Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală majoră, care poate avea consecințe grave asupra sănătății, afectând funcțiile motorii, vorbirea, memoria și chiar punând viața în pericol. Identificarea rapidă a simptomelor și intervenția imediată sunt de mare importanță pentru a reduce riscurile și pentru a maximiza șansele de recuperare. Mai jos o să găsești tot ceea ce trebuie să știi despre simptomele AVC-ului, cum să recunoaștem semnele alarmante și ce măsuri de prim ajutor trebuie luate pentru a sprijini victima până la sosirea echipajului medical specializat.
Ce este un accident vascular cerebral (AVC)
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală gravă care apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ, ceea ce duce la privarea celulelor cerebrale de oxigen și nutrienți esențiali. Fără un aport adecvat de sânge, celulele nervoase din zona afectată încep să moară în câteva minute, ceea ce poate cauza leziuni cerebrale permanente sau deces.
Un alt eveniment legat de AVC este atacul ischemic tranzitoriu (AIT), cunoscut și sub numele de „mini-AVC”, care implică o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier, fără a provoca leziuni permanente, dar care reprezintă un semnal de avertizare pentru un posibil AVC major.
Simptomele comune ale accidentului vascular cerebral
Simptomele comune ale accidentului vascular cerebral (AVC) apar brusc și pot varia în funcție de zona creierului afectată. Recunoașterea rapidă a acestora ajută la intervenția promptă și reducerea riscurilor de complicații severe. Iată cele mai frecvente simptome:
Slăbiciune bruscă sau amorțeală – de obicei, afectează o parte a corpului, inclusiv fața, brațul sau piciorul. Aceasta se manifestă prin dificultatea de a mișca membrele sau printr-o senzație de amorțeală pe o parte a corpului.
Dificultăți de vorbire și de înțelegere – persoana poate avea probleme în a articula cuvintele, poate vorbi confuz sau poate avea dificultăți în a înțelege ceea ce i se spune.
Asimetria feței – o parte a feței poate cădea sau deveni inactivă, mai ales în zona gurii, ceea ce face ca zâmbetul să fie asimetric.
Probleme de vedere – pot include vedere încețoșată, pierderea vederii la unul sau ambii ochi sau vedere dublă.
Pierderea echilibrului și a coordonării – persoana poate simți amețeli, dificultăți de mers sau lipsă de coordonare a mișcărilor.
Dureri de cap severe – un simptom mai frecvent asociat cu AVC-ul hemoragic, poate apărea o durere de cap bruscă și intensă, uneori însoțită de greață sau vărsături.
Confuzie și dificultăți cognitive – pot apărea dezorientare bruscă, probleme de memorie sau dificultăți în realizarea unor sarcini simple.
H2: Măsuri de prim ajutor în suspiciunea de AVC
Intervenția rapidă este necesară atunci când se suspectează un AVC, deoarece fiecare minut pierdut poate duce la leziuni cerebrale ireversibile. Următoarele măsuri de prim ajutor sunt recomandate pentru a ajuta pacientul înainte de sosirea echipei medicale:
Apelarea serviciilor de urgență
o Sună imediat la numărul de urgență (112 sau echivalentul local) și oferă informații clare despre simptomele observate. Specifică dacă simptomele au apărut brusc și dacă pacientul este conștient sau inconștient.
Așază pacientul într-o poziție sigură
o Dacă persoana este conștientă, așaz-o într-o poziție semi-înclinată, cu capul ușor ridicat. Aceasta ajută la reducerea presiunii intracraniene și îmbunătățește circulația sângelui.
o Dacă pacientul este inconștient, întoarce-l pe o parte (poziția laterală de siguranță) pentru a preveni sufocarea în cazul vărsăturilor.
Monitorizează funcțiile vitale
o Verifică dacă pacientul respiră normal și menține căile respiratorii libere. Dacă respirația se oprește, inițiază manevre de resuscitare cardiopulmonară (dacă ești instruit să o faci).
Evită administrarea de lichide sau alimente
o Nu încerca să oferi apă, mâncare sau medicamente. Persoana cu AVC poate avea dificultăți de înghițire, ceea ce crește riscul de aspirație sau sufocare.
Nu lăsa pacientul nesupravegheat
o Rămâi alături de pacient până la sosirea ajutorului medical. Observă simptomele și notează orice modificări, cum ar fi pierderea conștienței, agravarea asimetriei faciale sau intensificarea slăbiciunii musculare.
Evită mișcările inutile
o Nu încerca să muți pacientul decât dacă este absolut necesar (de exemplu, dacă se află într-un loc periculos). Mișcările bruște pot agrava starea generală.
Păstrează pacientul calm
o Vorbește calm și oferă reasigurări. Stresul poate agrava simptomele unui AVC. O atmosferă liniștită ajută la stabilizarea temporară a stării pacientului.
Ce este testul FAST și ce presupune
Testul FAST este o metodă simplă și rapidă utilizată pentru a recunoaște simptomele unui accident vascular cerebral (AVC) și pentru a acționa prompt în cazul unei suspiciuni. FAST este un acronim care vine de la patru semne cheie asociate AVC-ului și pașii pentru evaluarea acestora:
F – Face (Față)
o Observă dacă există asimetrie facială. Roagă persoana să zâmbească sau să-și ridice sprâncenele.
o Dacă un colț al gurii este căzut sau o parte a feței pare slăbită, poate fi un semn al unui AVC.
A – Arms (Brațe)
o Cere persoanei să ridice ambele brațe simultan.
o Dacă un braț nu poate fi ridicat sau coboară involuntar, aceasta poate indica o slăbiciune musculară cauzată de AVC.
S – Speech (Vorbit)
o Verifică dacă persoana poate vorbi clar. Cere-i să repete o propoziție simplă.
o Dacă vorbirea este neclară, încetinită sau persoana nu poate găsi cuvintele potrivite, este posibil să fie vorba de un AVC.
T – Time (Timp)
o Dacă observi oricare dintre semnele de mai sus, sună imediat la numărul de urgență (112). Notează ora la care simptomele au apărut pentru a ajuta personalul medical.
Tipuri de accident vascular cerebral și simptomele asociate
Există două tipuri principale de AVC ale căror simptome vor fi discutate in următoarele secțiuni ale articolului::
AVC ischemic – cel mai frecvent tip, cauzat de un blocaj într-un vas de sânge, fie din cauza unui cheag (tromb) sau a unei îngustări severe (ateroscleroză).
AVC hemoragic – apare atunci când un vas de sânge se rupe, provocând sângerare în creier și deteriorarea țesuturilor cerebrale.
Accident vascular ischemic
Accidentul vascular ischemic (AVC ischemic) este cel mai comun tip de accident vascular cerebral, reprezentând aproape 87% din toate cazurile. Acesta apare atunci când fluxul sanguin către o anumită zonă a creierului este blocat, fie de un cheag de sânge format local (tromboză), fie de un cheag care s-a deplasat din altă parte a corpului (embolie). Blocajul împiedică transportul oxigenului și al nutrienților către celulele cerebrale, ceea ce duce la moartea acestora dacă fluxul de sânge nu este restabilit rapid.
Cauzele principale ale AVC-ului ischemic includ ateroscleroza, o afecțiune în care arterele se îngustează din cauza depunerilor de grăsimi și colesterol, și fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac care favorizează formarea cheagurilor de sânge. Alți factori de risc frecvenți sunt hipertensiunea arterială, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea și fumatul. Stilul de viață nesănătos și antecedentele familiale cresc, de asemenea, riscul.
Simptomele AVC-ului ischemic includ slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire sau înțelegere, pierderea vederii, amețeli sau pierderea coordonării. Aceste semne apar brusc și necesită asistență medicală de urgență, deoarece fiecare minut contează în limitarea daunelor cerebrale.
Tratamentul pentru AVC-ul ischemic se concentrează pe restabilirea rapidă a fluxului sanguin. Medicamentele trombolitice, administrate în primele ore de la debutul simptomelor, pot dizolva cheagul responsabil. În unele cazuri, se poate recurge la trombectomie mecanică, o procedură minim invazivă prin care cheagul este îndepărtat. Intervenția promptă reduce semnificativ riscul de dizabilități și complicații severe.
Identificarea rapidă a simptomelor și accesul imediat la tratament sunt poate limita efectele AVC-ului ischemic și pentru a îmbunătăți prognosticul și recuperarea pe termen lung.
Accident vascular tranzitor
Accidentul vascular tranzitoriu (AVT), cunoscut și sub denumirea de „mini-AVC”, este o afecțiune neurologică temporară cauzată de o întrerupere scurtă a fluxului sanguin către creier. Deși simptomele pot fi similare cu cele ale unui accident vascular cerebral (AVC), acestea durează de obicei câteva minute până la maximum 24 de ore și nu provoacă leziuni permanente ale creierului.
Cauza principală a unui AVT este un cheag de sânge temporar sau o scădere bruscă a fluxului sanguin într-o anumită zonă cerebrală. Spre deosebire de AVC-ul ischemic, unde blocajul este de lungă durată, în AVT fluxul de sânge se reia spontan înainte să apară leziuni majore. Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, diabetul, ateroscleroza, fibrilația atrială și fumatul.
Simptomele unui AVT sunt similare cu cele ale unui AVC și includ slăbiciune bruscă sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire sau înțelegere, pierderea echilibrului, amețeli sau vedere încețoșată. Aceste simptome dispar rapid, ceea ce îi face pe mulți pacienți să le ignore, deși AVT-ul reprezintă un semnal de alarmă important.
Deși nu lasă daune permanente, un AVT este un indicator major al riscului crescut de AVC în viitor. Se estimează că unul din trei pacienți care suferă un AVT va experimenta un AVC în următoarele zile sau luni dacă nu primește tratament adecvat. Prin urmare, este de mare importanță ca persoanele care prezintă simptome de AVT să solicite imediat asistență medicală.
Tratamentul unui AVT se concentrează pe prevenirea unui AVC prin controlul factorilor de risc. Acesta poate include administrarea de medicamente pentru subțierea sângelui (anticoagulante sau antiagregante), gestionarea hipertensiunii, reducerea nivelului de colesterol și modificarea stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat și adoptarea unei alimentații sănătoase. Consultațiile regulate și urmărirea îndeaproape a stării de sănătate sunt necesare pentru reducerea riscului de AVC pe termen lung.
AVC hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic) apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând o sângerare (hemoragie) în țesutul cerebral sau în spațiile din jurul creierului. Acest tip de AVC este mai puțin frecvent decât cel ischemic, dar este adesea mai grav și poate duce la complicații majore sau chiar la deces.
Hemoragia cerebrală are loc cel mai frecvent din cauza ruperii unui anevrism sau a fragilității vaselor de sânge, care poate fi asociată cu hipertensiunea arterială necontrolată, traumele craniene, tulburările de coagulare, consumul excesiv de alcool sau utilizarea de substanțe care afectează coagularea. Alte cauze includ malformațiile vasculare, cum ar fi malformațiile arterio-venoase (MAV) și angiopatia amiloidă cerebrală, mai frecventă la persoanele în vârstă.
Simptomele unui AVC hemoragic sunt adesea dramatice și apar brusc. Acestea pot include dureri de cap severe și neașteptate, descrise uneori ca „cea mai gravă durere de cap din viață”, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, vedere dublă sau pierderea vederii, confuzie, greață, vărsături și pierderea cunoștinței. În cazurile severe, poate apărea stopul respirator sau moartea subită.
Diagnosticul AVC-ului hemoragic se face prin investigații imagistice de urgență, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), care pot identifica hemoragia și localizarea acesteia. Angiografia poate fi utilizată pentru a evalua cauzele posibile, cum ar fi anevrismele sau malformațiile vasculare.
Tratamentul AVC-ului hemoragic variază în funcție de severitatea și cauza hemoragiei. În unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta sângele acumulat, a repara vasele de sânge rupte sau a trata un anevrism. Pacienții primesc adesea tratamente pentru a reduce presiunea intracraniană, a controla tensiunea arterială și a preveni convulsiile sau alte complicații neurologice.
Recuperarea după un AVC hemoragic poate fi dificilă și de lungă durată, implicând reabilitare intensivă pentru a recăpăta funcțiile pierdute. Controlul strict al factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și fumatul poate preveni recurența. Deși prognosticul depinde de mărimea și localizarea hemoragiei, accesul rapid la tratament specializat poate îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire și recuperare.
Doriti sa aflati detalii despre investigatii si costuri pe care nu le gasiti in lista de preturi? Ne puteti transmite aici solicitarea dvs si vom reveni cu un raspuns cat mai curand posibil.
