu ma pot apropia de mama pt ca mereu țipă la mine și mereu deviază de la subiect și gata sa enervat nu pot vorbi absolut nimic cu ea , Ce sa fac, cum sa ma apropi de ea cum???

Am fost prezenta in ultimele saptamani si ultimele clipe ale mamei mele care a decedat in urma cu un an si jumatate , bolnava fiind de cancer. Neputinta de a o ajuta in acele ultime clipe, de a o alina cumva, de a indrazni sa ii vorbesc deschis, de a-i impartasi cat de mult o iubesc( intoteauna am avut acest handicap de a spune te iubesc, de a sti sa multumesc cuiva, de a cere iertare) . M-au marcat acele ultime clipe cand vezi ca inaintea mortii esti singur, nu ai nici un ajutor, poate nici nu mai esti constient de ce se intampla in jurul tau si vezi doar ce e "dincolo". Doamne, ce e dincolo????!!! Citesti groaza, citesti frica si neputinta in priviri, poate nu ti-ai iertat tot ce ai facut in viata si acum e prea tarziu...Nu stiu... Realitatea crunta este ca nu stii ce te asteapta, .Cred in Dumnezeu si vreau sa cred ca toti vom fi iertati pentru marile sau micile si nenumaratele npastre pacate! Vreau sa cred in iertarea divina!MMerg in fiecare zi, sau aproape zilnic la mormantul mamei sa ii aprind o lumanare , sa ii tamai mormantul, este ceva , nu ca o obligatie , ci ca o datorie ce o am pentru sufletul ei, pentru pacatele ei poate nemarturisite, cine stie! SIMT CA FAC ASTE PENTRU EA SI ATUNCI CAND MA ROG, INTAI MA ROG PENTRU SUFLETUL PARINTILOR MEI, A-L FRATILOR MEI SI A TUTUROR CELOR ADORMITI! Exista o legatura nevazuta inca intre mine si mama mea, care cand traia imi spunea ca la nasterea mea , nascuta de 7 luni acasa, la tara, moasa , incurajand-o ca nu o sa mor ( aveam 1000 gr,)ii spunea i ca de mine o sa aiba parte la batranete,si mai apoi , maritata fiind, mama vaduva de tanara, imi spunea ca noaptea cand doarme, de multe ori ma simte langa ea aievea. Cred si acum ca, cumva imi duce lipsa, acolo unde este, poate de-asta ma duc zilnic la ea la mormant cu lumanare, sa ma simta ca sunt langa ea, ca ma rog pentru ea si ea sa se roage pentru noi, cei ramasi aici. Da, nu stiu daca am o problema sau nu, sau e doar dorul imens ce a ramas in urma ei, ai mei, ii simt, cred ca am o problema. Oare chiar am?

Buna ziua, am 17 ani si imi este foarte frica de moarte. Problema asta o am de 2-3 săptămâni si nu reușesc sa o scot din cap, sau cel puțin sa nu ma mai gândesc asa mult la ea. Gandul ca o sa ii pierd pe cei din jurul meu (frate, mama, tata) ma înfioară. Va rog sa ma ajutați, nu mai am somn noaptea, imi vine tot timpul sa plâng. Părinții mei nu stiu nimic si nu doresc sa afle, deoarece au destule probleme pe cap si nu vreau sa le încarc si eu capul cu toate prostiile mele.

Buna seara, am 43 de ani si am stat 20 de ani in Canada. Am fost acolo timp de 3 ani la sedinte de psihoterapie, o data la 2 saptamani, pentru niste probleme pe care le aveam in relatia cu parinti. Am invatat multe tehnici de relaxare si autocontrol, dar tot mai am probleme atunci cand relationez cu unul din parinti. Am invatat sa-mi schimb atitudinea, dar simt ca nu s-au rezlovat problemele in interior. De ce nu se vad progrese clare dupa atata timp si ce ar trebui sa fac?

Bună ziua! Am 52 de ani. În apartamentul de sub noi, la bloc, de acum 17 ani încă, se puneau manele la volum maxim de către o fată, care, la acea vreme, avea 13 ani (un copil crescut ciudat, care era închis in casă ca sa nu fugă, care nu s-a mai dus la școală și care, adult fiind, a făcut și doi ani de pușcărie). Am încercat toate metodele: de la rugăminți civilizate către mamă (care m- a asigurat că se va rezolva), până la chemat poliția. Absolut nimic nu a funcționat. Au trecut ani, am încercat să ignor, câteodată era mai bine .... În timp, lucrurile s-au mai potolit, dar, de fiecare data când se aude muzică de sub noi, mult mai încet decât în trecut, o iau razna , mi se pune un nod în gât, nu mai pot respira, inima îmi bate foarte tare. Unica soluţie mi s-a părut că ar fi să ne mutăm la casa, așa că acum un an am cumparat o locuinta intr-un duplex. Din păcate, izolaţia fonică nu este grozavă si, ocazional, îmi aud vecinii din cealaltă jumătate a duplexului. Niciunul dintre membrii familiei mele nu are această problemă, niciunul nu aude nimic, doar eu. Dorinţa mea este să schimb din nou locuinţa, ceea ce produce o mare nemulţumire în familie. Credeţi că mă puteţi ajuta să accept zgomotele vecinilor și să ajung să le ignor? Vă mulțumesc!

Buna seara ,am un diagnostic de tulburare de personalitate din 2016 ,anul acesta mai exact 16.06.2020 am fost la un control iar dr psihiatru mia spus ca tulburarea de personalitate nu aparține arelaului psihiatrie si totusi diagnosticul a rămas aceleași fără ami prescrie vrun tratament medicamentos sau vro alta terapie . Va rog sa îmi răspundeți ce as putea face deoarece în urma acestui diagnostic mi sa reținut permisul auto .

Buna ziua am si eu nevoie de o indrumare sau un sfat ca simt ca o iau razna. Sotul meu de vreo 4 zile cred ca doarme 2 ore noapte in rest se foieste in casa spune ca aude voci si ca stie sigur ca e urmarit invlusiv in casa cu camere (ceea ce e absurd ) si ca cineva il drogheaza ( ca sa il FAC sa inteleaga ca nu e asa am facut azi si test de drog asteptam raspunsul ). Acum intrebarea mea e unde sa apelez la genul asta de starti ? Psiholog psihiatru? Ar trebuii internat?

Buna, de cateva zile ma confrunt cu o problema care nu-mi da pace. Ma simt de parca o parte din creierul meu doarme, am impresia ca nimic nu e real in jurul meu si ca nu-mi revin. Nu mai pot dormi noaptea, cum atipesc ma trezesc panicata ca nu mai primesc aer..nu stiu ce am si ce sa fac. Am senzatia ca o sa innebunesc si ca nu va trece.. am citit undeva de tulburare de derealizare si m-a speriat, asa voi trai de acum incolo? Cu sentimentul permanent ca traiesc intr-un vis? Va rog dati-mi niste sfaturi ce as putea sa fac

Buna ziua, ce inseamna de fapt stres ocupational, si care sunt cauzele?

Sărut-mâna doamna doctor psiholog! Muşat Cristian Mihai mă numesc,şi am 20 de ani. Din cauza unor evenimente neplăcute din liceu,menționez că acum sunt anul 1 la facultate,am avut nişte evenimente neplăcute pe care eu le-am pus pe seama anxietății. Ca şi simptome: puls accelerat,lipsă de aer sai nevoia de mai mult aer,dureri uşoare în piept,puțină amețeală. Aş vrea să vă întreb dacă există o relație dintre psihic şi celelalte organe, şi dacă pe viitor aceste stări anxioase îmi vor afecta grav sau moderat inima.

Buna seara.Problema mea o voi povesti cat de scurt pot.Sunt fata,am 28 de ani.In familia mea sora,fratele si tatal meu au afectiuni pe fond psihic si urmeaza tratamente medicamentoase.Eu am avut momente multe din aceasta cauza de teama sa nu imi pierd mintile,cu pofta de mancare stau rau,nu prea pot sa mananc cum trebuie,dar care este situatia grava in care am ajuns.Cand frateîe meu s-a imbolnavit si avea si usoara psihoza,a spus ca ii vine sa faca sex cu fete.El fiind ca fire asa introvertit timid in aceste lucruri si era agitat,eu am avut un soc,nu ma asteptam sa pateasca asa.Si in timp am ramas cu o teama sa nu patesc si eu asa.In timp fiindca nu prea iesea nici el si nici eu din casa prea mult,ne-am imprietenit,adica nu ma refer la altceva,doar ca gaseam subiecte de discutii,radeam mult,el se odihnea in camera si la un moment dat am avut un gand de incest dupa care au aparut niste senzatii ca excitarea,si stiind ca acest lucru este un pacat indiferent de ce ar zice oricine,zilnic zilnic,ori ma rugam ca sa scap,apoi afland ca este posibil sa fie un simptom al tulburarii obsesive,acesta cu incestul,mi-am impus foarte tare sa ignor,sa opun rezistenta oricaror stari de excitabilitate in dreptul fratelui meu.Si cu chiu cu vai zic eu ca am reusit.Rezultatul a fost ca nu mai simteam pentru el excitarea de dinainte,si am continuat sa ne intelegem foarte bine,dar cred ca si faptul acesta a condus la ce avea sa urmeze.Dupa un timp,dupa ce cat de cat mi-am revenit,mergeam cu mama si cu el pe strada si aveam totusi o stare rea a sufletului,ca o anxietate sau depresie.Si mergand asa cred ca mi-a venit ori un gand,ori m-a,atras direct o femeie din fata noastra.Am luat-o de la capat,dar de data aceasta oribil,fiindca oricine ar zice acestea sunt pacate mentionate si in Biblie,ce nu e bine deloc sa le facem.Mi-am zis sa uit acest moment,poate ca daca adorm uit si imi revin,dar nu a fost asa ,a fost tot mai rau Am mers si a doua zi afara si parca aveam senzatia ca ceva o sa se intample si cand ma uit,din intamplare dau ochi in ochi cu o vanzatoare de incaltaminte,si am avut asa ca o tresarire,si imediat mi-am retras privirea si de atunci am incercat cat am putut sa nu ma mai uit la fete,femei mergeam mai mult cu privirea in alta parte,dar tot nu reuseam,incepuse parca sa imi placa si mirosul de parfum al unora si la inceput incercam sa tin si respiratia sa nu il mai simt.Toate astea povestite au inceput cam acum 2-3ani,nu mai stiu exact.Ca si istoric medical am fost odata la urgente in urma unor conflicte mari cu tata,ajunsesem sa nu mai pot respira,vomam,uneori imi venea sa vomit si nu puteam,plus ca simteam ca imi pierd mintile.La urgente mi-au prescris tratament cam o luna cu anxiar,am inceput sa mananc mai bine,dispozitia s-a imbunatatit chiar daca nu complet.Asta cu anxiarul a fost inainte de a simti ca devin pe invers.Acum situatia sta asa,fiindca incercand sa evit sa vad femei,fete,sa le ascult,etc,orice m-ar fi putut atrage la ele,pana si pe internet am avut o perioada lunga de timp in care nu mai ascultam muzica cu femei,fete,incercam sa nu ma uit la videouri ce le includeau.Cel mai mult ma uitam la barbati,baieti,dar ei nu ma mai atrageau nici afara nici la tableta,ci ii urmaream de placere,reîaxare si evitare a fetelor,femeiîor.Cand am vazut ca nu prea mai simt nimic pt.barbati,nici o atractie,toti mi se par uneori ca fratele meu,am zis ca poate am gresit evitand fetele,si am incercat invers acum,am inceput sa ma mai uit cat de des la femei ,fete si chiar daca simteam ceva sa incerc sa ma opun,adica cum am facut cu fratele meu,am incercat sa ascult chiar si muzica cantata de ele si am incercat sa ignor orice imi vine in timp ce vad si ascult.dar nu am reusit,nu stiu ce sa fac,cu toate ca am devenit parca si usor indiferenta la situatia aceasta,ceea ce nu imi place,imi doresc sa imi revin sa nu pacatuiesc,fiindca atunci m-am ratat.La inceputuî acestei probleme pana si de batrane sau de fetite mici am fost atrasa,chiar si de vecinele din bloc.Mai nou ma simt de parca as fi baiat,asta mai recent.Si inainte eram cam baietoasa la tinuta,la unele miscari,dar nu mi-am dorit sa ajung asa.Am citit pe internet ca o posibilitate ar fi sa fie tulburare obbsesiv compulsiva,darin momentul acesta nimic parca nu ma mai convinge ca nu sunt cum ma simt,simt chiar si vocea ca este de baiat.Si cand imi vad hainele.De exemplu,zilele acestea am fost cu mama intr-un magazin de haine si direct am avut asa o senzatie ciudata un gand ca ma uit la haine de dama,dar nu le mai prefer.Nu stiu ce sa mai fac.Azi am fost la psihiatrie si m-a intrebat daca am avut o prietena sau prieten,intrebarea nu mi-a picat bine,fiindca cu toate ca ma simt inclestata in aceste stari si senzatii nu pot accepta sa pacatuiesc.Din amintiri mi-aduc aminte ca mi-a placut de cineva de la biserica barbat,eu eram mai mica,6ani cam asa si in general barbatii frumosi imi placeau,apoi la generala mi-a placut de un coleg care ma placea,dar si de doi profesori tineri,apoi la liceu imi placea un baiat care in prima zi de liceu ne fiind atenti ne-am ciocnit unul de altul si mi-a zis scuze,m intors capul sa vad cine era si de atunci pe tot parcursul liceului ne priveam,ne placeam.Dar acum chiar scriind lucrurile astea le scriu parca fara suflet fiindca ce a fost nu mai e si chiar ma gandesc daca am simtit vreodata ceva sau doar imi placea cum ma priveau,nici nu stiu ce sa mai zic...sunt ca intr-un cosmar din care nu gasesc dorinta suficienta si putere sa ies.Am fost la psihiatrie si mi-a dat anxiar si a zis ca si daca se intampla sa mi se schimbe orientarea nu e o mare nenorocire,eu nu consider asa,fiindca Biblia ne invata altceva.Eu incercand sa vorbesc cudoamna psihiatru vocea imi era ragusita ingrosata,ma gandeam ca o fi de la nesomn,daca eu din cauza gndurilor ca raman asa nu pot sa dorm,dar doamna a spus imediat sa fac control la endocrinologie sa nu fie de la glanda cu vocea .Dvs.ce credeti ar fi sanse de a scapa de aceste probleme,sa fie oare de la glanda starile mele?Astept raspund,multumesc.

Buna ziua, Sotul meu ia urmatoarele medicamente: Abilify, Depakene si Serlift. Influenteaza aceste medicamente daca dorim sa facem un copil? Multumesc.

Buna seara,sunt diagnosticata cu depresie si anxietate..fac tratament cu cipralex si anxiar..m am simtit binisor,dar de vreo luna de zile mi e din ce in ce mai rau...stari dd oboseala ,de moleseala,ameteli ,o apasare in piept..stari proaste permanente,si mai nou,mi e frica sa plec singura de acasa..nu mai suport..simt ca cedez zi de zi ..nu stiu ce sa mai fac

Buna ziua am probleme cu somnu,sunt zile în care nu dorm deloc am incercat diferite medicamente de liniștire si somn dar nu m-a ajutat deloc am incercat cu vin seara un pahar si uneori nici cu vin nu pot sa adorm ma puteti ajuta cu un sfat?

Buna ziua,am ramas cu o trauma emotionala de cand am pierdut-o pe mama..

Buna ziua, Ma numesc Cristina, sunt căsătorită, am un baietel de 4 ani si inca unul care trebuie sa se nască in Septembrie. Sotul meu este un om deosebit insa are o problema. Cu ceva ani in urma am descoperit-o....de multe ori am considerat ca nu este grav, sau cand se discuta despre...reușea sa aduca argumente bune si lasam lucrurile asa. Are obsesia cumpărăturilor si cea de a aduna pe langa el lucruri inutile. Am obosit, ma simt epuizata si frustrata de fiecare data cand lista de cumparaturi este completată de lucruri pe care le aveam deja. Avem o gramada de lucruri adunate prin toata casa, incerc sa le ascund sa nu ma “lovesc” de ele, dar simt ca ma copleșesc si nu mai rezist. Si sunt lucruri inutile, asta ma frustreaza cel mai tare. Daca a cumpărat o boxa...a mai cumpărat 3 ca erau la oferta. Am rame foto pe dulap, pe noptiera, sub pat, pe dupa canapea si ieri a mai cumpărat doua (pt ca i-au placut). Sunt niste exemple minore...as mai avea o gramada. Oriunde arunc privirea in casa incep sa ma enervez, strâng din dinti, uneori plang, alteori ma iau de el. Are momente scurte in care recunoaște ca aduna prea multe si cheltuie inutil...dar de cele mai multe ori eu exagerez si nu apreciez ce sacrificii face ca sa avem de toate...si culmea...am nevoie de asa putine ca sa fiu fericita incat nici nu observa. As vrea sa-l ajut, dar nu recunoaște ca are o problema. Si nu stiu ce sa fac...am incercat si discutii cu calm si discutii la nervi... cu exemple dar tot in pierdere sunt(are un talent extraordinar sa-mi aduca argumente). Raman cu frustrarea si dorința de a ceda, pt ca nu ma pot odihni, nu ma pot simti bine in propria casa si nu stiu incotro sa o apuc. Singura varianta de a ma ajuta pe mine e sa-l ajut pe el. Dar nu stiu cum sa fac asta!

Buna ziua, am si eu o problema, nu reusesc sa ma relaxez, tot timpul trebuie sa fac cate ceva, poate chiar doua trei lucruri deodata. Nu pot sta locului, imi caut treburi tot impul ! Ma simt vinovata daca stau ! Am 37 de ani.

Cum pot scapa de vocea interioară ce vorbește urât despre Credință

Buna cand ma enervez sparg obiecte din casa si imi vine sa imi fac mie rau si sa bat oamenii.Un sfst va rog

Buna ziua. ..am o problema o decizie care trebuie sa o iau si nu stiu cum sa fac. Sunt in italia de 8ani cu toata familia .anu asta vroiam sa ma intorc in Romania de tot. Aici avem de toate adica suntem bine nu avem probleme cu banii cu casa ori altele. Dar am 2copii mai mici de 6 si 10ani care stau numai pe telefon. Stam la bloc intr-un oras. In Romania am casa la tara. .imi este teama ca voi regreta daca ma intorc. Nu stiu cum sa fac. Va rog sa imi dati un sfat

Buna ziua, mi-am pierdut gustul de circa 6 luni si jumatate . Nu mai simt un gust si am mereu in gura un gust acid metallic . Credeti ca ar putea fi ceva pe partea psihologica? Va multumesc Mioara Rosu

buna ziua, am fost bolnava 2 saptamani cu diaree, greata, frisoane, stare generala foarte rea, sunt supraponderala si am mancat foarte putin in aceasta perioada toate simptomele de mai sus au trecut in schimb am ramas cu o agitatie generala, imi tremura mainile, nu pot dormi, am palpitatii, vedere afectata, deficit de atentie doamna doctor de familie mi-a recomandat sa consult un psiholog ca poate fi o stare de anxietate as dori parerea dumneavostra multumesc mult

Ma numesc Ion Vasile, am 57 ani, sint pensionat medical, am absolvit ASE Bucuresti si sint din Slobozia Ialomita. Am o fata de 27 de ani, a absolvit Facultatea de Litere, masterul de Lingvostica, momentan este in anul 3 la doctoratul de Lingvistica si este profesor de limba romana la liceu si gimnaziu, s-a despartit de prietenul ei si are o stare de nervozitate, de neliniste, de vinovatie, etc. Trebuie sa faca o terapie psihologica ? Va rog sa-mi raspundeti !

Mi-am dereglat somnul. Dorm ziua ( uneori adorm și la ora 10 dimineața) și mă trezesc seara pe la 20:00-21:00. Fac sport de 3 ori pe săptămână, am o dieta cât de cât echilibrată, beau aproape 2 litri de apa pe zi. Nu mă simt bine cu programul acesta de somn... Am incercat sa stau o zi întreagă trează ca sa adorm seara dar am adormit fara sa îmi dau seama stand în fund. Nu știu ce să mai fac, simt că înnebunesc din cauza asta. Simt cum cad într-o depresie ușor ușor din cauza asta.

Buna ziua. Iubitul meu a suferit de despresie mai demult si ia o injecție o data la 6 luni. Nu stiu ce injecție ia. As vreau sa stiu daca asta înseamnă ca e si schizofrenic. Înseamnă ca eu un om cu probleme mintale (nebun)? Pot sa spun ca duce o viata normala ca un om normal, doar ca fumează. Mama mea nu il accepta din cauza asta. Deoarece tatal meu a fost diagnosticat retardat mintal si ii e teama sa nu ajung si eu ca si ea. Adica sa fiu un om cu probleme mintale. Si din cauza asta sunt într-o situație in care nu stiu ce sa fac. Tin foarte mult la el, am fost impreuna dar s-a despărțit de mine înainte de Crăciun, dar acum ne-am mai acordat o sansa. Dar acum sunt într-o relație urata cu mama. A zis ca ma da afara daca ma impac cu el si ca nu vine la nunta. Eu am 26 ani. Cand am fost prima data impreuna el ne-a zis ca nu mai pleacă in Londra (el înainte sa ne cunoaștem a fost plecat in Londra de cand a terminat liceul, dar mai venea pe acasa) si dupa cateva zile a zis ca trebuie sa plece ca are nevoie de bani. Si asta a considerat ca nu e un om de cuvânt. Cum sa fac sa imbunatatesc relatia cu mama? Cum sa fac sa il accepte? Nu e nevoie sa il placa, doar sa il accepte. Nu stiu daca vom fi definitiv impreuna, dar macar incercam din moment ce tinem unul la celalalt. Acum e plecat in Londra si nu poate veni din cauza situației cu covid 19. Desi ii este greu acum și lui, ca nu are de lucru si ii se termina banii. Dar dupa ce se termina cu situația asta vine acasa. Desi abia aștept sa vina, imi este frica. Ca mama se va tine de cuvânt si m-a da afara. Si o sa fie un război intre ei. Nu știu ce sa ma fac. Gresesc ca imi urmez inima si ca ii mai acord o sansa? Sau mama are dreptate si ca el e un om schizofrenic de fapt,nu depresiv? Pot sa zic ca indiferent ca e vorba de el sau orice alta persoana o boala nu te împiedică sa iti faci o familie. Pt ca ma pun in situație si înțeleg cum se simte acea persoana prin faptul ca nu e acceptat din cauza asta. Menționez ca am încercat sa îl uit, sa vorbesc cu altii cat timp am fost despărțiți (3 luni) dar nu am putut. Mulțumesc pentru timpul acordat.

Sufăr de o boală psihică cronica de peste 20 ani pentru care urmez un tratament medicamentos de peste 10 ani,iar înainte de acest tratament am făcut si psihoterapie mai multe luni.Acum 1 luna in urma medicul meu psihiatru m-a sfătuit ca pe langa tratamentul medicamentos sa reîncep Psihoterapia cu un psiholog de la laboratorul de sanatate mentală. Va rog sa imi spuneti daca in conditiile actualei epidemii de coronavirus e bine sau nu sa incep Psihoterapia si daca psihologii mai acorda consultații de acest fel la laboratorul de sanatate mentală?Multumesc.

Bună ziua, am 31 de ani și de 2 ani am făcut 2 operații de tiroida care mi au dat viata peste cap...ma simt bine acum din aceasta privința, doar ca am stări de sufocare si bufeuri, simt ca îmi amorțește fata, ca îmi arde, ca nu ii capul meu corpul meu. automat apare senzația de frica și vad în ceata. Noaptea nu dorm și îmi apar în minte toate momentele de la depistarea bolii pana în prezent. Iau Relaxirem ca să ma liniștesc dar nu simt nici o ameliorare. Va rog sa ma ajutați cu un sfat, un remediu Multumesc

Buna ziua, Am 52 ani și m-am autoizolat la domiciliu împreună cu mama mea de 82 ani. De când a început această pandemie am atacuri de panică. Ce ma sfătuiți?

Buna ziua. Am angina pectorala și la orice mica presiune simțită mi-e frica de moarte și nu mă pot gândi la altceva ? Cum sa trec peste asta ? Am 57 de ani

Buna ziua, am 41 de ani, studii superioare, si am incercat in ultimii 5-6 ani sa- mi dezvolt o atentie distributiva mai activa, un fel de „multitasking”. Totul a fost foarte bine, pana acum cateva luni, cand am observat ca am inceput sa am tulburari de atentie concentrata si de memorie. Credeti ca exista vreo legatura, m-am suprasolicitat?

Buna ziua.In urma cu 3 luni am avut niste probleme neurologice si mi s-a recomandat Anxiar.Am avut stari de anxietate si atacuri de panica.In momentul de fata am fost la psihiatru si iau eglonil 50mg/zi si 2tb/zi de Anxiar.Am incercat sa iau alte pastile ,dar ai avut efecte aadverse.Ce vroiam sa va intreb,am inteles ca eglonilul nu am voie sa iau mult timp?Si nici Anxiar?Eu ma simt bine cu acest tratament.Multumesc mult.

As dori un sfat. Vreau sa scap de obsessile mele legate de viitor .Am 17 ani si imi imaginez ca nu voi face nimic in viata,deoarece familia mea nu are bani si trebuie sa lupt singura ,sa imi strang bani daca vreau sa merg la scoala.Desi am medii mari si niciodata nu am luat note sub 8 ma simt ca un om de nimic. Simt ca nu merit sa traiesc degeaba,pentru ca nu inteleg de ce traim si facem atatea eforturi ca sa traim ,nu doar sa supravietuim,pentru ca apoi viata sa îsi ia timpul inapoi,"totul ia timp si timpul ia tot". Cum sa scap de obsesia asta? As vrea macar un sfat online,deoarece parintii mei sunt distanti,si nu mi-ar da bani pentru o sedinta de specialitate ,care sa fie inutila ca celelalte si sa raman tot in lumea mea intunecata si rece

Buna ziua cat este valabil un referat medical neurologie pentru prelungirea pensiei?

Buna ziua am o intrebare la dumneavoastra pot sa iau propanolol 40mg 2 pe zi in loc de anxiar sa nu creeze depententa

Buna! Ma numesc Cozmin am 17 ani si sunt o fire mai timidă! Dacă un baiat sa luat mai tare de mine eu ma infric foarte mult si durează mult..intru ca intr-o depresie ..Ce sa fac?? Pe lângă asta sunt bisexual! Imi plac mai mult fetele dar și unii băieți și mie frica sa zic familiei ! Multumesc mult!Astept un raspuns cat mai repede!

Bună ziua! Legat de tulburările de percepție, mi-aș dori să stiu cum influenteaza comportamentul hiperesteziile, hipoesteziile, iluziile si halucinatiile. Multumesc anticipat!

Buna ziua! Am 27 de ani si am o nelămurire, acum cateva zile am avut un conflict ( cu viitori socri) in care eu am cedat nervos, am ridicat tonul ajungând să tip, apoi am plecat si am inceput sa plang ( simtindu ma vinovata) intr o altă cameră, problema e ca nu ma puteam opri si am inceput sa tremur si senzatia de lipsa da are si durere in piept . M am liniștit dupa cateva ore bune. Azi mi a spus că o persoană inteligentă nu reacționează asa. Precizez ca nu am jignit si nu am lovit) Dati - mi va rog un sfat ! Multumesc

Bună ziua! Îmi puteți spune, vă rog, cum poate fi comportamenul influențat de tulburările de percepție? Vă mulțumesc!

Buna seara si La multi ani! Am 26 de ani si de foarte multa vreme ma confrunt cu stari de anxietate si simt o neliniste in corp. Am o familie mica, dar frumoasa. Nu am avut niciodata o relatie prea buna cu mama mea. Nu s-a comportat frumos cu mine inca de cand eram mica: ma jignea, ma batea si mereu ma compara cu sora mea. Practic, eram oaia neagra a familiei, sentiment pe care il am si in prezent. Tata, pe de alta parte este foarte bun, calm si intelegator. Mereu mi-a oferit cele mai bune sfaturi, dar de multe ori am simtit nevoia sa discut cu mama anumite probleme, fiind femeie. Prieteni nu am. Am invatat sa nu mai ofer incredere oricui. Am simtit-o pe pielea mea ca oamenii sunt rautaciosi, barfitori, aroganti etc. In schimb am un prieten de 2 ani cu care ma inteleg in mare parte bine, pana ma loveste cate o stare proasta si incepem sa ne certam fara un motiv bine intemeiat. El s-a obisnuit cu aceste "iesiri" ale mele, incearca sa ma calmeze, e o persoana destul de buna si de intelegatoare, dar consider ca nu discut atat de mult cu el sa-I spun ce probleme ma apasa. M-am saturat de aceste stari, nu am deloc incredere in mine, tot timpul am impresia ca fac lucrurile gresit, acasa, la job, atunci cand sunt cu prietenul meu. Mi se pare ca oamenii se uita ciudat si rad in sinea lor de mine. Din cauza acestor stari, devin agitata, extrem de nervoasa, ma enervez destul de repede din aproape orice, ma cert cu familia si cu iubitul. Mereu incerc sa-mi gasesc diverse hobby-uri care sa ma ajute sa scap de anxietate, dar fara rezultat. Mereu, imi fac o mie de ganduri si imi pun o mie de intrebari, ca de exemplu: "Daca astazi l-am suparat pe X?", "Daca maine o sa se intample lucrul Y", daca, daca, daca.. Vreau sa scap de aceste stari, mi-a fost si inca imi este rusine sa merg la un psiholog si sa povestesc atatea lucruri din viata mea. Ce ma sfatuiti sa fac? Multumesc!

Bună ziua, am nevoie de un sfat și simt ca dvs ma puteți ajuta. Sunt o fata care abia am 19 ani și ma confrunt sa zic cu o depresie. Mama mea a fost cam dura cu mine și ma certa mai mereu.. Era nervoasa mereu și asa m-am stresat mereu, tata nu am avut.. Am simțit lipsa unui tata.. Acum recent m-am despărțit de iubitul meu care m-a mințit cu unele chestii dar eu încă îl iubesc doar ca mama nu ar fii de acord sa ma împac în veci cu el.. Câteodată îmi pun întrebarea ca nu știu ce sa mai fac.. Va rog un sfat. Sper sa îmi răspundeti și poate ma contactați pe email

LA MULTI ANI, d-na psiholog! Suntem cativa prieteni care urmarim de 2 ani rubrica dvs. de intrebari si raspunsuri. Ne-au ajutat mult raspunsurile pe care le dati, si in relatiile de cuplu si cu copii. Nu ne-am prea putea permite sa venim la prea multe sedinte de psihoterapie. Asa ca ne-am gandit in aceasta seara sa va uram, multa sanatate, sa va bucurati de cei pe care ii iubiti si cei ce va iubesc! Multumim si intregii echpe PROVITA ce sustine aceasta rubrica!

Buna seara Bunica mea are halucinatii si tipa. Are varsta de 83 de ani ce as putea sa fac sa o calmez?

Am tratament de la psihiatrie am toate analizele bune inclusiv Rmn nu am nici o stare gânduri aiurea tulburare anexioasa boala de ce creste tensiunea la 15cu 9si inima 95

Buna ziua, am tot citit despre varsta biologica, varsta cronologica sau psihologica. Ne puteti explica ce inseamna fiecare?

Buna ziua, am 25 de ani, dar nu am incredere in mine, si pt ca nu prea stiu sa fac foarte multe lucruri si nu sunt sigura de deciziile mele. Am fost crescuta mai mult de bunica, pt ca parintii erau f ocupati, am fost foarte iubita si rasfatata de toata lumea. Bunica facea cam totul, nu spalam vase, nu faceam curat. Credeti ca acesta ar putea fi un motiv al neincrederii mele, si ce as putea face acum?

Buna ziua, Puteți să îmi spuneți va rog ce părere aveți despre medicamentul Prozac? Probabil am o tulburare anxioasă, dar scăzută, nu sufăr de vreo depresie majora și nu știu dacă ar fi ok sa iau acest medicament. Nu as putea scăpa de tulburare prin alte metode? Mulțumesc frumos.

Buna seara, am 37 de ani si studii superioare, si cu toate acestea am aproape permanent un sentiment de neajutorare. Acesta ma afecteaza si la nivelul relatiilor si ma impiedica sa evoluez foarte mult in cariera. Imi puteti spun care ar putea fi cauzele? Va multumesc mult!

Buna seara.Va rog ajutați.ma cu un sfat.Sunt baiat(22 ani).Deci ,vreu sa povestesc despre unele probleme mentale pe cale le am.Probleme mentale pe care le am inca de mic copil (insasi niciodata nu am apelat la doctor.) 1.Inca de mic copil cind mincam cu familia la o masa ma deranjau sunetele care se auzeau din partea membrilor familiei.Acum la moment nu pot sa maninc cu nimeni.Fiecare sunet ma ucide(da da e foarte chinuitor)asa ca sunt nevoit sa maninc singur....Nici nu suport cind cineva respira linga mine. 2. Inca de mic copil SUNT afectat de "Tulburarea obsesiv-compulsivă".....(nu pot sa ies din casa pina ce nu indeplinesc unele ritualuri ...sa verific unele chestii de o suta de ori.,.....in caz contrar mi-e frica ca ceva se va intimpla....sau sa imi spal miinile de multe ori....si alte chestii ..care mintea mea ma impune sa le fac) 3. Atunci cind vad un coleg la munca care spre exemplu nu se simpte bine si ma priveste nu prea bine atunci nu pot sa fiu linistit......Toata ziua imi vin ghinduri ca anume eu l-am suparat cu ceva si sunt foarte stresat. Pe linga toate astea sunt foarte nervos,nu am rabdare.Nu am prieteni.Imi este foarte greu sa ma incadrez in comunitate. Mereu stau in ghinduri...Doar eu si ghindurile mele. Cind sunt singur deja sunt obisnuit sa vb singur cu mine . Stiu ca sunt tinar dar nu imi doresc nici prietena si mai ales copii. Prieteni nu am..nu prea cred in prietenie.......e doar o iluzie. Deci ,acesta sunt eu. Nustiu,poate ma ajutati cu un sfat sau poate imi propuneti ceva pastile care ar putea sa ma ajute.....Mersi Mult.....

Bună seara. Va rog ajutați.ma cu un sfat măcar.. De un an a murit mama mea dintr.un soc hemoragic abdominal superior.. Iar de 1 luna m.au năpădit gândurile pt ca m.au luat niște dureri ușoare de stomac.. Și sunt stresata obosita, cu nervii la pământ, momentan am tratament cu niște valeriana ca să nu dea reacții alt medicament mai puternic...în combinație cu cele de stomac plus un antibiotic.. Insa plâng din orice și am tot felul de impresii care îmi da de gândit la moarte... Menționez ca am născut de 8 luni.. Ar putea fi depresie postnatala sau ceva de genul? Mulțumesc anticipat

Buna ziua!M-am confruntat cu o problema acum două săptămâni si nu stiu cum pot sa o cataloghez.Din senin a început să îmi apara un nod in gat ce radia spre piept si imi dădea palpitatii sau bătăi neregulate ale inimi iar de atunci nu am mai putut sa dorm noapte de frica unui infarct,nu am mai putut rămâne singura si am inceput sa am mereu senzatia de frica,ca o sa pățesc ceva.Am suferit in trecut de atacuri de panica,anxietate si chiar o criză de spasmofilie dar nu stiu sigur daca poate sa aiba legatura cu asta.Mi-am mai revenit în ultima vreme dar am senzatia ca revine pentru ca simt din nou un mic disconfort la gât și piept. Exista posibilitatea sa fie atacuri de panica sau anxietate?

sarut mana am si eu niste probleme de sanatatea misa spus ca am spasmofilie atacuri de panica am luat vitamine mam simnti mai bn dar dar am facut abuz de cafea si nu avem voie am crampe si palpitati musculare si ma deranjeaza in partea stanga am nisti convulsii nu tot timpul ma tine cateva minute cand am emotii si frica dupa aia imi trece si ma furnica prin corp si ma simt slabit nu tot timpul si imi apar niste paeanji pe ochi ce tratament pot lua fara inzectie ca mii frica va rog fr sa ma ajut

Buna ziua ! Am tot evitat să vorbesc despre acest lucru ,dar as vrea sa va cer un sfat ! Am o problema legata de microbi,bacterii si tot ce cred ca ma va îmbolnăvi, boli grave ca hepatita, hiv s.a.md. Incerc sa păstrez distanța mai ales de oamenii pe care îi stiu suferinzi si daca ma ating sau ma stropesc cu saliva "precipitatii", simt ca o sa cedez, ma gandesc la asta non -stop .Ca idee o persoana cu hepatita b m -a stropit in ochi cu saliva ,mi-a vorbit foarte aproape. Acum mi -e teamă că am si eu hep b .Ce sa fac ? Sunt tristă si irascibila mereu !Va multumesc

Buna seara stim ca relatia pe care am avut –o cu parintii, in perioada copilariei ne afecteaza dezvoltarea la nivel psihologic. Ne puteti da cateva exemple de cauze din relatia cu mama, ce ne pot afecta Multumim!

Buna ziua d-na psiholog, am citit cu atentie raspunsurile la intrebarile de la rubricile „relatii de cuplu” si „altele” si mi-am clarificat multe lucruri, chiar va multumesc mult! Am insa o problema la care nu am gasit un raspuns. Am 35 de ani si am observat ca atrag in viata mea numai „barbati indisponibili”, casatoriti, sau la distanta...Stiu ca un raspuns complet as avea daca as veni la o consultatie psihologica, dar trec si printr-o perturbare financiara si as aprecia mult daca mi-ati spune...in mare, care ar putea fi cauzele. Multumesc mult!

Ce sa fac la locul de munca au raspandit ca miros, si din aceasta cauza nu mai pot sa ies printre oameni ma streseaza foarte mult ,. Psihicul meu acum este jos de tot , dar niciodata nu era bun. Va rog sa ma ajutati psihic cum pot sa trec de acest oameni si cazuri jignitoare. Multumesc.

Buna ziua ași vrea sa stiu de la ce mi se intampla mereu sa fac decădere de calciu va multumesc

Buna ziua, am fost diagnosticata acum 1 an cu tulburare anxios-depresiva. De atunci am citit multe carti de specialitate, inclusiv articole din publicatii straine. Am facut multe exercitii ce erau recomandate, am inteles unele lucruri, dar nu mi-am rezolvat problema. M-am hotarat sa merg la psiholog. Am vazut ca si dvs. recomandati sa apelam la ajutorul unui specialist. Ne puteti explica va rog (ma gandesc ca ar ajuta si alte persoane care citesc raspunsurile), de ce nu reusim singuri sa ne vindecam de probleme psihologice, desi ne informam, lucram cu noi..? Va multumesc mult!

Buna ziua. Incep prin a spune ca totul a inceput de la niste pete pe picioare aparute din senin (probabil m am lovit) m am panicat atat de tare încat am ajuns la urgenta sa fac analize. Nr de neutrofile au iesit 6,32 si limfocite 1,98 ceea ce arata ca are valori normale. Problema e ca eu inainte de a merge la doctor m am apucat sa citesc pe internet si am gasit numai boli cronice gen leucemie si doar asta am in cap acum cu toate ca analizele sunt bune. Ma termina psihic, ce as putea face si cum sa imi scot gandurile astea din cap? Multumesc frumos

Buna ziua! De 4 luni am aflat ca sufar de anxietate si noaptea nu ma prea odihnesc, ma trezesc foarte obosit. Urmez in prezent un tratament medicamentos. Dar vreau sa va intreb, toata viata am facut sport, acum 5 luni, test de edort, electocardiograma etc. Si sunt speriat ca de 3 4 zile imi masor tensiune. Mereu iese intre 135-143 cu 81-87 este ceva normal in cazul tulburarilor de anxietate sa am o astfel de tensiune? Chair si cand sunt putin mai relaxat, ma sperie.. Am. 22 de ani

buna ziua.de ceva vreme ma lupt cu anxietatea.Acum nu mai sant in stare sa ies din casa(fobie sociala).As vrea sa stiu ce m-ar putea ajuta sa pot ajunge macar la medic.Mentionez ca am incercat si insotit si nu reusesc.Chiar daca initial ma simt in stare ajung in aceeasi stare cand trebuie sa plec.Ce credeti ca m-ar putea ajuta macar temporar cart sa ajung la un medic?multumesc

Bună ziua, aseară am avut o criza, am cedat nervos de la nimic, mai exact vorbeam cu logodnicul meu si din simplul fapt ca el se juca pe telefon am cedat nervos, i-am aruncat telefonul din mana si am inceput sa tip la el...si sa-l lovesc. Eram constienta ca nu e deloc bine de ceea ce fac, dar cu toate astea nu ma puteam opri si deveneam din ce in ce mai nervoasa. El a incercat sa ma calmeze, imbolizandu-mi mana sa nu il mai lovesc, dar fara succes...nu stiu ce se intampla cu mine..si nu stiu daca unde sa merg, daca la psihiatrie, psihologie sau neurologie..ma gandesc sa nu fie vreo boala sau poate e o simpla depresie...

Buna seara . ma numesc Madalina si am 32 ani De ceva timp nu mi mai gasesc linistea ..am palpitati si neliniste . sunt stresata si in timplul zilei am momente cand simt ca "imi ia inima la fuga" ..tot timpul am senzatia ca se intampla ceva rau ...am fost diagnosticata de curand cu anemie ...am avut o pierdere in familie de curand si acum ma sperie orice gand si asteptarea uniu diagnostic .. .. Nu mai am chef de nimic si imi vine sa plang din orice Oare ce am sunt depresa ...am anxietate? Ce ma sfatuiti sa fac ? Multumesc anticipat

Buna ziua, va marturisesc ca urmaresc cu interes, de aproximativ 1 an, rubrica dvs. de intrebari si raspunsuri si mi-am clarificat multe lucruri. Am insa o problema, la care nu am gasit vreun raspuns pana acum, frica de zbor. Am 37 de ani, am avut aceasta teama cam de pe la 18 ani, de intensitate mai mica, dar in ultimii 5 ani, pare sa se accentueze. Am o meserie care implica multe deplasari cu avionul si a inceput sa ma deranjeze acest subiect. Ma puteti ajuta, imi puteti spune ce sa fac sa depasesc aceasta frica? Multumesc mult

Buna ziua. As dori sa aflu mai multe detalii destre ceea ce presupune o sedinta la psiholog. O prima intrebare: cum se procedeaza in cazul in care clientul/pacientul prezinta niste informatii pe care nu aveti cum sa le verificati? Se va lucra si se vor lua "de buna" doar acele informatii? Daca acele informatii nu sunt exacte/complete etc, cum veti trage concluziile fara a aduce prejudicii unei terte persoane despre care clientul povesteste?

Buna ziua,va deranjez si eu cu o problema legata de "anxietate" ,in urma cu 8 luni intr-o dimineata m-am trezit cu o stare de ameteala si frica ca mi-se face rau,evitand in aceea zi sa mai si conduc deoarece ma simteam neputincios(senzatia ca mi-se face rau),am ajuns la UPU,am facut toate analizele,RMN,ecografie dopler la inima,am mers la glande,toate au fost ok,mi-a fost prescris,betaserc,calciu si cebrium,am luat o luna acest tratament nici o schimbare,am mers la psihiatru,iar acolo am fost diagnosticat cu tulburare anxioasa,din data de 15-07-2018 pana in data de astazi 28-01-2019,am luat im fiecare dimineata Elicea+sfert de Bromazepam,iar seara jumatate de Mirzaten(pe langa acestea in toata perioada am mai luat,Eglonyl,Trottico,Magne B6,Imovane)insa starea mea este cam aceeasi,merg in continuare la psihiatru,dar simt ca nu se schimba nimic,e posibil sa nu am anxietate sa fie altceva,dvs ce ma sfatuiti sa mai fac?Multumesc anticipat

Buna ziua,prietena mea cea mai buna a început sa se taie dupa despărțirea de iubitul ei. Ea a trecut prin multe pana acum (despărțirea părinților, plecarea tatalui ) si nu stiu ce sa fac si cum sa o ajut sa nu se mai simtă singura si trista,este ca o sora pentru mine.

Buna ziua. Fratele meu are 28 de ani și refuza sa munceasca. Muncește câteva luni pe an și în rest sta, în fata calculatorului, în casa tatălui, și cere bani de la el. A terminat o facultate, a avut ajutor în a-și gasit un job (eu am lucrat ca recrutator si îi trimiteam oferte de lucru) dar nu aplica la job-uri. Este pasiv agresiv, nu știu dacă doar încearcă să enerveze lumea ca sa il lase în pace sau pur și simplu nu se poate abține.I-am sugerat sa mearga la un psiholog într-o manieră pozitiva și pe ocolite (dar el nu crede are nici o problema), am incercat sa vin cu opțiuni pt el și nimic nu funcționează. Tatăl meu este foarte trist și nu știe ce să mai facă cu el. Am ajuns la stadiul la care preferam sa nu ii mai zicem nimic ca să nu ne streseze (devine agresiv -indirect - la orice ii spune cineva). Mama mea a murit când el avea 16 ani, eu mă gândeam că poate are o depresie cronica - era foarte apropiat de ea, dar nu știu dacă e asta. o problema sigur are pt că nu e normal sa nu vrei sa faci nimic, dar nu știu cum să il conving sa se duca la un specialist. Ce putem face, cum sa il impingem de la spate sa faca ceva sau sa ceara ajutor ( asta ar însemna întâi să accepte că are o problema)? Menționez că îmi pare rau de tatăl meu care trebuie sa il tina acasă și pe care îl întristează sa vada ca nu vrea sa faca nimic pt viața lui. Profesional știu că dacă nu schimba ceva acum in câțiva ani o sa fie aproape imposibil. Mulțumesc anticipat pt răspuns și timpul acordat. Cu respect,Cristina

Buna ziua. Vreau sa va cer un sfat .. mama mea e plecata in strainatate de la varsta de 4 sau 5 ani nu mai tin minte bine.. si eu am crescut la bunici .. deci mai mult singura ca abea se ocupau de mine , nu ma iubeau nu ma invatau nimic .. iar chestia asta m-a facut nu stiu .. adica uneori sunt rea , alteori sunt prea moale , am frica de foarte multe chestii , intuneric , oamenii de pe strada , frica de a nu ramane singura.. si multe alte , faptul ca a trebuit sa invat eu singura toate pana acum la varsta de 16 ani , e o trauma a ,copilariei' adica asa consifer eu . Cum sa fac sa fiu mai tare , mai indrazneata , sa nu ma afecteze chiar asa de tare daca nu se poate de loc , cand ma gandesc ca mama mea m a lasat singura si a plecat in strainatate , cum sa trec peste aceasta problemuta , peste acest subiect , cum sa fac sa nu ma mai afecteze deloc ?

Bună seara, am următoarea problema: mi se intampla să nu pot trece peste discuții,peste întâmplări, le amplific și mă streseaza, ma gandesc la ele până simt ca mi se face rau. Mulțumesc pentru raspuns

Este normal din partea unui tata sa stea in camera fiicei lui adoledcente care sta sta imbraca sumar ...adica pantaloni scurti in asa fel incat sa i se vada fundul , parul pubian ..sa stea fara sutien si in permanenta cu maieuri de acest gen pana la buric si fara sutien ...tatal sa se bage langa ea ...cu pupaturi mereu ...sa accepte sa doarma cu el in pat ...in prezenta partenerei lui tatal devine foarte distant ...si nerespectuos cu partenera ...rrfuzand sa doarma in acelasi pat ...jignind.o ..facandu i toate capriciile fetei ..acceptand orice ii cere fiica ...neavand un Nu ...niciidata ...raspunsul sa nu o supere ...lasand.o sa umble indecent imbracata si pe afr ...aducandu.i masa in pat ...iar fata aruncand toate miizeriile si ce i se aduce de tata ambajaje si altele ..dupa pat sau aruncandu.si lycruri fiind foarte dezordonata tatal lasand.o sa aiba un astfel de comportament ...mentionez ca accepta sa lipseasca foarte mult de la scoala ..sa nu isi invete sau sa scrie ...avand note de 2 ..3 ..1..fata avand 14 ani ...dar in schimb isi cumpara tot ce isi doreste ...este normal compirtamentul unui astfel de tata de fata ??

Buna ziua.Fiind o persoana atrasa de partea psihologica as avea o intrebare către dvs in calitate de specialist..de ce anumiti oameni in momentul cand le adesezi o intrebare care i deranjeaza..de ex intrebi o anumita persoana de motivul unui neadevar spus si sustinut..ziceam de ce in acest moment incepe o persoana sa se agite sa fie chiat dura in exprimare ?!..va mulțumesc

Va multumesc pentru raspuns! Dar pana incepe scoala ce ar trebui sa fac?

Buna ziua! Sper ca nu va deranjez! Ma numesc Mădălina si am 16 ani.Am niste problemele in legatura cu tatal meu si iubitul.Acum 2 ani am ales.sa plec de acasa,deoarece iubitul ma chemase pe la ora 23:00 pentru a ne vedea,eram constientă ca tatal meu nu ma va lasa si nu am incercat sa il intreb,am ales sa plec de capul meu.Noaptea cand au observat ca nu sunt m au sunat,mi au dat mesaje..si a doua zi am venit si mi au interzis sa ma mai vad cu iubitul,pe langa asta am fost batuta,injurata,am primit vorbe urate.Eu am tot continuat relatia si in prezent avem 2 ani si 7 luni.Pana cand azi tatal meu m a sunat de 3 ori..dar eu i am raspuns a treia oara pentru ca atunci am auzit telefonul, eram la iubitul meu si ascultam muzica cu volumul mai tare si cand i am raspuns m a injurat si mi a zis sa vin imediat acasa,ajungand acasa am observat ca are nervii din cauza unei lucrari in casa nereusite..mi am dat seama ca isi varsa nervii pe mine,mereu face asta..m.am saturat,ma face sa sufar,sa plang,sa am dispozitie proastra. I am spus mamei mele care este plecata in strainatate si l.a sunat,tata i a zis ca o sa ma urmareasca,deoarece crede ca inca ma mai vad cu el.Uitasem sa mentionez ca am o reletie ascunsă de tatal meu si doar mama stie,si toata familia iubitului meu.El are aproape 17 ani.va rog ajutati.ma,nu stiu ce sa fac..

Buna seara, multumesc pentru raspuns, da, sunt cam rigida si corporal, cred ca am niste complexe. As putea incerca ceva sa-mi imbunatatesc acest aspect?

Buna ziua, daca avem probleme de comunicare inseamna ca avem un coeficient de inteligenta mic?

Buna seara! Va scriu despre ceva ce ma framanta de cateva luni bune. Am avut o prietena foarte buna, ca o sora, eram de nedespartit, vorbeam la telefon zilnic de cateva ori, am fost colege de clasa, colege de banca 8 ani de zile, apoi colege de grupa 6 ani in facultate, vacantele le petreceam impreuna, dar era o prietenie cumva toxica...ea era o fire pesimista si imi facea rau, nu prea isi putea face prieteni, iar eu nu puteam sa o las, ma simteam ca si cum as fi lasat-o singura, fara de ajutorare in lume, daca rupeam acea prietenie. Nici prietenii cu baietii nu prea am putut sa leg in toata aceasta perioada, pentru ca simteam ca prietena aceasta a mea este trista ca eu am iubit si ea nu, desi ea cand a avut un iubit in facultate, m-a ignorat aproape total. Acum suntem medici rezidenti...in ultimul an s-a cam racit prietenia noastra, si sincer asta e ceea ce mi-am dorit si eu, pentru ca in sfarsit am libertatea sa am si eu un iubit si sa nu o mai vad mereu deprimata si trista. Acum ea lucreaza in Bucuresti, eu in Iasi ( noi amandoua eram din Iasi, dar ea a decis sa plece) si imi spune mereu cand mai vorbim (desi ne auzim mult mai rar, o data pe saptamana si atunci pentru ca eu dau telefon) cat de bine se simte si cum si-a facut prieteni acolo si lucrul acesta ma face trista, desi exact asta mi-am dorit mereu. Faptul ca ea e cea care s-a indepartat de mine, ma face sa ma simt tradata intr-un fel, ptr ca eu simt ca m-am sacrificat mult prea mult pentru prietenia asta, iar acum ea se comporta cu mine ca si cum nu ar fi fost nimic intre noi. Eu am senzatia ca m-am sacrificat foarte mult pentru ea, ca sa ii fie bine, si cred ca ea are impresia ca eu ii voiam raul de fapt. Vreau pur si simplu sa nu o mai sun si sa nu ma mai gandesc la asta, pentru ca imi face rau, dar nu reusesc mereu.Va rog, daca puteti sa-mi dati un sfat cum sa fac sa nu ma mai gandesc la asta, simt ca nu mi-am trait 14 ani din viata cum as fi vrut cu adevarat pentru ca a trebuit mereu sa-mi sacrific fericirea, ea fiind mereu suparata si deprimata, iar eu incercand mereu sa-mi consum resursele facand-o fericita. Vreau sa uit si sa nu mai simt regretul acesta.

Buna seara, incurajata de raspunsul de la intrebarea anterioara, as dori sa ne ajutati sa intelegem mai bine starea de well-being Ne puteti ajuta, sa ne spuneti mai mult si despre acest subiect? Multumim!

Buna seara si ultumesc! Am inteles ca ideea de “mindfulness” a fost preluata din budism si presupune meditatie. Ne puteti da exemplu de cateva exercitii pe care sa le putem face?

Buna seara, se vehiculeaza din ce in ce mai mult, termenul de “mindfulness”. Ne puteti spune mai mult despre acest subiect? Ce impact are la nivel psihologic?

Buna ziua, multumesc pentru raspuns, nu m-am gandit asa. Si cum stim daca ne-am „indepartat ...prea mult”? Si ce putem face?

Buna seara, indraznesc sa va scriu, deoarece urmaresc de mai mult timp rubrica dvs. si am vazut ca raspundeti cu rabdare fiecarei intrebari. Se vorbeste din ce in ce mai des ca depresia este din ce in ce mai raspandita inclusiv la persoanele de varsta medie. Se spune si ca una din cauze este „indepartarea de tine”. Multi dintre noi credeam ca depresia se declanseaza in urma unui eveniment negativ si desi nu am trecut prin astfel de evenimente, am traversat episoade depresive. Ne puteti explica legatura dintre „indepartarea de sine” si depresie?

Multumesc, aceste tendinte pot fi cumva observate inainte de a se declansa o depresie propriu-zisa?

Buna seara, se spune ca poti avea tendinte depresive din copilarie. Este adevarat, copiii sunt totusi indreptati spre bucurie? Daca da, care ar putea fi cauzele? Mentionez ca eu sunt o astfel de persoana, am 36 de ani, sunt casatorit de 4 ani, eu si sotia trecem acum printr-un moment mai greu, iar mama mi-a spus zilele trecute ca „de mic am avut tendinte depresive”.

Buna. Va spun sincer ca am ajuns pe situl dvoastra căutând răspunsuri pt durerile mele. Cred ca sunt defecta. Conștientizarea a început după o intervenție ginecologica in urma căreia am așteptat rezultatul histopatologic căutând pe internet. Ma credeam foarte calma si încrezătoare la momentul acela. Se pare ca nu a fost chiar așa. După numai 6 luni am fost diagnosticata cu tiroidita autoimuna cu hipotiroidie, chisturi mamare multiple, dureri in zona pelviana, un adevărat război hormonal. Si m-am schimbat!!! Am stări depresive si anxioase, am dureri in prezent in zona claviculei , senzație de arsura in spate si piept(EKG bun), oboseala cronica si altele. Am perioade in care sunt atât de încrezătoare încât par aroganta, mi s-a spus ca sunt brutal de sincera, jignesc fara sa realizez si fara sa ma simt vinovata, ma victimizez, caut boli pt ca AM dureri foarte mari mereu. Nu ma mai recunosc, am așteptări nerealiste de la cei dragi. Sunt bolnava, dar nu vreau mila, vreau doar sa discut cu cineva care sa fie in cunoștință de cauza. Plâng in fata familiei si pe urma ma simt vinovata, aștept perfecțiune de la ceilalți pe când eu ma simt defecta, nu am încredere totala in nimeni. Nu am posibilitatea de a merge la psiholog, nu cred ca as avea încredere in cineva pe o raza de 100 de km. Vreau doar sa fiu bine, nu ma recunosc, nu eram așa. Nu vreau sa mai fiu bolnava. Îmi doresc o părere si o părere de la dvoastra. Sunt iremediabil pierduta?

Buna seara, multumim, am inteles, ne puteti ajuta sa ne spuneti ce se poate face cu aceste traume? Cum le putem rezolva?

Bunaseara, am citit raspunsul la intrebarea anterioara, e puteti spune va rog, mai multe despre aceste granite psihice?

Buna dimineata, am 39 de ani, sunt o persoana spun eu, cu capul pe umeri, rationala, dar in ultimii ani am avut tot felul de vise recurente. Am putut face legatura cu anumite evenimente, traite de parintii mei, cand erau copii sau mai tarziu. Este clar ca traumele din copilaria noastra ne afecteaza, este posibil insa sa ne afecteze si traumele parintilor? Multumesc!

Bună ziua! De doi ani mă confrunt cu dureri insuportabile în zona sacrala si cervicala. După tot felul de investigațiîi încă nu am un diagnostic, iar toate acestea mi au dat și o anxietate. Credeți ca e posibil să mă confrunt cu o somatizare fără cauze fiziologice și care ar putea fi motivele?

Multumim, si cum ar fi atunci cand „nu esti intr-un bun contact cu tine”, si cam care ar putea fi cauzele? Cum ai ajuns sa te indepartezi de tine?

Buna seara, ne puteti explica va rog, ce inseamna mai exact „a fi intr-un bun contact cu tine”? Va multumim!

Multumesc din Suflet!

Multumesc mult, nu am crezut ca este atat de importanta copilaria, ca are atat de fine ramificatii ca si adult. Credeam ca te poti forma foarte bine singur...

Buna dimineata, am 36 de ani, o cariera frumoasa intr-o companie mare, dar nu reusesc sa am o viata personala implinita. Matusa mea spune ca sunt prea perfectionista si trebuie sa renunt la anumite „tipare” pe care mi le-au creat parintii in copilarie. Spuneti-mi va rog, este posibil sa fie asa?

Buna ziua! Va scriu din nou ...Dar de data aceasta sunt intr-o stare de șoc ,nu imi pot reveni și nu știu cum să depășesc momentul.Am fost luni la ctrl la ochi și când sperăm că totul e ok ...dintr-o data totul s-a ruinat.Tocmai am aflat că a mai apărut o noua ruptură în partea inferioară a ochiului și tb sa fac din nou o noua interventie chirurgicala cu ulei siliconic pe o perioadă lungă de tp.Am nevoie de ajutorul Dvs.nu fac decât să mă gândesc intr-una ce va urma durere,chin ,suferinta ....si sincer nu mai pot,nu mai am putere.....Ce sa fac sa nu mai gândesc așa ??? Op.o voi face înainte sau după Paște depinde când va stabili dl doctor.Va mulțumesc din suflet că mă ajutați dar sunt disperata și speriata!

Buna seara!Am 38 de ani si de jumătate de an sunt operata la ochiul drept de dezlipire de retina.Momentan am ulei siliconic in ochi si vad in ceata,nu disting decât f.puțin înfățișarea unui om.La serv.nu mai merg deoarece tb.sa evit efortul atât fizic cat si cel vizual,aplecările ,curentul cat si frigul.Am apelat si la ajut.unui psiholog,dar de fiecare data când merg simt nevoia sa plâng,sa ma descarc ceea ce nu e ok pentru mine.Mai am de făcut o intervenție chirurgicala de scoatere a uleiului siliconic dar nu se știe când deoarece ruptura a fost destul de mare.Eram o persoana plina de viață,mereu cu zambetul pe buze in ciuda greutăților ce le aveam in familie.Acum simt ca totul s- a prăbușit nu mai am putere sa lupt,nu mai pot,nu îmi vine sa ies din casa nu vad parca sunt beata pe strada,serv.mi-l pierd deoarece e de lunga durata refacerea.Familia îmi zice ca de ce ma p!ang întruna,numai eu stiu ce e in sufletul meu,sa nu poți face nimic,sa stai numai in pat,sa numeri orele,minutele si zilele si sa depinzi de altcineva.Va rog frumos sa ma ajutați cu un sfat ce sa fac! Mulțumesc!

Buna ziua ,am probleme de 1 an ,stari de epuizare ,moleseala ,obosesc la cel mai mic efort ,atacuri de panica ,respir greu . Am fost la multe specialitati ,acum sunt in tratament (noliprel ,coaxil ,medazepam ,trittico ,omega 3)de 3 luni iau ,dar am zile cand imi este bine si altele foarte rau ,cele de mai sus . Specialitatile unde am fost : endocrinologie ,interne,cardiologie ,diabetolog,pneumolog,psihiartie ,ginecologie,alergologie ,orl . Multumesc !

Buna dimineata, am vazut raspunsul dat la intrebarea referitoare la anorexie. Ne puteti face cateva precizari si despre bulimie?

Buna ziua, in ce fel prezenta sau absenta unor limite impuse in copilarie, influenteaza viata noastra ca adulti?

Buna ziua!Stimată d na dr.:o intrebare,va rog,de 3 luni ,fac atacuri de panica si insomnie,Va rog,dati mi un sfat si recomandați mi o medicatie adecvată.Va multumesc!

Multumesc pentru raspuns, ne spuneti va rog si cum ne influenteaza aceste convingeri, viata noastra de zi cu zi?

Buna ziua, ne puteti spune va rog care ar fi factorii ce predispun la anorexie?

Buna dimineata, cum se formeaza la nivel psihic, credintele, convingerile noastre ?

Buna ziua, ne puteti spune va rog, care sunt de fapt cauzele tulburarilor alimentare?

Buna dimineata, intr-o lume cu atatea amenintari, cum sa faci sa te bucuri?

Ce sanse sunt sa iti revii dupa o trauma puternica si in cat timp se poate realiza acest lucru?

Fibromialgia am inteles ca este o boala reala. Aceasta are la baza o problema psihogena, declansata de stres? Daca nu este evolutiva, inseamna ca simptomatologia se mentine la acelasi nivel? de ex durerea in diverse locuri ale corpului. Multumesc.

Buna ziua! Am 38 ani !! Nu am avut niciun eveniment care sa-mi perturbe viata de zi cu zi. In afara de faptul ca-mi doresc ca orice om sa evoluez , sa fac mai mult sport si sa renunt la ce nu e bine, nu am nimic suparator. Ieri am fost diagnosticata cu sacrpiilita bilaterala , se pare cauza durerilor mele. Dumneavostra vreti sa-mi sugerati ca eu somatizez si ca de fapt aceste dureri nu exista? eu voiam sa stiu mai multe despre managementul durerii si despre cum pot gestiona aceste stari de rau pana la disparitia durerilor...Multumesc !

Buna ziua !! In urme unei perioade foarte solicitante ( de un an si trei luni) in care am niste dureri in zona bazinului , cu investigarii peste investigattii, stare de rau si o gramada de sperante naruite la fiecare control, am inceput sa dezvolt o forma de anxietate...cred. Nu am putut lua niciun medicament pentru ca toate ma agita si mai tare( am incercat valeriana si distonocalm). Imi simt pulsul in tot corpul, vasodilatarie la maini, greata,insomnie. Culmea e ca am fost la doi psihologi si un psihiatru, care mi-au spus ca sunt ok si ma admira pt.modul in care gestionez situatia si ca nu mai au ce sa ma invete, insa ce nu pot eu sa fac e sa ma asculte corpul.Desi eu la nivel constient sunt calma si nu ma panichez, totusi simptomele nu imi dispar. m-am gandit ca atata timp cat exista durerea care nu ma lasa sa traiesc vor exista si simptomele de anxietate. Ce ma sfatuiti sa fac?

Am fost intotdeauna o persoana perfectionista, am devenit preocupata mai mult de aspectul fizic in urma unei despartiri de acum 7 ani. Operatiile estetice au urmarit corectarea unor imperfectiuni ale nasului, pleoapelor, si barbiei. Face exercitii fizice pentru a-mi dezvolta musculatura si da, poate ca uneori exagerez, dar imi place sa fiu multumita de mine cand ma uit in oglinda. Sunt atenta cu multe lucruri, am si o alimentatie restrictiva si selectiva, am fost la mai multi nutritionisti. Ceea ce ma ingrijoreaza acum, este ca am inceput sa ma simt din ce in ce mai obosita in timpul zilei, desi atunci cand ma duc la sala ma revigorez. Credeti ca poate fi o problema de natura psihologica?

Buna seara, am 26 de ani si sunt destul de preocupata de imaginea mea, cred ca fiecare femeie este, merg in fiecare zi la sala, incerc exercitii fizice diverse, cu dificultate si frecventa din ce in ce mai mare, sa ma autodepasesc, si mi-am facut 3 operatii estetice in 2 ani. De 3 luni am inceput o relatie noua si partenerul meu, imi spune ca el crede ca exagerez cu aceste preocupari, ca poate ar trebui sa merg sa discut cu un psiholog. Poate fi o problema, in ce fel?

Buna seara, se spune că viaţa te pune în diferite contexte pentru că ai ceva de învăţat. Am fost şefă de promoţie în liceul meu dintr-un orăşel oarecare unde locuiam pe atunci. Am reuşit apoi la examenul de la o foarte bine cotată facultate tehnică din Bucureşti. Şedeam la cămin, nu prea aveam condiţii materiale, afective şi spirituale să învăţ la fel de bine ca în liceu. Aveam şi colegi mult mai dotaţi pentru acel domeniu decât eram eu. În toată această dramă personală temporară am avut o iluminare: experimentam pe pielea mea trăirile foştilor mei colegi de liceu veniţi din diferite sătuce, care locuiau la internat (tot un fel de cămin) şi pe care, cu toată bunăvoinţa mea de om bine educat, îi consideram liceeni de rangul doi. De ce a trebuit însă să trec prin aceste experienţe, şi acum mă trezesc din somn cu nu ştiu ce miros neplăcut sau zgomote în urechi din acea perioadă?

Prin intalnire semnificativa cu o persoana, eu inteleg o intalnire cu persoane exceptionale, de la care sa ai ce invata, cu care sa nu te plictisesti. Cineva mi-a spus ca intalinrea cu mine a fost semnificativa pentru ea, pentru ca a ajutat-o sa vada mai multe lucruri din " lumea ei". Mie nu mi s-a parut ca am avut o intalnire deosebita, dar in acest context, ce ar trebui sa fac eu, ce responsabilitati am, poate ca ea exagereaza?

Buna dimineata, am 38 de ani, 1.66m si 97 kg. M-am ingrasat 30 kg. in aproximativ 3 ani, am fost la doctor, la 3 nutritionisti, mi-am facut o multime de analize si am tinut cateva tipuri de diete. De fiecare data m-am ingrasat din ce in ce mai mult. Medicul meu de familie mi-a sugerat sa merg si la psiholog. Ce ar putea fi, ce se intampla de fapt?

Buna dimineata, tarifele consultatiiilor de psihologie sunt in general mari, am vazut si mai mari in cazul altor cabinete.Stiu ca este un mare consum si din partea dvs., darexsita cumva posibilitatea unui "abonament", avand in vedere ca este nevoie de mai mult de 1 sedinta pentru rezolvarea unei probleme?

Buna ziua, am 33 de ani, sunt la al doilea episod depresiv ( dupa 8 ani), amandoua pe fondul incheierii unor relatii. Sunt o persoana puternica, am incercat de fiecare data sa-mi revin singura, am citit mult si de fiecare data am reusit. Acum imi este un pic greu, imi este si un pic greu financiar, ce ar trebui sa fac?

Buna dimineata, am 30 de ani si problema mea sunt baietii. Nu reusesc sa pastrez o relatie mai mult de 2 saptamani- 1 luna. Totul pare foarte frumos, dar nu stiu cum fac, si la un moment dat stric relatia si ne despartim. Parca ma sabotez singura, se poate asta? Care ar fi cauza?

Buna ziua, aveti une stil foarte incurajator de a raspunde la intrebari, ai senzatia ca pentru orice poate exista o rezolvare. Nu ati vrea sa postati asa din cand in cand, un fel de sfaturi generale, ne-am regasi multi in ele.

Ce inseamna de fapt sanatate, din punct de vedere psihologic si ce inseamna boala?

Buna seara, stim putine lucruri despre psihoterapie, psihologie, daca mergem la psihoterapie, inseamna ca avem probleme psihice?

Buna seara, ieri, 7 noiembrie v-am mai pus o intrebare la care nu mi-ati raspuns. Intrebam cum este mai bine sa facem dezvoltare personala individuala sau in grup, si daca la dumneavoastra la clinica se face asa ceva? Multumesc

Buna ziua, este posibil ca noi sa nu ne dam seama ca avem neaparat niste probleme de rezolvat. Cum ar trebui sa procedam, sa avem ca un fel de " analiza" a ceea ce se intampla cu noi? La medic te duci din cand in cand la un fel de control preventiv, cum ar trebui sa venim la psiholog? Am citi cateva carti si mi-am dat seama ca uneori probleme pe care noi le vedem minoe, pot avea consecinte mari in timp la nivel psihic.

Am auzit pomenindu-se de mai multe ori despre importanta inteligentei emotionale.Parintii nostri ne-au crescut cum au mostenit si ei de la bunici (am 38 de ani), dar ce ar trebui sa facem noi ca sa ajutam copiii nostri sa se descurce mai bine, sa fie poate mai puternici decat noi in fata incercarilor vietii?

Buna seara, cineva mi-a spus ca am o stima de sine scazuta si ca sunt agresiv deoarece critic. Se poate intampla asta? Mie mi se pare ca de fapt incerc sa pun lucrurile in ordine, sa fie facute asa cum trebuie, si oricum sunt un pic ironic, nu agresez.

Buna dimineata, se poate intampla ca o trauma din copilarie sa fie cauza unei depresii declansat la 28 de ani?

Buna seara, am gresit foarte mult fata de cineva, nu mai am posibilitatea sa-mi indrept greseala si nici sa mai vorbesc cu persoana respectiva. Ma simt foarte vinovat, am inceput sa am tulburari de somn, ce ar trebui sa fac?

Ma simt foarte des vinovata pentru subiecte care nu imi apartin, de exemplu, se cearta 2 prietene, si eu incep sa ma intreb daca nu cumva s-a intamplat ceva din cauza mea. Nu am facut nimic, nu am legatura cu cearta lor, si totusi ma invinovatesc. De ce?

Buna dimineata, am fost diagnosticat cu stress postraumatic si iau medicatie, dar nu simt un rezultat clar. Ce ar trebui sa mai fac?

Sunt militar, am fost in Afganistan, iau medicatie de 3 luni dar tot am insomnie sau cosmaruri cand dorm, si o stare de agitatie, as vrea sa intrerup tratamentul, cred ca nu-mi face bine.

Poti spune ca depresia este ceva ereditar?

Cata incredere putem avea in testele psihologice?

Buna seara, de ce se mint oamenii? De ce prefera sa stea in iluzii?

Buna dimineata, am 43 de ani si am stat 20 de ani in Canada. Am fost acolo timp de 3 ani la sedinte de psihoterapie, o data la 2 saptamani, pentru niste probleme pe care le aveam in relatia cu parinti. Am invatat multe tehnici de relaxare si autocontrol, dar tot mai am probleme atunci cand relationez cu unul din parinti. Am invatat sa-mi schimb atitudinea, dar simt ca nu s-au rezlovat problemele in interior. De ce nu se vad progrese clare dupa atata timp si ce ar trebui sa fac?

Buna dimineata, de ce oamenii ajung sa fie blocati afectiv? Ce se poate face pentru de blocare?

Am suferit o interventie chirurgicala mai dificila, dar din punct de vedere fizic recuperarea merge foarte bine. Nu ma simt insa bine psihic, am tot felul de stari de furie, gandesc negativ despre aproape toti oamenii din jur. Ce se intampla, eu nu eram asa? Ce ar trebui sa fac?

Se poate trata o depresie sau o anxietate prin tehnici de relaxare?