Cum să te pregătești pentru o intervenție de colectomie: sfaturi și recomandări

Colectomia este o procedură chirurgicală majoră care implică rezecția totală sau parțială a colonului și se indică în mai multe afecțiuni gastrointestinale. O bună pregătire preoperatorie este esențială pentru succesul intervenției și pentru o recuperare rapidă. Acest articol îți oferă sfaturi detaliate și recomandări bazate pe practici medicale actuale, menite să ușureze întregul proces, de la diagnostic la spitalizare.

Ce este colectomia?

Colectomia reprezintă o intervenție chirurgicală ce presupune îndepărtarea parțială sau totală a colonului (intestinul gros). Această operație poate fi realizată în scop curativ sau profilactic, în funcție de patologia de bază.

Există mai multe tipuri de colectomie: colectomia totală (îndepărtarea întregului colon), colectomia parțială (hemicolectomie dreaptă sau stângă, segmentară) și colectomia subtotală (îndepărtarea unei porțiuni extinse din colon). Alegerea tipului depinde de localizarea bolii și de severitatea acesteia [1].

Intervenția poate fi efectuată prin chirurgie deschisă (laparotomie) sau prin abord minim invaziv (colectomie laparoscopică). Metoda este aleasă în funcție de starea pacientului și de expertiza chirurgului.

Indicațiile includ: cancerul colorectal, colita ulcerativă refractară, boala Crohn complicată, diverticulita severă, polipoza adenomatoasă familială și ocluzia intestinală [2].

În anumite cazuri, colectomia este realizată în regim de urgență, în alte situații este programată, oferind timp pentru pregătirea riguroasă a pacientului.

Evaluarea preoperatorie

Pregătirea începe cu o evaluare clinică riguroasă. Consultațiile multidisciplinare sunt esențiale, implicând chirurgul, gastroenterologul, anestezistul și, uneori, nutriționistul. Fiecare specialist va evalua riscurile și va stabili planul optim.

Analizele de sânge uzuale includ hemograma completă, coagulograma, probele de funcție hepatică și renală, electroliții serici și markerii inflamatori. În cazul pacienților oncologici, se vor evalua și markerii tumorali specifici (CEA, CA 19-9) [3].

Colonoscopia este adesea obligatorie, permițând vizualizarea leziunilor și prelevarea de biopsii. În completare, se recomandă examinări imagistice: tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică nucleară (IRM), pentru stadializarea bolii și excluderea metastazelor.

Evaluarea cardiovasculară este importantă, mai ales la pacienții vârstnici sau cu comorbidități. EKG-ul și ecocardiografia pot evidenția eventuale contraindicații anestezice.

În cazul pacienților cu boli cronice (diabet, hipertensiune, insuficiență renală), este necesară stabilizarea prealabilă și adaptarea tratamentului [4].

Alimentația înainte de operație

Dieta preoperatorie joacă un rol important în reducerea complicațiilor postoperatorii, mai ales în cazul colectomiilor. Se recomandă ca pacientul să adopte o alimentație săracă în fibre cu 3-5 zile înainte de intervenție, pentru a reduce volumul materiilor fecale.

Alimentele greu digerabile, precum carnea roșie, leguminoasele, semințele și produsele lactate, ar trebui evitate. În schimb, se pot consuma alimente ușoare, precum supă clară, orez, pâine albă și cartofi fierți.

În ultimele 24 de ore înainte de intervenție, se va trece la o dietă lichidă clară. Aceasta include supe strecurate, ceai, apă, sucuri fără pulpă și gelatină fără culoare roșie sau violet [5].

Este esențial ca pacientul să se hidrateze corect, consumând minimum 2 litri de lichide pe zi, pentru a preveni deshidratarea și pentru a facilita procesul de curățare intestinală.

Uneori, medicul poate recomanda suplimente nutritive orale pentru pacienții cu status nutrițional deficitar. Corectarea hipoproteinemiei sau anemiei preexistente poate reduce riscul complicațiilor [6].

Pregătirea intestinului (spălarea colonului)

Pregătirea colonului este un pas esențial, mai ales în colectomiile programate. Scopul este de a elimina conținutul fecal și de a reduce riscul infecțiilor intraabdominale.

Soluțiile de curățare intestinală cele mai utilizate sunt cele pe bază de polietilenglicol (PEG), care se administrează în ziua premergătoare intervenției. Se recomandă consumarea întregii cantități într-un interval specificat de medic.

Administrarea laxativelor trebuie făcută cu respectarea exactă a indicațiilor medicale, întrucât o pregătire incompletă poate compromite siguranța intervenției [7].

Pe durata spălării colonului, pacientul trebuie să rămână hidratat și să evite consumul de alimente solide.

În unele cazuri, se poate asocia și utilizarea de clisme evacuatorii, pentru completarea procesului de curățare, mai ales în segmentele terminale ale colonului [8].

Ghid de medicație preoperatorie

Pacienții care urmează o colectomie trebuie să discute cu medicul despre ajustarea medicației uzuale. Unele medicamente pot crește riscul hemoragic sau interacționa cu anestezia.

Anticoagulantele orale (warfarină, acenocumarol, DOACs) și antiagregantele (aspirină, clopidogrel) trebuie oprite conform protocolului și înlocuite, dacă este cazul, cu heparină cu greutate moleculară mică [3].

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) trebuie întrerupte cu cel puțin 3 zile înainte, pentru a reduce riscul de sângerare gastrointestinală.

Medicația antihipertensivă, insulinoterapia sau tratamentul pentru boli endocrine trebuie adaptate de medicul curant.

Înaintea operației, pot fi administrate antibiotice profilactice intravenos pentru a preveni infecțiile, în funcție de flora bacteriană colonică [2].

Aspecte emoționale și psihologice

Pregătirea pentru o colectomie nu este doar fizică, ci și emoțională. Multe persoane experimentează anxietate, teamă sau chiar depresie, mai ales când intervenția presupune colostomizare.

Este important ca pacientul să primească informații clare și oneste din partea echipei medicale. Comunicarea deschisă contribuie la reducerea stresului preoperator și la creșterea complianței [1].

Terapia de consiliere sau discuția cu un psiholog clinic poate fi benefică, în special în cazurile cu impact emoțional major. Descoperă serviciile de psihologie NORD.

Sprijinul familial este crucial. Pacienții se simt mai în siguranță când știu că au pe cineva apropiat care îi susține și le poate fi alături [5].

În anumite spitale, se organizează sesiuni de informare preoperatorie sau grupuri de suport pentru pacienți cu afecțiuni similare.

Ce să aduci cu tine la spital

Pregătirea bagajului pentru spitalizare trebuie făcută cu cel puțin o zi înainte. Se recomandă includerea tuturor documentelor medicale relevante: bilete de trimitere, scrisori medicale, rezultate recente.

Este importantă o listă cu medicamentele administrate acasă, dozele și frecvența acestora. Aceasta va fi utilă echipei medicale.

În funcție de politica spitalului în care se va realiza intervenția, pacientul ar trebui să aducă haine comode, papuci, articole de igienă personală, telefon și încărcător. Obiectele valoroase ar trebui lăsate acasă [4].

Pentru pacienții cu mobilitate redusă, se pot aduce bastoane, dispozitive de sprijin sau orteze.

Unele persoane aleg să aducă obiecte care le oferă confort emoțional – o carte, o fotografie de familie sau un obiect personal familiar [7].

Ce se întâmplă în ziua operației

În dimineața operației, pacientul este consultat de anestezist și chirurg. Se reiau toate informațiile esențiale, se verifică documentele și semnează consimțământul informat.

Pacientul trebuie să nu consume lichide cu cel puțin 6 ore înainte (status NPO – nil per os). În anumite situații, se administrează premedicație sedativă.

Se montează o linie venoasă periferică și, în unele cazuri, un cateter urinar pentru monitorizarea diurezei intraoperatorii.

Se efectuează igiena preoperatorie a tegumentelor, inclusiv epilarea zonei abdominale, dacă este necesar [6].

Pacientul este transportat în sala de operație unde se efectuează anestezia generală. Întreaga echipă medicală este informată și pregătită conform protocolului operator.

Sfaturi postoperatorii (scurtă introducere)

Perioada postoperatorie imediată este esențială pentru recuperarea eficientă. Durerea este controlată cu analgezice, iar pacientul este monitorizat atent pentru semne de complicații.

Alimentația se reia treptat: inițial cu lichide clare, apoi semisolide, în funcție de toleranța digestivă.

Mobilizarea precoce este încurajată pentru a preveni tromboza venoasă profundă și complicațiile pulmonare.

Pacientul va primi îngrijiri pentru plagă, drenuri și, dacă este cazul, pentru stomă [2].

Următoarea etapă este externarea și continuarea îngrijirii la domiciliu, sub supravegherea medicului curant.

Pregătirea pentru o colectomie este un proces complex, dar esențial pentru un rezultat favorabil. Combinarea evaluărilor clinice cu igiena alimentației, ajustarea tratamentului și suportul emoțional contribuie semnificativ la reducerea complicațiilor.

Pacientul informat și implicat este un partener activ în actul medical. O colaborare deschisă cu echipa medicală și respectarea recomandărilor pot face diferența între o intervenție dificilă și o recuperare optimă.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse: