Centrul de diagnostic și screening prin bronhoscopie

Ce este bronhoscopia?

Bronhoscopia este investigația care permite medicului să-ți examineze căile aeriene (căile respiratorii). Practic bronhoscopia este o tehnică de vizualizare (explorare) a interiorului căilor aeriene în scop diagnostic și terapeutic. Această analiză contribuie la formularea diagnosticului și astfel ajută la inițierea tratamentului.Medicul va folosi un aparat numit bronhoscop flexibil care se introduce prin gura pacientului (sau uneori prin nas) pentru examinarea căilor aeriene, pentru a detecta eventuale anomalii: corpi străini, sângerări, tumori, inflamație. Bronhoscopul flexibil este un tub lung si subțire alcătuit din material flexibil ce conține fibre optice, o sursă de lumină și uneori o cameră video. Imaginile de la nivelul căilor respiratorii sunt preluate cu ajutorul camerei video și proiectate pe un monitor (ecran) unde sunt analizate de medic. Astfel, imaginile din interiorul căilor respiratorii (aeriene) pot fi văzute de medicul care efectuează bronhoscopia. În acest fel medicul va vizualiza circa 2/3 din interiorul plămânilor tăi. Bronhoscopul flexibil este cel mai comod pentru pacient. Bronhoscopul rigid este folosit numai în situații speciale. Medicul te va anunța din timp pentru această procedură specială.

Când recomandă medicul bronhoscopia?

Folosind bronhoscopul, medicul poate vizualiza o mare parte din sistemul respirator: laringe, trahee, bronhii (arborele bronșic, căile aeriene). Bronhoscopia poate fi utilă pentru diagnosticarea și tratarea corespunzătoare (pe baza rezultatelor obținute în urma bronhoscopiei) a numeroase afecțiuni respiratorii:
• tumori diverse sau cancer pulmonar
• tuse cronică, persistentă
• infecții, inflamații (pneumonii, infecții fungice, parazitare)
• hemoptizii (sânge din plămâni), tuse cu sânge
• boala pulmonară interstițială
• bronșectazii
• „pete” semnalate la radiografia pulmonară
• disfonie (răgușeală) fără cauză ORL
• alte boli pulmonare.
Uneori, bronhoscopia flexibilă are și rol terapeutic (de tratament). Prin bronhoscop se pot aspira secrețiile abundente din plămâni.
În cazul bronhoscopiei terapeutice este necesară de cele mai multe ori o procedura complexă: bronhoscopia rigidă și anestezie generală (exemple: extragerea unor corpi străini /obiecte sau bucăți de mâncare aspirate accidental, stenoze/îngustări ale traheei, extirpare/cauterizare tumori endobronșice etc.). Medicul te va anunța și îndruma dacă este necesară această procedură specială, ce se efectuează în anumite centre medicale specializate.

Cum te pregătești pentru bronhoscopie?

Pacienții cu indicații pentru bronhoscopie pot fi fumători sau ex-fumători și pot avea afecțiuni respiratorii (BPOC, astm etc.) care necesită inițierea unui tratament cu cel puțin 2 săptămâni înainte de efectuarea bronhoscopiei pentru evitarea complicațiilor în timpul procedurii. Te rugăm să informezi medicul dacă: ai alergii, dacă ai mai fost anesteziat(ă)/sedat(ă) și ai tolerat dificil procedura.

Astfel, vei efectua înainte de bronhoscopie un Consult pre-bronhoscopie la medicul pneumolog pentru evaluarea afecțiunilor respiratorii sau a bolilor asociate (cardiologice, neurologice, psihiatrice, hematologice, etc.) care necesită consulturi de specialitate (și tratament adecvat) înainte de bronhoscopie, tot pentru evitarea complicațiilor în timpul procedurii.
În cazul în care vei merge acasă în aceeași zi cu investigația este bine să vii însoțit/ însoțită de o persoană cunoscută la bronhoscopie și să ai asigurat transport după procedură deoarece după analiză este absolut interzis să conduci mașina sau alt vehicul de locomoție sau să operezi sisteme automatizate timp de 24 ore.
Pacientul nu va mai înghiți alimente solide cu minim 8 ore înainte de bronhoscopie și lichide cu minimum 4 ore înainte de procedură (se acceptă o cantitate minimă de apă pentru administrarea medicamentelor care trebuie înghițite în dimineața zilei respective).
Medicația inhalatorie pentru afecțiunile respiratorii (astm, BPOC, etc.) va fi administrată OBLIGATORIU inclusiv în dimineața zilei în care se va efectua bronhoscopia.
Pacienții diabetici – dacă ești diabetic întrebă medicul dacă iei insulina sau tabletele înaintea analizei.
Pacienții își vor lua medicamentele antiaritmice și antihipertensive din schema personală nemodificat în dimineața procedurii.
Aspirina NU se întrerupe decât cel mult în ziua intervenției.
Dacă primești medicație anticoagulantă de tipul Eliquis, Xarelto, Pradaxa sau de tip cumarinic (Acenocumarol, Trombostop, Sintrom) sau antiagregantele plachetare de tipul Plavix, Trombex, Ticlid, Prasugrel, Cangrelor, Aflen etc), te rugăm să informezi medicul; în general medicația anticoagulantă trebuie întreruptă câteva zile înaintea analizei. Dacă ai tratament cu medicamente anticoagulante de tipul Acenocumarol, Trombostop, Sintrom (de tip cumarinic ) sau dacă ai o afecțiune hepaticӑ, este necesară efectuarea INR-ului frecvent cu 24 ore înaintea bronhoscopiei (în general, dacӑ INR < 1,7, BRONHOSCOPIA POATE FI EFECTUATĂ, dacă INR > 1,7, BRONHOSCOPIA SE AMÂNĂ).
În cazul în care recomandările referitoare la tratamentul cronic al pacienților pentru comorbidități nu sunt respectate, procedura se va amâna, pentru siguranța pacientului.

Cum va decurge bronhoscopia?

Medicul îți va explica în amănunt în ce constă analiza și va răspunde la orice întrebare a ta. Trebuie să înțelegi motivul efectuării bronhoscopiei și riscurile posibile. Te rugăm să informezi medicul dacă: ai alergii, daca ai mai fost anesteziat(ă)/sedat(ă) și ai tolerat dificil procedura.

Vei fi rugat să semnezi un formular de consimțământ informat care va permite medicului să facă investigația.
1. Bronhoscopia cu anestezie locală

Pe durata bronhoscopiei vei fi treaz, dar vei avea anestezie locală pentru confortul tău (anestezie la nivelul gâtului și căilor respiratorii).
Un spray cu anestezic este aplicat local, în gât sau nas, apoi prin gargară și picături. Efectul anestezicului este de amorțire a gâtului.
Vei avea senzația de «nod» în gât, nu veți mai putea «înghiți» atât timp cât durează anestezia.
Uneori pacienții se tem că nu mai pot respira din cauza acestor senzații datorate anesteziei.
Anestezia NU blochează (nu astupă) căile respiratorii!!!/
Vei avea spațiu suficient pentru respirat inclusiv în momentul în care medicul introduce în căile aeriene bronhoscopul!

2. Bronhoscopia cu sedare conștientă asistat de medicul ATI (anestezist). Sedarea cu propofol/dormicum
Sedarea conștientă este o tehnică de anestezie ce presupune administrarea intravenoasă a unor anestezice ușoare care determină o diminuare a stării tale de conștiență, totodată păstrând-se funcția cardiacă și a aparatului respirator (vei respira spontan în timpul bronhoscopiei). În timpul procedurii starea ta este supravegheată în permanență de medicul anestezist (ATI). Sedarea conștientă contribuie la reducerea anxietății și a stresului la pacienții care prezintă un obstacol psihologic referitor la procedura bronhoscopiei, suplimentează senzația de confort, de bine, pe parcursul efectuării endoscopiei bronșice.
Medicul va monta o linie venoasă, prin care ulterior se va injecta medicația (propofol, dormicum). La nivelul nărilor se vor pune tuburi din silicon moale prin care se va administra oxigen. O manșetă de tensiometru vi se va pune pe braț, iar la un deget ți se va prinde un clip (pulsoximetru). Acestea sunt necesare pentru monitorizarea în timpul procedurii de către medicul anestezist a tensiunii arteriale, ritmului cardiac și nivelul oxigenării.
Anestezia locală va fi efectuată și în cazul sedării conștiente pentru buna desfășurare a bronhoscopiei, deoarece deși starea ta de conștiență este diminuată, tusea sau reacția de bronchospasm ar putea îngreuna sau împiedica desfășurarea investigației, vizualizarea endoscopică și procedurile de recoltare a analizelor necesare (biopsii, aspirat bronșic, lavaj etc.).
În cazul bronhoscopiei cu sedare conștientă va fi efectuat și Consultul pre-bronhoscopie al medicului anestezist/ATI, fie înainte de ziua efectuării bronhoscopiei (dacă există afecțiuni asociate care necesită acest lucru), fie în dimineața zilei programării pentru bronhoscopie.

3. Bronhoscopia propriu-zisă
În timpul investigației veți sta în șezut pe un scaun special prevăzut cu suport pentru susținerea capului. Între dinți ți se va pune o piesă de plastic prin care se va introduce ulterior bronhoscopul flexibil. Acest suport împiedică pericolul de a mușca endoscopul (instrumentul). Uneori bronhoscopia se va efectua cu pacientul culcat pe pat, așezat cu fața în sus.
Va fi montată o linie venoasă (branulă). Frecvent se administrează oxigen pe durata bronhoscopiei. La nivelul nărilor se vor pune tuburi subțiri din silicon moale prin care se va administra oxigenul. La un deget ți se va prinde un clip (pulsoximetru) pentru măsurarea nivelului oxigenării.
Odată ce ești relaxat și pregătit, după anestezia locală +/- sedare conștientă, medicul va introduce bronhoscopul prin gură la nivelul căilor aeriene.
În funcție de afecțiunea ta, medicul poate găsi: sânge, mucus, infecție, inflamație, diverse „blocaje” sau tumori.
Prin bronhoscop pot fi introduse mici instrumente (perii, pense) pentru a colecta probe de țesut din căile respiratorii și din plămân, necesare pentru diagnostic, dacă este cazul (biopsie, brosaj/periaj).
De asemenea, medicul va «spăla» bronșiile cu ser fiziologic pentru a recolta celule și secreții pentru diagnostic (aspirat bronșic, lavaj bronșic, LBA: lavaj bronhoalveolar / lichid introdus în plămâni și apoi îndepărtat care poate ajuta la diagnosticul leziunilor aflate in periferia plămânilor). Uneori bronhoscopia ajută la îndepărtarea secrețiilor, sângelui, dopurilor de mucus sau altor modificări, astfel “curățând” căile respiratorii. La finalul procedurii, bronhoscopul este retras din căile respiratorii.

Care sunt riscurile bronhoscopiei?

Bronhoscopia este o procedură sigură pentru majoritatea pacienților cu riscuri minime dacă se folosește bronhoscopul flexibil, care un are un risc considerabil mai mic de a deteriora țesutul și poate fi manipulat mult mai adecvat pentru a oferi acces optim la zone greu accesibile ale arborelui respirator.
În cazul bronhoscopiei terapeutice este necesară de cele mai multe ori o procedura complexă: bronhoscopia rigidă și anestezie generală (exemple: extragerea unor corpi străini /obiecte sau bucăți de mâncare aspirate accidental, stenoze/îngustări ale traheei, extirpare/cauterizare tumori endobronșice etc.). Medicul va anunța și îndruma dacă este necesară această procedură specială, ce se efectuează în anumite centre medicale specializate.
Toate procedurile au anumite riscuri. Riscurile acestei proceduri sunt enumerate în continuare. Eventualele evenimente, întâlnite mai frecvent, care în general nu sunt severe, includ următoarele aspecte:

• sângerare, mai ales după biopsie
• dificultăți respiratorii
• nivel scăzut de oxigen în timpul procedurii
• vomă
• tuse persistentă
• bronhospasm.

Destul de frecvent apar și reacții datorate medicamentelor folosite pentru anestezie în cazul bronhoscopiei cu sedare conștientă (senzație de greață, uscăciunea gurii, urticarie) sau umflătură, roșeață la locul puncției intravenoase. Frecvent acestea sunt de scurtă durată.
În literatura de specialitate sunt raportate în timpul administrării Propofolului (substanță anestezică) cazuri de deces extrem de rare, circa 3 pacienți din peste 1 milion de cazuri, în special la pacienții cu boli grave asociate.
Extrem de rar apar incidente severe: infarct miocardic, sângerări în cantitate mare (până la 2,2%) , pneumotorax /colabarea plămânului ( 0,7%-2% ), tulburări severe ale bătăilor inimii (aritmii), spasm al căilor aeriene (bronhospasm, laringospasm) 0,8%, complicații generale (oxigen redus în sânge cu sau fără creșterea CO2 :hipoxemie și/sau hipercapnie, embolie pulmonară /infarct pulmonar, sincopă, aritmii, hipotensiune) intre 0,1 %-1,6% , traumatisme ale căilor aeriene, stop cardiorespirator ( 0,03%). În cazul în care survine o asemenea complicație veți fi nevoit(ă) să rămâneți în spital. Intervenția chirurgicală ar putea fi necesară.
În general complicațiile bronhoscopiei diagnostic flexibile sunt rare. Rata complicațiilor este cuprinsă între 0,2 %-2%, ajungând până la 5-5,5 % dacă există afecțiuni severe asociate.
Rata de mortalitate prin bronhoscopie este extrem de redusă: sub 0,1 % și în general este asociată (ca și complicațiile severe) cu prezența bolilor grave sau cu a bronhoscopiei rigide pentru proceduri complexe de tratament endoscopic (extirpare/cauterizare tumori endobronșice, oprire de hemoragie, inserție de stenturi, tratament complex al stenozelor/îngustărilor traheei, etc.). Medicul te va anunța și îndruma dacă este necesară această procedură specială, care să efectuează în anumite centre medicale specializate.
Contactați medicul dumneavoastră dacă, după bronhoscopie, apar:
• febră peste 38 grade Celsius care persistă după primele 24 de ore
• tuse cu sânge în cantitate mare
• respirație dificilă
• durere în piept.

Recuperarea după bronhoscopie

Durata unei proceduri de bronhoscopie este în general de aproximativ 20-60 de minute, din momentul în care sunteți introdus în sala de bronhoscopie. În funcție de afecțiune, de starea generală a pacientului, de necesitatea anumitor tehnici de prelevare, de anestezie, procedura se poate prelungi sau poate fi mai scurtă ca timp.
Frecvent efectuarea anesteziei cuprinde cea mai lungă perioadă de timp din durata totală a procedurii.
Ulterior e necesar să aveți un repaus supravegheat după bronhoscopie (uneori sunt necesare câteva ore) până trece efectul anesteziei.
După terminarea procedurii, vei fi dus în camera de recuperare, unde starea ta va fi monitorizată în continuare. Vei putea bea lichide sau mânca alimente solide când gâtul nu mai este deloc amorțit. Revenirea poate să dureze 1 – 2 ore.
Gâtul tău poate fi ușor uscat sau poți avea senzația de «zgârietură» timp de câteva zile și poți fi răgușit. Aceste senzații sunt normale după bronhoscopie, pot să dureze câteva zile și dispar, în general, fără tratament.
După analiză este absolut interzis să conduci mașina sau alt vehicul de locomoție sau să operezi sisteme de automatizate timp de 24 ore. Este indicat să fii însoțit de o persoana cunoscută în cazul în care vei merge acasă în aceeași zi cu investigația.

BRONHOSCOPIA – INFORMAȚII DE REȚINUT

Bronhoscopia este o procedură sigură pentru majoritatea pacienților!
Anestezia NU blochează (nu astupă) căile respiratorii!
Vei avea spațiu suficient pentru respirat inclusiv în momentul în care medicul introduce în căile aeriene bronhoscopul!