Examinare otologica realizata cu otoscopul, utilizata in evaluarea simptomelor auditive si vestibulare asociate schwanomului vestibular 

Aflarea unui diagnostic precum schwanom vestibular poate ridica multe întrebări. Poate ți-a spus medicul că ai nevoie de investigații suplimentare, poate te confrunți cu pierdere de auz sau tinitus (țiuit în ureche). Dacă vrei să înțelegi ce reprezintă acest tip de tumoră benignă, ce opțiuni de tratament există și când ar trebui să te adresezi medicului, acest articol te va ajuta să găsești răspunsuri clare. 

Ce este schwanomul vestibular?

Schwanomul vestibular (neurinomul de acustic), este o tumoră rară, benignă, care crește de obicei lent, și care se dezvoltă din nervul vestibular (al echilibrului), în imediata apropiere a nervului acustic (al auzului) și al nervului facial, care fac legătura între trunchiul cerebral și urechea internă. Din cauza presiunii pe aceste structuri, semne și simptome cum ar fi pierderea auzului acompaniată frecvent de un sunet continuu și persistent în urechea afectată, probleme de echilibru și rareori pareză de facial, sunt semne incipiente ale progresiei tumorale.

Cazurile de schwanom vestibular rămân rare, iar tumora evoluează de obicei lent. Spre deosebire de meningiom, care pornește din învelișul creierului, schwanomul vestibular afectează direct nervul responsabil de auz și echilibru. [1] 

Care este diferența dintre schwanoamele vestibulare unilaterale și cele bilaterale?

Schwanoamele vestibulare unilaterale afectează o singură ureche. Acestea reprezintă aproximativ 8% din totalul tumorilor intracraniene. În medie, aproximativ una din 100.000 de persoane dezvoltă anual un schwannom vestibular. Simptomele pot apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent se manifestă între 30 și 60 de ani. Majoritatea schwanoamelor vestibulare unilaterale nu sunt ereditare și apar sporadic, fără o cauză genetică transmisă în familie.

Schwanoamele vestibulare bilaterale afectează ambii nervi auditivi și sunt, de obicei, asociate cu o afecțiune genetică numită neurofibromatoza de tip 2 (NF2). Aproximativ jumătate dintre persoanele afectate moștenesc boala de la un părinte, iar cealaltă jumătate dezvoltă o mutație genetică pentru prima dată în familie. Fiecare copil al unui părinte cu NF2 are un risc de 50% de a moșteni această afecțiune.

Spre deosebire de forma unilaterală, persoanele cu NF2 dezvoltă de obicei simptome încă din adolescență sau la vârsta adultă tânără. În plus, pacienții cu NF2 pot dezvolta multiple tumori la nivelul creierului și măduvei spinării, precum și tumori ale nervilor implicați în înghițire, vorbire, mișcările oculare și faciale sau sensibilitatea feței. Din acest motiv, stabilirea celei mai bune strategii de management pentru schwanoamele vestibulare în contextul NF2 este mult mai complexă decât în cazul unui schwannom vestibular unilateral. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina cele mai eficiente opțiuni de tratament pentru pacienții cu NF2. [2]

Schwanomul vestibular: cauze și factori de risc

Cauzele schwanomului vestibular nu sunt cunoscute exact, însă par a fi determinate de tulburări genetice, la nivelul unei gene ce controlează creșterea celulelor schwann situate în jurul nervilor. Nu se cunosc factori de risc pentru această boală. De obicei, aceste defecte nu sunt moștenite. Această genă poate fi moștenită în neurofibromatoza de tip 2, o boală foarte rară, care determină de obicei schawanoame vestibulare bilaterale. 

Factori de risc

Singurul factor de risc cunoscut este neurofibromatoza de tip 2, dar ea este responsabilă de o foarte mică parte din schawanoamele vestibulare. Este o boală autozomal dominantă, însemnând că gena poate fi transmisa și doar de la un părinte cu afecțiunea. Fiecare copil are un risc de 50% să fie afectat.

Un alt factor de risc posibil poate fi expunerea în copilarie la o doza mica de radiații la nivelul capului. 

Cum recunoști schwanomul vestibular: simptome frecvente

persoana care are tinitus

Semnele și simptomele apar ca urmare a afectării nervului vestibular, din care se dezvoltă tumora, sau din cauza compresiei exercitate asupra structurilor vasculo-nervoase din vecinătate.

Pe măsură ce tumora crește, probabilitatea apariției simptomelor crește și ea. Totuși, dimensiunea tumorală nu este întotdeauna direct corelată cu severitatea manifestărilor clinice. Astfel, chiar și o tumoră de mici dimensiuni poate produce semne și simptome semnificative, motiv pentru care evaluarea medicală este importantă chiar și în stadii aparent ușoare.

Printre cele mai frecvente semne și simptome se numără:

  • pierderea auzului pe o singură parte, de regulă progresivă, dar care în unele cazuri poate apărea brusc;
  • zgomot continuu în urechea afectată, cunoscut sub denumirea de tinitus;
  • tulburări de echilibru și instabilitate la mers;
  • vertij, descris adesea ca senzația că totul se învârte în jur;
  • scăderea sensibilității la nivelul feței și, foarte rar, slăbiciune a musculaturii faciale.

În situații excepționale, atunci când tumorile sunt foarte voluminoase, pot apărea semne de hidrocefalie și de compresie a trunchiului cerebral. Acestea pot include mers cu pași mici, tulburări de memorie, incontinență urinară, alterarea stării de conștiență sau deficite motorii pe o parte a corpului. Aceste manifestări sunt grave și pot pune viața în pericol, necesitând evaluare medicală de urgență. 

De aceea, apariția unor simptome precum pierderea auzului unilaterală, tinitusul persistent sau vertijul reprezintă un motiv important pentru a solicita consultații ORL, în vederea stabilirii unui diagnostic corect și a inițierii tratamentului adecvat.

Ce complicații pot apărea?

Netratat, schwanomul vestibular poate crește și poate apăsa pe structuri din apropierea creierului. În lipsa tratamentului, pot apărea următoarele probleme:

  • pierderea totală a auzului pe partea cu tumora;
  • tulburări severe de echilibru;
  • slăbiciune sau paralizie facială pe partea respectivă;
  • compresie la nivelul trunchiului cerebral cu risc de hidrocefalie obstructivă (acumulare de lichid în creier).

Aceste complicații fac necesară monitorizarea atentă și alegerea momentului potrivit pentru tratament. [3]

Diagnostic schwanom vestibular: ce presupune și care este traseul pacientului

pacient caruia i se face audiograma

Pentru a stabili diagnosticul corect, se urmează câțiva pași relevanți:

  1. Consultație la medicul ORL – Specialistul va discuta simptomele și va efectua un examen clinic.
  2. Audiogramă – Testezi auzul pentru a identifica eventualele scăderi pe o parte.
  3. Teste vestibulare (precum electronistagmografia) – Oferă detalii despre funcția echilibrului.
  4. IRM (Rezonanță Magnetică) – Confirmă existența tumorii și stabilește dimensiunea și localizarea exactă. Poți realiza această investigație la Clinica de Imagistică NORD.
  5. CT cranian – Uneori, medicul poate indica și această investigație pentru informații suplimentare despre structurile din jurul tumorii.
  6. Biopsia – Rar utilizată, doar dacă imaginile nu oferă claritate.

După diagnostic, medicul îți recomandă de obicei investigații de urmărire imagistică (IRM la fiecare 6-12 luni), mai ales dacă ai optat pentru monitorizare.

Variante de tratament pentru schwanom vestibular: când și cum intervii

Tratamentul este variabil, în funcție de mărime și simptome. Medicul poate recomanda următoarele opțiuni:

Urmărire

În cazuri neurinoamelor foarte mici, asimptomatice, se folosea această strategie, care astăzi este depășită. În aceste cazuri, este demonstrat că există un risc mai mare de pierdere a auzului la pacienții netratați (urmăriți), decât la cei tratați cu radiochirurgie Gamma Knife. Cu alte cuvinte, există o pierdere de șansă de a rămâne cu un auz funcțional pentru restul vieții la pacienții care sunt doar urmăriți.

Astfel, această opțiune nu poate fi corect recomandată, decât pacienților care prezintă tumori foarte mici, cu o pierdere completă a auzului sau cu un auz nefuncțional. Chiar și un auz nefuncțional, dar nu absent, are un rol în localizarea în spațiu a sunetelor, astfel că lipsa tratamentului este discutabilă.

Radiochirurgie Gamma Knife

Radiochirurgia Gamma Knife reprezintă o soluție minim invazivă care folosește radiații foarte bine direcționate pentru a stopa creșterea tumorii. Acest tratament nu implică incizie și se potrivește mai ales pentru tumori mici sau medii.

Avantajele acestei proceduri:

  • păstrezi adesea funcţia nervului facial și, uneori, auzul;
  • nu implică internare sau, dacă este nevoie, perioada de spitalizare se reduce la minimum;
  • timp de recuperare redus.

Riscuri posibile:

  • poate apărea tinitus sau pierdere lentă a auzului;
  • există cazuri rare în care tumora nu răspunde la tratament;
  • ocazional, se produc senzații de amorțire sau dezechilibru.

Cele mai noi tehnologii utilizate în chirurgia oncologică modernă de la NORD permit realizarea tratamentului în condiții de maximă precizie.

Rezecție chirurgicală

Dacă tumora are dimensiuni mari sau provoacă simptome serioase, medicul indică rezecția chirurgicală. Această procedură presupune:

  • incizie retroauriculară (aproximativ 4 cm) în spatele urechii;
  • intervenție sub anestezie generală, realizată de echipă mixtă ORL și neurochirurgicală;
  • îndepărtarea tumorii cât mai complet posibil.

Beneficiile acestei opțiuni:

  • poți elimina tumora, în funcție de localizare;
  • recomandată pentru formațiuni voluminoase sau care cresc rapid.

Riscuri posibile:

  • pierdere a auzului pe partea operată;
  • slăbiciune facială temporară sau permanentă;
  • riscuri pentru vasele de sânge sau pentru structurile cerebrale vecine.

Recuperarea după intervenție variază pentru fiecare pacient. Pentru gestionarea durerii, medicul poate recomanda terapia durerii. [4]

Cum te pregătești pentru consultație?

Cel mai probabil ai fost văzut inițial de medicul tău de familie. Acesta te poate direcționa către un medic ORL (oto-rino-laringolog) sau către un medic neurochirurg, în funcție de simptomele tale și de suspiciunea clinică.

Mai jos găsești câteva informații care te pot ajuta să te pregătești pentru consultația la specialist.

Ce poți face înainte de consultație?

  • notează toate simptomele pe care le ai, inclusiv pe cele care ți se par că nu au legătură directă cu motivul prezentării la medic;
  • fă o listă cu toate medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine, suplimente alimentare sau tratamente alternative;
  • vino însoțit de un membru al familiei sau de un prieten, dacă este posibil. Uneori este dificil să reții toate informațiile primite în timpul consultației, iar o persoană apropiată te poate ajuta să ți le reamintești ulterior;
  • scrie dinainte întrebările pe care vrei să le adresezi medicului.

Este util să ai pregătită o listă de întrebări care să te ajute să folosești cât mai eficient timpul petrecut în consultație. În cazul unui schwanom vestibular, poți lua în considerare următoarele întrebări:

  • Ce îmi provoacă simptomele?
  • Există și alte cauze posibile pentru aceste simptome?
  • Ce tipuri de investigații sunt necesare?
  • Ce opțiuni de tratament există?
  • Care este recomandarea ta de tratament și de ce?
  • Care este probabilitatea apariției efectelor adverse pentru fiecare opțiune de tratament?
  • Ce se întâmplă dacă aleg să nu fac nimic momentan?
  • Este necesar tratamentul acum sau este mai potrivit să urmărim evoluția în timp, prin strategia de tip „wait and see”?
  • Există complicații pe termen lung despre care ar trebui să știu?
  • Este recomandat să cer o a doua opinie? Îmi poți recomanda un alt medic sau un centru cu experiență în tratamentul schwanoamelor vestibulare?
  • Unde pot găsi informații suplimentare, de încredere, despre boala mea?

Nu ezita să adresezi medicului orice alte întrebări care te preocupă. O bună comunicare te ajută să înțelegi mai bine diagnosticul și să iei decizii informate privind tratamentul.

Stil de viață și îngrijire după diagnosticul de schwanom vestibular

Adoptă un stil de viață echilibrat pentru a gestiona cât mai bine diagnosticul de schwanom vestibular:

  • respectă controalele medicale și programările pentru imagistică;
  • dacă apar probleme de echilibru, consultă un kinetoterapeut care poate personaliza exerciții pentru tine;
  • discută deschis cu echipa medicală despre orice temeri. Poți solicita ajutor pentru gestionarea stresului sau anxietății;
  • evită expunerea prelungită la zgomote puternice;
  • implică-te în deciziile medicale care te privesc, inclusiv analiza riscurilor și beneficiilor oricărui tratament.

Unde poți primi îngrijire completă și modernă?

La Grupul Medical NORD, în centrele din București, Suceava și Pitești, ai la dispoziție un traseu complet: diagnostic rapid, tratament personalizat și recuperare, prin colaborarea unui colectiv cu experiență multidisciplinară. Aici beneficiezi de imagistică de înaltă precizie, chirurgie avansată (inclusiv robotică), precum și de asistență pe tot parcursul tratamentului. Programează-te rapid, fără liste lungi de așteptare, și discută deschis cu specialiștii despre toate opțiunile.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.  

Surse

[1] “Acoustic Neuroma (Vestibular Schwannoma) – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acoustic-neuroma/symptoms-causes/syc-20356127. Accessed 22 Dec. 2025.

[2] “Vestibular Schwannoma (Acoustic Neuroma) and Neurofibromatosis.” NIDCD, 6 Mar. 2017, www.nidcd.nih.gov/health/vestibular-schwannoma-acoustic-neuroma-and-neurofibromatosis. Accessed 22 Dec. 2025.‌

[2] NHS website. “Acoustic Neuroma (Vestibular Schwannoma).” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/acoustic-neuroma/. Accessed 22 Dec. 2025.‌

[3] “Acoustic Neuroma (Vestibular Schwannoma): Symptoms.” Cleveland Clinic, 30 May 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16400-acoustic-neuroma. Accessed 22 Dec. 2025.

Leave a Reply