Fiecare dintre noi a simțit la un moment dat furnicături, amorțeală sau slăbiciune musculară, senzații care pot fi neplăcute și uneori îngrijorătoare. Pentru a înțelege ce se întâmplă în interiorul mușchilor și nervilor, medicii folosesc investigații speciale care oferă informații detaliate despre activitatea sistemului neuromuscular. Electromiografia este una dintre aceste proceduri, fiind un instrument important pentru descoperirea cauzelor care stau la baza simptomelor și pentru alegerea tratamentului potrivit. Procedura este sigură, rapidă și permite medicilor să ia decizii precise, fără a fi nevoie de metode invazive.
Ce este electromiografia?
EMG reprezintă o procedură de diagnostic neinvazivă prin care se testează funcția și integritatea celulei nervoase (neuronul motor), a nervilor periferici, a rădăcinilor nervoase și a sistemului muscular.
Neuronul motor transmite impulsuri electrice care fac mușchii să se contracte. EMG–ul traduce aceste semnale în grafice, sunete și valori numerice pe care medicul le interpretează.
EMG vs. alte investigații asemănătoare
Există mai multe investigații care evaluează nervii și mușchii, iar pentru pacienți acestea pot părea similare sau ușor confuze. Electromiografia (EMG) se concentrează pe activitatea electrică a mușchilor, însă alte teste, precum electroneurografia (ENG) sau testele de conducere nervoasă, măsoară viteza semnalelor nervoase. De asemenea, unele investigații precum RMN-ul sau biopsia musculară oferă informații anatomice, nu funcționale. Tabelul de mai jos rezumă principalele diferențe, pentru a ajuta pacientul să înțeleagă rolul fiecărei investigații și când sunt recomandate.
| Investigație | Ce măsoară | Scop / când se recomandă | Diferențe față de EMG |
| EMG (Electromiografie) | Activitatea electrică a mușchilor și a nervilor în timpul repausului și contracției | Detectează afecțiuni musculare, leziuni ale nervilor periferici, boli ale neuronilor motori, boli ale rădăcinilor nervoase | Măsoară direct activitatea mușchilor; implică electrozi de ac sau suprafață |
| ENG (Electroneurografie) | Viteza și intensitatea semnalului transmis de nervi | Evaluarea neuropatiilor periferice, sindrom de tunel carpian, leziuni nervoase | Măsoară viteza de conducere a nervilor, nu activitatea musculară; nu necesită ac introdus în mușchi |
| Test de conducere nervoasă (NCS) | Similar cu ENG, evaluare cantitativă a nervilor periferici | Detectează blocaje sau deteriorări ale nervilor | Practic tot ENG, dar se poate combina cu EMG pentru evaluare completă |
| Biopsie musculară | Structura mușchiului la nivel microscopic | Confirmarea bolilor musculare sau degenerative | Invazivă, prelevare de țesut; EMG este neinvaziv și mai rapid |
| Imagistică (RMN, CT) | Structura nervilor și a mușchilor | Hernii de disc, tumori, inflamații | Oferă imagini anatomice, dar nu măsoară funcția; EMG oferă informații funcționale |
Cine efectuează electromiografia?
Această investigație este efectuată de către un medic neurolog cu competență în EMG. În cadrul Grupului Medical NORD, electromiografia poate fi realizată de medicii noștri neurologi, respectiv Dr. Ghițoiu Ana-Maria și Dr. Asaftei Raluca.
Când se recomandă electromiografia?
Medicul poate indica efectuarea unui EMG dacă pacientul prezintă semne sau simptome care pot indica o problemă a nervilor sau a mușchilor.
Aceste simptome pot fi:
- Furnicături (senzația de ace, înțepături)
- Amorțeală (senzația de anestezie);
- Senzația de arsură/răceală;
- Slăbiciune musculară;
- Durere musculară/crampe și cârcei;
- Durere la nivelul unui membru (mână sau picior).
EMG–ul este adesea necesar pentru a diagnostica sau pentru a elimina anumite afecțiuni precum:
- Boli musculare – distrofia musculară, polimiozita
- Boli care afectează legătura dintre nerv și mușchi – miastenia gravis, sindromul Eaton–Lambert;
- Boli ale nervilor periferici – sindromul de tunel carpian, neuropatii periferice (polineuropatia diabetica, sindromul Guillan-Barre etc.);
- Boli care afectează neuronii motori din creier sau măduva spinării – scleroza laterală amiotrofică (SLA), poliomielita;
- Boli care afectează rădăcinile nervoase – hernia de disc.
Contraindicații și situații speciale
Deși electromiografia este o procedură sigură pentru majoritatea pacienților, există câteva situații care necesită atenție specială sau evaluare individuală de către medic:
- Infecții cutanate la locul puncției: Dacă pielea de la nivelul mușchiului care urmează a fi testat prezintă iritații, eczeme, răni sau infecții active, introducerea electrozilor sau a acului EMG poate crește riscul de răspândire a infecției. În aceste cazuri, procedura poate fi amânată până la vindecarea leziunii.
- Tulburări de coagulare necontrolate: Pacienții cu probleme de coagulare sau care iau anticoagulante prezintă un risc mai mare de hematoame sau sângerări la locul puncției. Este esențial ca medicul să fie informat despre orice tratament anticoagulant și să decidă dacă ajustarea medicamentelor sau o precauție suplimentară este necesară.
- Sarcină, febră sau infecții acute: În timpul sarcinii, EMG-ul este de obicei considerat sigur, însă evaluarea se face individual pentru a se stabili beneficiul investigației versus orice risc potențial. Febra sau infecțiile acute pot influența rezultatele și pot crește disconfortul pacientului; de aceea, medicul poate recomanda amânarea examinării până la ameliorarea stării de sănătate.
- Dispozitive medicale implantabile: Pacienții cu pacemaker, defibrilator sau alte dispozitive electrice implantabile trebuie să informeze medicul, deoarece anumite tipuri de electrozi pot interfera cu funcționarea dispozitivului. Medicul va decide dacă procedura poate fi efectuată în siguranță sau dacă sunt necesare măsuri speciale.
- Stări anxioase sau sensibilitate crescută la durere: Persoanele cu anxietate accentuată sau frică de ace pot necesita explicații suplimentare, pauze între măsurători sau tehnici de relaxare pentru a efectua procedura confortabil.
Cum te pregătești pentru electromiografie?
Medicul neurolog care efectuează investigația va dori să știe dacă pacientul întrunește anumite condiții medicale cum ar fi:
- Pacemaker cardiac sau alte dispozitive medicale electrice
- Trombofilie sau alte probleme de coagulare a sângelui;
- Medicamente care subțiază sângele (anticoagluante de tip Sintrom, TromboAss, Clexane, Eliquis, Pradaxa, Briliq).
Înainte de prezentarea la medic pacientul va face duș pentru îndepărtarea grăsimilor de pe piele. Nu este recomandată aplicarea de loțiuni de corp sau creme înainte de examinare!
Durerea sau disconfortul resimțit în timpul examinării este de scurtă durată și, de regulă, tolerabil.
Pacienții cu anxietate sau sensibilitate crescută pot solicita explicații suplimentare sau pauze între măsurători.
În ce constă procedura?
Medicul neurolog va aplica electrozi de suprafață pe diferite porțiuni ale pielii și/sau va introduce un ac subțire în diverși muschi, în funcție de simptomele pe care le are pacientul și în funcție de diagnosticul cu care acesta a fost trimis.
Electrozii vor transmite un curent electric de intensitate mică ce se resimte ca un spasm muscular, ca niște înțepături ușoare.
Electrodul ac poate cauza un ușor disconfort care însă va dispărea imediat după ce acul este scos din mușchi.
În timpul electromiografiei cu ac neurologul va investiga dacă există activitate electrică spontană a mușchiului în repaus (activitate care nu există într-un mușchi sănătos) și activiatea electrică a mușchiului când acesta se contractă ușor.
Ce se întâmplă după EMG?
După efectuarea electromiografiei, în unele cazuri, poate rămâne o ușoară durere la locul înțepăturii care, în mod normal, va trece în câteva zile. Dacă aceasta persistă mai mult, trebuie să vă adresați medicului de familie.
Rezultatul electromiografiei
Rezultatul EMG va fi eliberat și interpretat pe loc de către medicul neurolog. Cu acesta pacientul merge la medicul care a indicat investigația, acesta urmând să decidă conduita terapeutică ulterioară.
Interpretarea orientativă pentru pacient:
– Activitate electrică normală → mușchii și nervii funcționează corespunzător
– Prezența activității spontane → poate indica afectare musculară sau nervoasă
– EMG normal nu exclude complet alte afecțiuni, dar ajută la ghidarea investigațiilor suplimentare.
Electromiografia (EMG) este o procedură esențială pentru diagnosticarea și înțelegerea problemelor nervoase și musculare. Aceasta oferă informații precise despre activitatea mușchilor și nervilor, ajutând medicii să stabilească tratamentul corect și să prevină complicațiile. Deși poate provoca un ușor disconfort temporar, EMG este o investigație sigură, rapidă și extrem de utilă pentru evaluarea stării neuromusculare.
La Medical NORD, oferim servicii de electromiografie realizate de medici neurologi cu experiență. Dacă vrei să afli mai multe despre ce presupune EMG, când se recomandă și cum te poți pregăti pentru procedură, contactează-ne pentru programări sau informații suplimentare.
Fii informat și pregătit – consultă specialiștii Medical NORD pentru evaluarea stării tale neuromusculare!
Întrebări frecvente (FAQ) – Electromiografia (EMG)
- Ce este EMG și la ce folosește?
EMG este o investigație care măsoară activitatea electrică a mușchilor și nervilor. Este folosită pentru a identifica afecțiuni neuromusculare, cum ar fi amorțeală, furnicături, slăbiciune musculară sau dureri inexplicabile. - EMG doare?
Procedura poate provoca un ușor disconfort, mai ales atunci când se introduce acul în mușchi, dar durerea este temporară și de obicei minoră. Disconfortul muscular poate persista 1–2 zile. - Este sigură electromiografia?
Da, EMG este o procedură sigură. Riscurile sunt minime și includ hematom minor sau disconfort temporar la nivelul mușchiului testat. - Cine poate efectua EMG?
Investigația este realizată de un medic neurolog cu competență în electromiografie. - Trebuie să mă pregătesc pentru EMG?
Da. Pacientul trebuie să spele pielea înainte de examen, să evite loțiuni sau creme și să informeze medicul despre medicamente anticoagulante sau alte dispozitive medicale implantabile. - Pot face EMG dacă sunt însărcinată sau am febră?
Aceste situații necesită evaluare individuală de către medic. În general, EMG este considerat sigur în sarcină, dar febra sau infecțiile acute pot influența rezultatele și pot crește disconfortul. - Care este diferența dintre EMG și ENG?
EMG măsoară activitatea electrică a mușchilor, iar ENG (electroneurografia) măsoară viteza și intensitatea semnalului transmis de nervi. Cele două teste se efectuează adesea împreună pentru o evaluare completă. - Cât durează o examinare EMG?
Durata variază între 20 și 60 de minute, în funcție de numărul de mușchi și nervi testați. - Ce se întâmplă după examinare?
Majoritatea pacienților pot reveni imediat la activitățile zilnice. Se poate aplica gheață sau analgezice comune dacă apare disconfort la locul puncției. - Rezultatele EMG-ului
Rezultatele sunt interpretate pe loc de medicul neurolog și trimise medicului care a indicat investigația. Acestea ajută la stabilirea conduitei terapeutice sau la recomandarea unor investigații suplimentare.





